Convenția din 8 noiembrie 1993

Articolul 1

Persoane vizate

Prezenta convenție se va aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Prezenta convenție se va aplica impozitelor pe venit și pe capital stabilite în numele fiecărui stat contractant, al subdiviziunilor sale politice, al autorităților sale locale ori al unităților sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute.

2. Vor fi considerate impozite pe venit și pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câștigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare sau imobiliare, precum și impozitele asupra creșterii capitalului.

3. Impozitele existente asupra cărora se va aplica prezenta convenție sunt, în special:

a) în cazul României:

(i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice;

(îi) impozitul pe profiturile persoanelor juridice;

(iii) impozitul pe salarii și alte remunerații similare;

(iv) impozitul pe dividende;

(v) impozitul pe veniturile realizate din activități agricole (denumite în continuare impozit român);

b) în cazul Republicii Cehe:

(i) impozitul pe veniturile persoanelor fizice;

(îi) impozitul pe veniturile persoanelor juridice;

(iii) impozitul pe proprietățile imobiliare (denumite în continuare impozit ceh).

4. Convenția se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esenta similare, care sunt stabilite după data semnării acestei convenții, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislatiile lor fiscale într-o perioadă de timp rezonabila, după efectuarea unor astfel de modificări.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul prezentei convenții, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:

a) termenul România înseamnă România și, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială, precum și zona economică exclusiva, asupra cărora România își exercită suveranitatea, drepturile suverane sau jurisdicția în concordanta cu propria sa legislație și cu dreptul internațional cu privire la explorarea și exploatarea resurselor naturale, biologice și minerale, aflate în apele marii, pe fundul și în subsolul acestor ape;

b) termenul Republica Ceha înseamnă teritoriul asupra căruia se aplică legislația fiscală a Republicii Cehe;

c) expresiile un stat contractant și celălalt stat contractant înseamnă România sau Republica Ceha, după cum cere contextul;

d) termenul persoana include o persoană fizica, o societate sau orice alta asociere de persoane;

e) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice alta entitate care este considerată ca o persoană juridică în scopul impozitării;

f) expresiile întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

g) termenul naționali înseamnă:

i) orice persoană fizica având cetățenia României sau naționalitatea Republicii Cehe;

îi) orice persoană juridică, asociere de persoane și orice alta entitate având statutul în conformitate cu legislația în vigoare într-un stat contractant;

h) expresia transport internațional înseamnă orice transport efectuat cu o nava, un vapor, o aeronava, un vehicul feroviar sau rutier, exploatate de o întreprindere care are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepția cazului când asemenea transport este efectuat numai între locuri situate în celălalt stat contractant;

i) expresia autoritate competentă înseamnă:

(i) în cazul României, ministrul finanțelor sau reprezentantul sau autorizat;

(îi) în cazul Republicii Cehe, ministrul finanțelor sau reprezentantul sau autorizat.

2. În ce privește aplicarea acestei convenții de către un stat contractant, orice termen care nu este altfel definit în convenție va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferita, înțelesul pe care îl are în cadrul legislației acelui stat cu privire la impozitele la care se aplică prezenta convenție.

Articolul 4

Rezident

1. În sensul prezentei convenții, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislației acelui stat, este supusă impunerii ca urmare a domiciliului sau, rezidentei sale, locului de conducere sau oricărui alt criteriu de natura similară. Dar aceasta expresie nu include o persoană care este supusă impozitului în acel stat numai pentru faptul ca realizează venituri din surse aflate în acel stat ori are capital situat acolo.

2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizica este rezidență a ambelor state contractante, statutul sau va fi determinat după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidență a statului contractant în care are o locuinta permanenta la dispoziția sa; dacă dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa în ambele state contractante, va fi considerată rezidență a statului contractant cu care legăturile sale personale și economice sunt mai strinse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul contractant în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa în nici unul dintre statele contractante, ea va fi considerată rezidență a statului în care locuiește în mod obișnuit;

c) dacă aceasta persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidență a statului contractant al cărui național este;

d) dacă aceasta persoana este național al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizica, este rezidență a ambelor state contractante, ea va fi considerată rezidență a statului contractant în care se afla locul conducerii efective.

