Decizia nr. 447/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 43/2002 4 aprilie 2002 (prevederi anume) privind Parchetul Național Anticoruptie
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 28 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002
privind Parchetul Național Anticorupție, modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2004 , aprobată și modificată prin
Legea nr. 601/2004 , devenit art. 28 alin. (5), excepție ridicată de Ivașcu Sabin, Bărbănțan Lucia, Popescu Norel, Nicolae Mirela, Crivineanu Grigore, Dumitrașcu Sever, Micu Pătru, Mihai Fulga, Curelea Ion, Stoenescu Cristina, Nișulescu Dorina, Pavelescu Cornel, Orfescu Aristică, Negreanu Victoria, țamblac Ionela, Ghenciu Mariana, Iordache Mariana, Sfințescu Liliana, Păun Sanda, Tudor Eugenia, Ghenciu Petria, Băluță Clara Daniela, Chiș Titi, Burtea Cristina, Geamănă Alexandru, Bărbulescu Adi, Bejinaru Florica, Popa Statie, Radoslav Narcisa, Dragomir Liliana, Radu Gheorghe, Novăcescu Virginia, Pavelescu Anica, Stancu Marian, Acsinte Mihai, Arbănași Petrică și Popescu Cerasela în Dosarul nr. 1.525/2005 al Tribunalului Mehedinți - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele Curții Constituționale dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 506D/2005, care are ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată în fața Tribunalului Mehedinți - Secția civilă de Băran Lona, Birău Monica și Grecescu Cristian în Dosarul nr. 1.237/2005.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele Curții Constituționale dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 553D/2005, care are ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată în fața Tribunalului Cluj - Secția litigii de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ de Andrieș Dorel, Ban Tiberiu, Meteș Dorel, Lukacs Emil și Pop Marius Liviu în Dosarul nr. 2.556/2005.
La apelul nominal răspunde Ministerul Apărării Naționale, prin consilier Manea Romelia. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate.
Reprezentantul Ministerului Apărării Naționale nu se opune conexării dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
În temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 506D/2005 și nr. 553D/2005 la Dosarul nr. 473D/2005, care este primul înregistrat.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Apărării Naționale pune concluzii pentru respingerea excepției. Apreciază în acest sens că dispozițiile de lege criticate nu încalcă egalitatea în drepturi a cetățenilor, întrucât acestea se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică. De asemenea, arată că autorii excepției solicită completarea sau modificarea legii, atribuție ce nu intră în competența Curții Constituționale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca fiind inadmisibilă. În acest sens arată că, în conformitate cu dispozițiile
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , instanța de contencios constituțional nu poate completa sau modifica o prevedere legală.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 8 aprilie 2005, pronunțate de Tribunalul Mehedinți - Secția civilă în dosarele nr. 1.525/2005 și nr. 1.237/2005, și prin Încheierea din 30 mai 2005, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția litigii de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ în Dosarul nr. 2.556/2005, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 28 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002
privind Parchetul Național Anticorupție, modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2004 , aprobată și modificată prin
Legea nr. 601/2004 , devenit art. 28 alin. (5), excepție ridicată de Ivașcu Sabin, Bărbănțan Lucia, Popescu Norel, Nicolae Mirela, Crivineanu Grigore, Dumitrașcu Sever, Micu Pătru, Mihai Fulga, Curelea Ion, Stoenescu Cristina, Nișulescu Dorina, Pavelescu Cornel, Orfescu Aristică, Negreanu Victoria, țamblac Ionela, Ghenciu Mariana, Iordache Mariana, Sfințescu Liliana, Păun Sanda, Tudor Eugenia, Ghenciu Petria, Băluță Clara Daniela, Chiș Titi, Burtea Cristina, Geamănă Alexandru, Bărbulescu Adi, Bejinaru Florica, Popa Statie, Radoslav Narcisa, Dragomir Liliana, Radu Gheorghe, Novăcescu Virginia, Pavelescu Anica, Stancu Marian, Acsinte Mihai, Arbănași Petrică, Popescu Cerasela, Băran Lona, Birău Monica, Grecescu Cristian, Andrieș Dorel, Ban Tiberiu, Meteș Dorel, Lukacs Emil și Pop Marius Liviu în cauze ce au ca obiect pretenții pentru drepturi salariale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate, prevăzând acordarea sporului de 30% la indemnizația lunară numai anumitor magistrați, care participă la soluționarea cauzelor ce au ca obiect infracțiuni de corupție, au caracter discriminatoriu și încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. În realitate, toți judecătorii și procurorii desfășoară o activitate la fel de complexă, repartizarea spre soluționare a unor cauze privind fapte de corupție este cu totul aleatorie, fără a avea la bază o pregătire ori o specializare anume. Faptul că repartizarea spre soluționare a cauzelor se face de conducerile instanțelor, determină ca și acordarea sporului la indemnizație să depindă de voința acestora, ceea ce aduce atingere principiului independenței judecătorilor consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituție.
Tribunalul Mehedinți - Secția civilă apreciază că excepția ridicată este întemeiată, deoarece acordarea unor drepturi salariale numai anumitor judecători provoacă serioase inechități cu caracter discriminatoriu și lezează principiul independenței judecătorilor.
Tribunalul Cluj - Secția litigii de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ consideră că dispozițiile
art. 28 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002
încalcă prevederile constituționale privind egalitatea în drepturi, întrucât soluționarea cauzelor de corupție nu presupune o specializare anume față de alte categorii de cauze.
