Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 23/1994

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224 din Codul penal

prezumat în vigoare

Data actului
14 martie 1994
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 282 din 5 octombrie 1994
Citat de
1 act
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 6.900 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

abroga-mentiune 1

  • Decizia nr. 33/1993 26 mai 1993 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 224 din Codul penal

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 3

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Decizia nr. 33/1993 26 mai 1993 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 224 din Codul penal

Interpretează 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Are ca temei 2

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Victor Dan Zlatescu - președinte

Ion Filipescu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Ioan Griga - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224 din Codul penal invocată de inculpatul Șerban Dan în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 2916/1993 al Judecătoriei Tulcea.

Dezbaterile au avut loc în ședința din 9 martie 1994, în prezenta reprezentantului Ministerului Public, a inculpatului Rusu Constantin și în lipsa celorlalți inculpați și a părții civile, care, deși legal citate, nu s-au prezentat, fiind consemnate în încheierea din aceeași dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a aminat pronunțarea pentru 9 martie 1994.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea nr. 108/P/11.02.1993, Șerban Dan, Șerban Gheorghe și Rusu Constantin au fost trimiși în judecata pentru săvârșirea infracțiunii de furt în paguba avutului obștesc prevăzută de art. 224 din Codul penal.

În cauza Judecătoria Tulcea a pronunțat Sentinta penală nr. 359 din 1 martie 1993, care a fost însă casată cu trimitere spre rejudecare de către Tribunalul Tulcea, prin Decizia penală nr. 158 din 20 aprilie 1993.

În timpul dezbaterilor ce au avut loc în fața Judecătoriei Tulcea, în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 2916/1993 al acestei instanțe, inculpatul Șerban Dan a ridicat, la termenul de judecată din 8 iunie 1993, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224 din Codul penal și a solicitat sesizarea Curții Constituționale. Instanța a aminat pronunțarea la data de 29 iunie 1993, iar prin încheierea din aceeași dată a sesizat Curtea Constituțională. În motivarea încheierii se arata, în esenta, ca față de dispozițiile art. 135 din Constituție care consacra doar doua forme de proprietate, și anume cea publică și cea privată, noțiunea de avut obștesc și definirea data acesteia prin art. 145 din Codul penal a devenit desueta, fiind în contradictie cu dispozițiile constituționale.

În vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, au fost solicitate, potrivit Legii nr. 47/1992, puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere primit de la Guvern se contesta competența Curții Constituționale în soluționarea excepției invocate, considerind ca aceasta nu este o problemă de ordin constituțional, ci o chestiune de interpretare juridică de competența instanțelor judecătorești. Pe fond se susține ca atât noțiunea "obștesc" folosită în art. 145 din Codul penal, cît și categoria juridică de avut obștesc nu sunt contrare Constituției, aceasta din urma categorie având o sfera mai larga decît conceptul de avut public în care se identifica doar bunurile proprietății publice.

Senatul și Camera Deputaților nu au comunicat punctul lor de vedere.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

examinînd încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile art. 224 din Codul penal, prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

În temeiul dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 3 și art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea constata ca este competența să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate.

Cu privire la excepția invocată, Curtea constata ca interpretarea constituționalității prevederilor din Codul penal referitoare la avutul obștesc a făcut obiectul Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 27 septembrie 1993. Prin decizia respectiva s-a constatat ca dispozițiile din Codul penal referitoare la infracțiunile contra avutului obștesc sunt abrogate parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, urmînd a se aplică numai cu privire la bunurile proprietate publică, prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice.

Ținând seama de Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1993 și de dispozițiile art. 26 alin. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, care stipulează ca interpretarea data de plen este obligatorie pentru completul de judecată, rezultă ca excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 224 din Codul penal invocată de Șerban Dan în Dosarul nr. 2916/1993 al Judecătoriei Tulcea ar urma să fie admisă. Însă se constată că prin Decizia nr. 33 din 26 mai 1993, rămasă definitivă, Curtea a constatat ca art. 224 din Codul penal a fost abrogat parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție și, în consecința, urmează a se aplică numai cu privire la bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din legea fundamentală.

Din cele arătate, rezultă ca în prezent excepția de neconstituționalitate invocată de Șerban Dan în fața Judecătoriei Tulcea este lipsită de obiect, deoarece prevederile art. 224 din Codul penal sunt abrogate parțial, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, astfel cum s-a constatat prin Decizia nr. 33/1993, mai sus citata.

Dacă, ținând seama de prevederile Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1/1993, s-ar admite excepția de neconstituționalitate invocată de Șerban Dan, în fața Judecătoriei Tulcea, ar insemna să se ajungă la constatarea abrogării unui text de date diferite, ceea ce este inadmisibil. De asemenea, prin faptul ca, între timp, art. 224 din Codul penal a fost declarat ca abrogat parțial, iar, potrivit art. 145 din Constituție, Decizia nr. 33/1993, fiind definitivă, este obligatorie, rezultă ca scopul urmărit prin excepția ridicată a fost realizat, astfel încât aceasta excepție urmează a fi respinsă ca nemaiavând nici interes și nici obiect.

Prin motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și art. 150 alin. (1) din Constituție, precum și al art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A. c), art. 25 și art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca lipsită de obiect excepția de neconstituționalitate ridicată de Șerban Dan în Dosarul nr. 2916/1993 al Judecătoriei Tulcea, întrucît prin Decizia nr. 33 din 26 mai 1993, rămasă definitivă, Curtea Constituțională a constatat ca art. 224 din Codul penal a fost abrogat parțial conform art. 150 alin. (1) din Constituție, art. 224 urmînd a se aplică numai cu privire la bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată azi 14 martie 1994.

PREȘEDINTE,
Victor Dan Zlatescu
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.