Decizia nr. 1209/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 285 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, excepție ridicată de Consiliul Județean Argeș în Dosarul nr. 861/46/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 861/46/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 285 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Consiliul Județean Argeș într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea recursului formulat de acesta împotriva Deciziei civile nr. 1.166/R-C/22.11.2007 a Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal prin care s-a admis plângerea formulată de Societatea Comercială "Vlăsia" - S.R.L. și s-a modificat, în tot, decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor privind procedura licitației electronice.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece nu prevăd căi de atac împotriva sentinței pronunțate de instanța de judecată competentă să judece plângerile împotriva deciziilor Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autor.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 285 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 337/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: "Hotărârea pronunțată de instanță este definitivă și irevocabilă."

Textul de lege criticat este raportat atât la prevederile constituționale ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 126 alin. (6), relative la garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, și ale art. 129, referitoare la exercitarea căilor de atac, cât și la prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate s-a pronunțat prin

Decizia nr. 318 din 13 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 23 aprilie 2008.

Cu acel prilej, Curtea a reținut că împrejurarea că, în această materie, legea a prevăzut două căi alternative prin care persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante poate contesta actul respectiv nu este de natură a contraveni principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Opțiunea pentru una dintre cele două posibilități (calea administrativ-jurisdicțională, în condițiile ordonanței de urgență criticate, sau calea justiției, în condițiile

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 ) plasează persoanele vătămate în situații juridice diferite, iar sub acest aspect, Curtea Constituțională a reținut în mod constant, în jurisprudența sa, în concordanță cu practica jurisdicțională a Curții Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, numai similitudinea de situații impunând un tratament juridic nediferențiat.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 21 din Constituție, Curtea a reținut că instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu îngrădește accesul liber la justiție, atâta timp cât, potrivit celor prevăzute de

art. 283 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , părților interesate le este asigurată posibilitatea de a formula plângere împotriva deciziei pronunțate de Consiliu la Curtea de apel, secția de contencios-administrativ și fiscal pe raza căreia se află sediul autorității contractante. Mai mult, art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", precum și art. 129, care prevede că, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. Prin urmare, stabilirea procedurii de soluționare a plângerii împotriva deciziei pronunțate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, potrivit dispozițiilor art. 304^1 din Codul de procedură civilă, reprezintă expresia aplicării dispozițiilor constituționale invocate mai sus.

Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 285 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, excepție ridicată de Consiliul Județean Argeș în Dosarul nr. 861/46/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 noiembrie 2008.