Articolul 5

Sediu permanent

1. În sensul prezentei convenții, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea își desfășoară în întregime sau în parte activitatea sa.

2. Expresia sediu permanent include, îndeosebi:

a) un loc de conducere;

b) o sucursala;

c) un birou;

d) o uzina;

e) un atelier;

f) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale; și

g) o plantație, o ferma, o livada sau o vie.

3. Expresia sediu permanent cuprinde, de asemenea:

a) un șantier de construcții, un proiect de construcție, montaj sau instalatie ori activitățile de supraveghere în legătură cu acestea, dar numai când asemenea șantier, un proiect sau activități continua pentru o perioadă mai mare de 9 luni;

b) furnizarea de servicii, inclusiv de consultanța sau de conducere, de către o întreprindere a unui stat contractant prin angajații săi sau alt personal angajat de întreprindere în acest scop în celălalt stat contractant, dar numai când activitățile de aceasta natura continua pentru același proiect sau pentru un proiect conex, pe teritoriul celuilalt stat contractant, pentru o perioadă sau perioade care insumeaza mai mult de 9 luni în orice perioada de 12 luni.

4. Independent de prevederile paragrafelor 1, 2 și 3 ale acestui articol, expresia sediu permanent va fi considerată că nu include:

a) folosirea de instalații exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrării de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii;

b) menținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrării;

c) menținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii exclusiv în scopul prelucrării de către o alta întreprindere;

d) menținerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul cumpărării de produse sau de mărfuri, ori colectării de informații pentru întreprindere;

e) menținerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scop de reclama, furnizare de informații, cercetare științifică sau pentru activități similare cu caracter pregatitor sau auxiliar, pentru întreprindere;

f) vânzarea de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau unei expoziții temporare ocazionale, după închiderea tirgului sau a expoziției menționate;

g) menținerea unui loc fix de afaceri exclusiv pentru orice combinație de activități menționate în subparagrafele a)-f), cu condiția ca întreaga activitate a locului fix de afaceri care rezultă din aceasta combinație să aibă un caracter pregatitor sau auxiliar.

5. Independent de prevederile paragrafelor 1, 2 și 3, când o persoană - alta decît un agent cu statut independent, în sensul paragrafului 6 - activează în numele unei întreprinderi, când are și exercită în mod obișnuit, într-un stat contractant, împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, acea întreprindere va fi considerată ca are un sediu permanent în acel stat, în legătură cu orice activități pe care acea persoana le exercita pentru întreprindere, în afară de cazul când activitățile acestei persoane sunt limitate la cele menționate în paragraful 4, care, dacă sunt exercitate prin intermediul unui loc fix de afaceri, nu ar face din acest loc fix de afaceri un sediu permanent, potrivit prevederilor acelui paragraf.

6. O întreprindere nu va fi considerată ca are un sediu permanent într-un stat contractant numai prin faptul ca aceasta își exercită activitatea în acel stat contractant printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane sa acționeze în cadrul activității lor obișnuite.

7. Faptul ca o societate care este rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidență a celuilalt stat contractant sau care își exercită activitatea în acel celălalt stat contractant (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face din una dintre aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.

Articolul 6

Venituri din proprietăți imobiliare

1. Venituri realizat de un rezident al unui stat contractant din proprietăți imobiliare (inclusiv venitul din agricultura sau din exploatări forestiere) situate în celălalt stat contractant poate fi impus în acel celălalt stat contractant.

2. Expresia proprietate imobiliară are înțelesul care este atribuit de legislația statului contractant în care este situata proprietatea în cauza. Termenul va include, în orice caz, accesoriile proprietății imobiliare, inventarul viu și echipamentul utilizat în agricultura și în exploatările forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietății imobiliare și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, a izvoarelor și a altor resurse naturale; navele, vapoarele, aeronavele, vehiculele feroviare și rutiere nu vor fi considerate proprietăți imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obținute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietății imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se vor aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietăți imobiliare ale unei întreprinderi și veniturilor din proprietăți imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.

