Decizia nr. 757/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Viorel Beian în Dosarul nr. 12.695/303/2006 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, întrucât termenul de 48 ore de declarare a recursului împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale corespunde cerințelor de celeritate și de soluționare a cauzei într-un termen rezonabil.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 17 martie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 12.695/303/2006, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 . Excepția a fost ridicată de Viorel Beian în cadrul soluționării unui recurs împotriva unei încheieri a Judecătoriei Sectorului 6 București prin care s-a respins ca inadmisibilă o excepție de neconstituționalitate ridicată de acesta.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prin raportarea momentului de curgere a termenului de decădere la momentul pronunțării instanței se creează o restrângere nejustificată a dreptului de a formula o cale de atac. Totodată, formularea căii de atac în condițiile în care nu se cunosc motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței apare astfel ca fiind una pur formală.

Tribunalul București - Secția a III-a civilă și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile legale criticate, prin reglementarea termenului de recurs de 48 ore de la pronunțare, nu încalcă dreptul părții la o cale efectivă de atac, întrucât acest termen este prevăzut numai pentru declararea recursului, iar nu și pentru motivarea acestuia, deoarece, potrivit art. 303 alin. 2 din Codul de procedură civilă, termenul de motivare va fi calculat întotdeauna de la comunicarea hotărârii.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența de a stabili regulile după care se desfășoară un proces, inclusiv folosirea căilor de atac, stabilirea unui termen mai scurt, derogatoriu de la dreptul comun.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, având următorul cuprins: "[...] Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin

Decizia nr. 494/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006, s-a pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, raportate la aceleași prevederi constituționale ca și cele invocate în cauza de față, statuând că natura imperativă a termenului de 48 de ore în cadrul căruia partea interesată poate declara recurs împotriva încheierii prin care instanța de judecată a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate are menirea de a da expresie principiului celerității și al soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, în considerarea faptului că excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural în cadrul unui litigiu. Din aceleași rațiuni, legiuitorul a instituit și regulile speciale de procedură referitoare atât la exercitarea recursului ca singură cale de atac împotriva încheierii instanței de judecată, cât și la soluționarea recursului în termen de 3 zile, fără ca prin aceasta să se poată susține încălcarea dreptului de acces la instanță sau la folosirea căilor de atac.

Neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile acestei decizii sunt valabile și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Viorel Beian în Dosarul nr. 12.695/303/2006 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 31 octombrie 2006.