Apreciază că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile art. 124 alin. (3) din Constituție, întrucât salarizarea judecătorului depinde de președintele instanței, ceea ce presupune un posibil control asupra activității și deciziilor acestuia din partea administrației instanței.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul apreciază că dispozițiile
art. 28 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002
reprezintă o transpunere în dreptul intern a unor prevederi internaționale privind prevenirea și combaterea corupției, pe care România este obligată să le respecte, ca parte semnatară a convențiilor.
Arată că prevederile de lege criticate nu instituie nici privilegii și nici discriminări, ele aplicându-se în mod egal unei categorii de persoane care se află într-o situație identică, adică tuturor persoanelor specializate în lupta împotriva corupției, ce funcționează în cadrul sistemului judiciar.
Arată că Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești a fost modificat și completat prin
a Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește repartizarea cauzelor. În consecință, fiind înlăturat din lege sistemul repartizării subiective a cauzelor pe complete, inclusiv pe complete specializate, de către președintele instanței, rămâne fără obiect susținerea autorilor excepției privind atingerea adusă independenței judecătorilor.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale și nu au caracter discriminatoriu, întrucât tratamentul juridic diferențiat nu este prevăzut pentru situații egale, ci pentru situații juridice diferite. Consideră că prevederile art. 124 alin. (3) din Constituție nu au incidență în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , cu excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 28 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002
privind Parchetul Național Anticorupție, modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2004
privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției, ordonanță aprobată și modificată prin
Legea nr. 601/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.227 din 20 decembrie 2004. Textul art. 28 alin. (4) a fost modificat și renumerotat după cum urmează:
- Art. 28 alin. (5): "Personalul prevăzut la alin. (1), judecătorii care compun completele de judecată specializate în infracțiunile de corupție - potrivit
art. 29 din Legea nr. 78/2000 , cu modificările și completările ulterioare -, procurorii care participă la judecarea acestor cauze, președintele, vicepreședintele, președinții de secții și judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adjuncții săi și procurorii din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază de un spor de 40% la indemnizația de încadrare brută lunară. Personalul din Parchetul Național Anticorupție prevăzut la alin. (2) și (3) beneficiază de un spor de 30% pentru activitatea specializată de combatere a infracțiunilor de corupție pe care o desfășoară."
Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) și art. 124 alin. (3) din Constituție, care au următorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";
- Art. 124 alin. (3): "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta este inadmisibilă și, în consecință, urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Articolul 28
alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002
prevede acordarea unui spor la indemnizația brută lunară, printre alții, judecătorilor care compun completele de judecată specializate în infracțiunile de corupție și procurorilor care participă la judecarea acestor cauze.
Printre măsurile de protecție socială de care beneficiază salariații, art. 41 alin. (2) din Constituție prevede "instituirea unui salariu minim brut pe țară". În afară de această obligație constituțională, este dreptul legiuitorului să reglementeze criteriile de determinare a cuantumului indemnizațiilor sau al salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, precum și a sporurilor sau adaosurilor la indemnizațiile și salariile de bază. Astfel, numai legiuitorul poate aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri sau adaosuri acordă anumitor categorii de salariați, cu singura condiție ca de sporurile sau adaosurile prevăzute să beneficieze toți salariații care se află în situații identice sub toate aspectele funcțiilor în care sunt încadrați, ale naturii și volumului activității pe care o desfășoară, ale importanței și riscurilor muncii lor și în privința oricăror alte elemente specifice.
Prin reglementarea legală criticată, legiuitorul a acordat spor la indemnizații magistraților care participă la judecarea infracțiunilor de corupție.
Autorii excepției nu sunt nemulțumiți pentru faptul că s-au acordat sporuri la indemnizație unor categorii de magistrați, ci urmăresc modificarea ori completarea textului de lege criticat în sensul că de sporurile respective să beneficieze deopotrivă toți magistrații. Conform prevederilor
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu poate nici modifica și nici completa prevederea legală supusă controlului.
Curtea constată că realizarea scopului urmărit de autorii excepției de neconstituționalitate, acela de a se extinde acordarea sporului la indemnizația brută lunară, prevăzută de dispoziția legală criticată, în beneficiul tuturor magistraților, presupune modificarea ori completarea legislației, ceea ce intră în competența exclusivă a autorității legiuitoare.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 28 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002
privind Parchetul Național Anticorupție, excepție ridicată în fața Tribunalului Mehedinți - Secția civilă de Ivașcu Sabin, Bărbănțan Lucia, Popescu Norel, Nicolae Mirela, Crivineanu Grigore, Dumitrașcu Sever, Micu Pătru, Mihai Fulga, Curelea Ion, Stoenescu Cristina, Nișulescu Dorina, Pavelescu Cornel, Orfescu Aristică, Negreanu Victoria, țamblac Ionela, Ghenciu Mariana, Iordache Mariana, Sfințescu Liliana, Păun Sanda, Tudor Eugenia, Ghenciu Petria, Băluță Clara Daniela, Chiș Titi, Burtea Cristina, Geamănă Alexandru, Bărbulescu Adi, Bejinaru Florica, Popa Statie, Radoslav Narcisa, Dragomir Liliana, Radu Gheorghe, Novăcescu Virginia, Pavelescu Anica, Stancu Marian, Acsinte Mihai, Arbănași Petrică și Popescu Cerasela în Dosarul nr. 1.525/2005 și de Băran Lona, Birău Monica și Grecescu Cristian în Dosarul nr. 1.237/2005, precum și în fața Tribunalului Cluj - Secția litigii de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ de Andrieș Dorel, Ban Tiberiu, Meteș Dorel, Lukacs Emil și Pop Marius Liviu în Dosarul nr. 2.556/2005.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 septembrie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Toma
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.