Articolul 7

Profiturile întreprinderii

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat contractant, în afară de cazul când întreprinderea exercita activități în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercita activități în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuită acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitind activități identice sau similare, în condiții identice sau similare, și tratind cu toată independenta cu întreprinderea a cărui sediu permanent este.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scădere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul contractant în care se afla situat sediul permanent sau în altă parte. Aceste prevederi vor fi aplicabile sub rezerva restrictiilor prevăzute de legislația interna.

4. În măsura în care într-un stat contractant se obișnuiește ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părți componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va împiedica acel stat contractant sa determine profitul impozabil în conformitate cu repartiția uzuală. Metoda de repartizare adoptată va fi, totuși, aceea prin care rezultatul va fi în concordanta cu principiile enunțate în prezentul articol.

5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mărfuri pentru întreprindere.

6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeași metoda, în afară de cazul când exista motive temeinice și suficiente de a proceda altfel.

7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenții, prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.

Articolul 8

Transporturi internaționale

1. Profiturile obținute din exploatarea în trafic internațional a navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se afla la bordul unei nave sau al unui vapor, acesta se va considera a fi situat în statul contractant în care se afla portul de înregistrare a navei ori a vaporului sau, dacă nu exista un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava sau vaporul.

3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, profiturilor obținute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internationala de transport.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

1. Când:

a) o întreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau

b) aceleași persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, și, fie într-un caz, fie în celălalt, cele doua întreprinderi sunt legate în relațiile lor financiare sau comerciale prin condiții acceptate sau impuse, care diferă de cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile, care fără aceste condiții ar fi fost obținute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obținute în fapt datorită acestor condiții, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi și impuse în consecința.

2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparținând acelui stat contractant și impune, în consecința, profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în acel celălalt stat contractant și profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant dacă condițiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat contractant va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea unei astfel de modificări se va ține seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții, în care sens autoritățile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidență a unui stat contractant unei persoane rezidente a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidență societatea plătitoare de dividende, potrivit legislației acelui stat contractant, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul stabilit nu va depăși 10% din suma bruta a dividendelor. Prezentul paragraf nu va afecta impunerea societății în ceea ce privește profiturile din care se plătesc dividendele.

3. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă veniturile provenind din acțiuni sau alte drepturi care nu sunt titluri de creanta, din participari la profituri, precum și veniturile din alte părți sociale care sunt supuse aceluiași regim de impunere ca veniturile din acțiuni, de către legislația statului în care este rezidență societatea distribuitoare a dividendelor.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară o activitate în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidență, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfășoară în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, după caz.

5. Când o societate rezidență a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, acel celălalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate, cu excepția cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al acelui celălalt stat contractant sau când deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent sau baza fixa situate în acel celălalt stat contractant, nici sa supună profiturile nedistribuite ale societății unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime sau în parte profituri sau venituri provenind din acel celălalt stat contractant.

Articolul 11

Dobinzi

1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Totuși, aceste dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acelui stat contractant, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 7% din suma bruta a dobinzilor.

3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobinzile provenind dintr-un stat contractant vor fi scutite de impozit în acel stat contractant dacă sunt obținute și deținute efectiv de guvernul celuilalt stat contractant, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia sau de orice agenție sau unitate bancară sau instituție a acelui guvern, sau dacă creanțele unui rezident al celuilalt stat contractant sunt garantate sau finanțate direct ori indirect de o instituție financiară aparținând în întregime guvernului celuilalt stat contractant, cu condiția ca împrumutul care da naștere la asemenea dobinzi sa nu fie pe baza comercială.

4. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă veniturile din titluri de creanta de orice natura însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de o clauza de participare la profiturile debitorului și, în special, veniturile din efecte publice, titluri de creanta sau obligațiuni, inclusiv primele și premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligațiuni. Penalitățile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobinzi în sensul prezentului articol.

5. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dobinzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, își desfășoară activitatea în celălalt stat contractant din care provin dobinzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legătură cu care sunt plătite dobinzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau de o baza fixa. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, după caz.

6. Dobinzile se considera ca provin dintr-un stat contractant când plătitorul este acel stat contractant, o subdiviziune politica, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat contractant. Totuși, când plătitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legătură cu care a fost contractată creanta generatoare de dobinzi și aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent sau acea baza fixa, aceste dobinzi vor fi considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

7. Când, datorită relațiilor speciale existente între debitor și creditor sau între ambii și o altă persoană, suma dobinzilor, ținând seama de creanta pentru care sunt plătite, depășește suma care s-ar fi convenit între debitor și creditor în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va fi impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 12

Redevențe

1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plățile unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Totuși, aceste redevențe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acelui stat contractant, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al redevențelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 10% din suma bruta a redevențelor.

3. Termenul redevențe folosit în prezentul articol înseamnă plati de orice natura primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf și filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, transmisiilor prin satelit ori cablu sau prin oricare mijloace electronice folosite pentru emisiunile destinate publicului, sau orice patent, marca de comerț, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricație, sau pentru folosirea sau concesionarea oricărui echipament industrial, comercial sau științific, sau pentru informații referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial sau științific.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al redevențelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară o activitate în celălalt stat contractant din care provin redevențele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redevențele este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, după caz.

5. Redevențele vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant când plătitorul este acel stat contractant, o subdiviziune politica, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat contractant. Totuși, când plătitorul redevențelor, fie ca este sau nu un rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legată obligația de a plati redevențele și când aceste redevențe sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa, aceste redevențe sunt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

6. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitorul și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma redevențelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informația pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va fi impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 13

Cistiguri de capital

1. Cistigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietății imobiliare, astfel cum este definită la art. 6 și situata în în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Cistigurile provenind din înstrăinarea proprietății mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietății mobiliare ținând de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

3. Cistigurile provenind din înstrăinarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere exploatate în trafic internațional sau a proprietății mobiliare necesare exploatării acestor mijloace de transport vor fi impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Cistigurile provenind din înstrăinarea oricărei proprietăți, alta decît cea la care se face referire la paragrafele 1, 2 și 3, vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

Articolul 14

Profesii independente

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activități cu caracter independent vor fi impozabile numai în acel stat contractant, dacă nu dispune în mod obișnuit, în celălalt stat contractant, de o baza fixa pentru exercitarea activităților sale. Dacă dispune de o astfel de baza fixa, veniturile pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai partea care este atribuită acelei baze fixe.

2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independenta a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.

Articolul 15

Profesii independente

1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18, 19 și 20, salariile și alte remunerații similare obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata vor fi impozabile numai în acel stat contractant, în afară de cazul când activitatea salariata este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariata este astfel exercitată, remunerațiile primite pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitată în celălalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat menționat, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade ce nu depășesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni; și

b) remunerațiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidență a celuilalt stat contractant; și

c) remunerațiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau o baza fixa pe care cel care angajează le are în celălalt stat contractant.

3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remunerațiile pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate salariata exercitată la bordul unei nave, unui vapor, unei aeronave, unui vehicul feroviar sau rutier, exploatate în trafic internațional, pot fi impuse în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.

Articolul 16

Remunerațiile membrilor consiliului de administrație

Remunerațiile și alte plati similare primite de un rezident al unui stat contractant, în calitatea sa de membru al consiliului de administrație al unei societăți care este rezidență a celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

Articolul 17

Artiști și sportivi

1. Independent de prevederile art. 14 și 15, veniturile obținute de un rezident al unui stat contractant, în calitate de artist de spectacol, cum sunt artiștii de teatru, de film, de radio sau de televiziune ori ca interpreți muzicali, sau ca sportivi, din activitatea lor personală desfășurată în celălalt stat contractant.

2. Când veniturile în legătură cu activitățile personale desfășurate de un artist de spectacol sau de un sportiv nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 14 și 15, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitățile artistului de spectacol sau ale sportivului.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, veniturile menționate în acest articol vor fi scutite de impozit în statul contractant în care este exercitată activitatea artistului de spectacol sau a sportivului, cu condiția ca aceasta activitate să fie finanțată în mare parte din fonduri publice ale acelui stat contractant sau ale celuilalt stat contractant ori dacă activitatea este exercitată în cadrul unui acord cultural între guvernele statelor contractante.

Articolul 18

Pensii

Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile și alte remunerații similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfășurată în trecut vor fi impozabile numai în acel stat contractant.

Articolul 19

Funcții guvernamentale

1. a) Remunerațiile, altele decît pensiile, plătite de un stat contractant sau de o subdiviziune politica, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat contractant, subdiviziunii politice, autorității locale sau unității administrativ-teritoriale vor fi impozabile numai în acel stat contractant.

b) Totuși, aceste remunerații vor fi impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel stat contractant și persoana fizica este rezidență a acelui stat contractant, și

(i) este un național al acelui stat contractant; sau

(îi) nu a devenit rezidență a acelui stat contractant numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Orice pensie plătită de/sau din fonduri create de un stat contractant sau de o subdiviziune politica, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat contractant, subdiviziunii politice, autorității locale sau unității administrativ-teritoriale a acestuia, va fi impozabilă numai în acel stat contractant.

b) Totuși, aceste pensii vor fi impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă persoana fizica este rezidență și național al acelui stat contractant.

3. Prevederile art. 15, 16 și 18 se vor aplica remunerațiilor și pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfășurată pentru un stat contractant sau o subdiviziune politica, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia.

Articolul 20

Studenți și practicanti

1. Un student sau un practicant care este sau a fost imediat anterior venirii lui într-un stat contractant rezident al celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat menționat numai în scopul educării sau instruirii lui nu va fi impus în acel stat contractant, pentru sumele primite în scopul întreținerii, educării sau instruirii lui, o perioadă care nu depășește 6 ani, cu condiția ca aceste sume sa provină din surse situate în afară acelui stat contractant.

2. Orice remunerație primită de un student sau de un practicant pe perioada șederii sale în acel celălalt stat contractant va fi scutită de impozit în acel celălalt stat contractant cu condiția ca aceasta remunerație primită pentru activitățile desfășurate în acel celălalt stat contractant în timpul unui an calendaristic sa nu depășească echivalentul în moneda naționala a acelui celălalt stat contractant de doua mii cinci sute dolari S.U.A. (2.500 $), iar activitățile desfășurate să fie în legătură cu studiile, cercetarea sau pregătirea sa și remunerația să fie folosită în scopul întreținerii sale.

Articolul 21

Profesori și cercetători

1. O persoana fizica care soseste într-un stat contractant în scopul predării sau cercetării la o universitate, colegiu sau alta instituție educațională sau de cercetare recunoscută oficial în acel stat contractant și care este sau a fost imediat anterior venirii sale rezident al celuilalt stat contractant va fi scutită de la impozitare în primul stat contractant menționat pentru remunerația primită pentru predare sau cercetare pentru o perioadă care nu depășește 2 ani de la data primei lui sosiri pentru acest scop.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica venitului din cercetare, dacă asemenea cercetare nu este întreprinsă în interes public ci, în principal, pentru beneficiul personal al unei anumite persoane sau al unui grup de persoane.

Articolul 22

Alte venituri

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei convenții, vor fi impozabile numai în acel stat contractant.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decît veniturile provenind din proprietățile imobiliare asa cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă primitorul unor astfel de venituri, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activități în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercita în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo și dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, după caz.

Articolul 23

Impunerea capitalului

1. Capitalul reprezentat de proprietăți imobiliare la care se referă art. 6, deținut de un rezident la unui stat contractant și situat în celălalt stat contractant, poate fi impus în acel celălalt stat contractant.

2. Capitalul reprezentat de proprietățile mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau de proprietățile mobiliare aparținând unei baze fixe utilizate de un rezident al unui stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente poate fi impus în acel celălalt stat contractant.

3. Capitalul reprezentat de nave, vapoare, aeronave, vehicule feroviare sau rutiere exploatate în trafic internațional și de proprietatea mobiliară ținând de exploatarea unor asemenea mijloace de transport va fi impozabil numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

Articolul 24

Metode pentru evitarea dublei impuneri

1. În cazul unui rezident al României, dubla impunere va fi evitata după cum urmează:

Impozitele plătite de un rezident român pentru venitul sau capitalul impozabil în Republica Ceha, în conformitate cu prevederile acestei convenții, vor fi deduse din impozitul datorat statului român potrivit legislației fiscale române.

Aceste deduceri nu vor depăși totuși acea parte a impozitului pe venit sau pe capital, calculat înainte de a se efectua aceste deduceri ce sunt atribuite acelui venit sau capital, care poate fi impus în Republica Ceha.

2. În cazul unui rezident al Republicii Cehe, dubla impunere va fi evitata după cum urmează:

Republica Ceha, la impunerea rezidenților cehi, poate include în baza impozabilă elemente de venit care, potrivit prevederilor acestei convenții, pot fi, de asemenea, impuse în România, dar va deduce din impozitul calculat pe aceasta baza o sumă egala cu impozitul plătit în România. Aceasta deducere, totuși, nu va depăși acea parte a impozitului ceh, astfel cum a fost calculată înainte de deducere, corespunzătoare venitului care, în concordanta cu dispozițiile acestei convenții, poate fi impus în România.

Articolul 25

Nediscriminarea

1. Naționalii unui stat contractant nu vor fi supuși în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau nici unei obligații legate de aceasta, care să fie diferita sau mai împovărătoare decît impozitarea sau obligația la care sunt sau pot fi supuși naționalii celuilalt stat contractant aflați în aceeași situație, în special în ce privește rezidență.

Independent de prevederile art. 1, prevederile acestui paragraf se vor aplica, de asemenea, și persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiții mai puțin favorabile în celălalt stat contractant, decît impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt stat contractant care desfășoară aceleași activități. Prevederile acestui articol nu vor fi interpretate ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenților celuilalt stat contractant nici o deducere personală, înlesnire sau reducere în ce privește impunerea, pe considerente privind statutul civil ori responsabilitățile familiale pe care le acorda rezidenților săi.

3. Cu excepția cazului când se aplică prevederile art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11 sau ale paragrafului 6 al art. 12, dobinzile, redevențele și alte plati făcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleași condiții ca și cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat menționat.

În mod similar, la determinarea capitalului impozabil al unei întreprinderi a unui stat contractant, orice datorie a acestei întreprinderi va fi dedusă în aceleași condiții ca și când datoria ar fi fost contractată cu un rezident din primul stat menționat.

4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau parțial deținut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat menționat nici unei impuneri sau nici unei obligații legate de aceasta, care să fie diferita sau mai împovărătoare decît impunerea și obligațiile legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menționat.

5. Prevederile prezentului articol, independent de prevederile art. 2, se vor aplica impozitelor de orice fel și natură.

Articolul 26

Procedura amiabila

1. Când un rezident al unui stat contractant considera ca datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante rezultă sau va rezultă pentru el o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentei convenții, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația interna a acestor state contractante, sa supună cazul sau autorității competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă situația să se încadrează în prevederile paragrafului 1 al art. 25, acelui stat contractant al cărui național este.

Cazul trebuie prezentat în 3 ani de la prima notificare a acțiunii din care rezultă ca impunerea este contrară prevederilor convenției.

2. Autoritatea competența se va strădui, dacă reclamația pare intemeiata și dacă ea însăși nu este în măsura sa ajungă la o soluționare corespunzătoare, sa rezolve cazul pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu prezenta convenție.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve pe calea înțelegerii amiabile orice dificultăți sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării acestei convenții. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenție.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele, în scopul realizării unei înțelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Când, pentru a se ajunge la o înțelegere, apare necesar un schimb de opinii, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanți ai autorităților competente ale statelor contractante.

Articolul 27

Schimb de informații

1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații referitoare la aplicarea prevederilor prezentei convenții sau ale legislației interne a statelor contractante privind impozitele vizate de convenție, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prevederilor acesteia. Schimbul de informații nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informație obținută de un stat contractant va fi tratata ca secret în același mod ca și informația obținută conform prevederilor legislației interne a acelui stat contractant, și va fi dezvaluita numai persoanelor sau autorităților (inclusiv la instanțele judecătorești și la organele administrative) însărcinate cu stabilirea sau încasarea, aplicarea sau urmărirea, sau sancționarea contestațiilor cu privire la impozitele care fac obiectul prezentei convenții. Asemenea persoane sau autorități vor folosi informația numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informația în procedurile judecătorești sau deciziile judiciare. Informația primită va fi tratata ca secret la cererea statului contractant care a dat informația.

2. Prevederile paragrafului 1 nu vor impune în nici un caz unui stat contractant obligația:

a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislații și practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informații care nu pot fi obținute pe baza legislației proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informații care ar dezvălui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional, ori un procedeu de fabricație, sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

Articolul 28

Agenți diplomatici și funcționari consulari

Prevederile prezentei convenții nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază agenții diplomatici sau funcționarii consulari în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale.

Articolul 29

Intrarea în vigoare

1. Guvernele statelor contractante se vor înștiința reciproc ca au fost îndeplinite cerințele constituționale pentru intrarea în vigoare a acestei convenții.

2. Convenția va intra în vigoare după 30 de zile de la data ultimei instiintari la care face referire paragraful 1 și prevederile sale vor avea efect:

a) în ce privește impozitele reținute prin stopaj la sursa, pentru veniturile obținute, începând cu sau după prima zi a lunii ianuarie în anul calendaristic imediat următor celui în care convenția intră în vigoare;

b) în ce privește impozitele pe venit și impozitele pe capital, la impozitele datorate pentru orice an fiscal, începând cu sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor celui în care convenția intră în vigoare.

3. O dată cu intrarea în vigoare a prezentei convenții, în relațiile reciproce dintre România și Republica Ceha va inceta să aibă efect aplicarea Convenției multilaterale pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venitul și pe capitalul persoanelor fizice, semnată la Miskolc la 27 mai 1977, și a Convenției multilaterale pentru evitarea dublei impuneri cu privire la venitul și capitalul persoanelor juridice, semnată la Ulan-Bator la 19 mai 1978.

Articolul 30

Denunțarea
Prezenta convenție va rămâne în vigoare până când va fi denunțată de unul dintre statele contractante. Fiecare stat contractant poate denunta convenția prin canale diplomatice, dând o nota de denunțare cu cel puțin 6 luni înainte de sfârșitul fiecărui an calendaristic următor, după o perioadă de 5 ani de la data la care convenția intră în vigoare. În acest caz, convenția va inceta să aibă efect:
a) în ceea ce privește impozitele reținute prin stopaj la sursa, pentru veniturile obținute, începând cu sau după prima zi a lunii ianuarie în anul calendaristic imediat următor celui în care a fost remisă nota de denunțare;
b) în ceea ce privește celelalte impozite pe venit și impozitele pe capital, pentru impozitele datorate pentru orice an fiscal, începând cu sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor celui în care a fost remisă nota de denunțare.
Drept care, subsemnații, autorizați în buna și cuvenită forma, au semnat prezenta convenție.
Facuta în dublu exemplar la București, în ziua de 8 noiembrie 1993, în limbile română, ceha și engleza, toate textele fiind egal autentice. În cazul oricăror divergențe de interpretare, textul în limba engleza va prevala.
Pentru Guvernul României,
NICOLAE VACAROIU
PRIM-MINISTRU
Pentru Guvernul Republicii Cehe,
VACLAV KLAUS
PRIM-MINISTRU
────────────