Legea din 14 februarie 1929
pentru camerele de comerț și de industrie
prezumat în vigoare republicat
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 167 din 31 iulie 1929).
------------
*) Aceasta Lege a fost votată de adunarea deputaților și Senat în ședințele dela 9 și 13 Fevruarie 1929; promulgată cu Decret No. 403/929 și publicată în "Monitorul Oficial" No. 35 din 14 Fevruarie 1929. Ea abroga vechea Lege din 12 Mai 1925 pag. 206 vol. XI-XII. A se vedea și noul Regulament de aplicare din 26 Aprilie 1929 la ordinea cronologică în acest volum.
Titlul I Scop. Instituire. Circumscriptiuni
Articolul 1
Camerele de comerț și de industrie sînt instituțiuni publice create în vederea apărării și sustinerii intereselor comerțului și industriei, precum și a reprezentării lor în Stat. Ele sînt în același timp organe consultative și administrative chemate a contribui la progresul economic, în armonie cu interesele generale ale tarii. Camerele de comerț și de industrie sînt investite cu personalitate juridică și, ca atare, pot primi donatiuni, legate, subventiuni, etc.
Articolul 2
Camerele de comerț și de industrie se înființează și se modifica prin decret regal, dat pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniștri, după propunerea ministrului industriei și comerțului și în urma avizului Uniunii Camerelor de comerț și de industrie. Cu aceeas forma, se determina și se modifica circumscriptiunile lor teritoriale. Porturile dunarene, capitale de județ, vor avea câte o Camera de comerț pentru județul din care face parte.
Titlul II Atributiuni
Articolul 3
Camerele de comerț și de industrie au următoarele atributiuni:
1. Sa dea guvernului și oricărei autorități publice, fie din inițiativa lor proprie, fie atunci cînd li se cere, informațiuni și avize motivate asupra tuturor chestiunilor ce privesc interesele comerțului și industriei;
2. Sa ajute, la cerere, Statul în îndeplinirea rolului sau economic.
3. Sa studieze chestiunile ce intră în cadrul lor de activitate.
4. Sa colaboreze cu institutul de statistica generală a Statului*) la alcătuirea statisticilor privitoare la miscarea industriala și comercială după normele științifice și tehnice date de organele de conducere ale institutului.
5. Sa adune și sa pună la indemana comercianților și industriasilor materialul informativ de care aceștia pot avea nevoie în exercitarea profesiunii lor.
6. Sa țină în evidenta permanenta situația firmelor individuale și sociale din circumscripțiile lor, cu toate indicatiunile din legea și regulamentul firmelor**).
7. Sa primească, sa păstreze și sa țină la dispoziția publicului modelele marcilor de fabrica și de comerț din circumscripțiile lor***).
8. Sa strângă și sa stabilească pe cale de regulamente, aprobate de Ministerul Industriei și Comerțului uzanțele comerciale din circumscripțiile lor.
9. Sa elibereze cărți de legitimatie comisilor călători; sa elibereze certificate de origina mărfurilor, de uzanțele comerciale, de firmele înscrise, de adnotarile și modificările firmelor, de mărcile de fabrica și de comerț depuse, de prețurile mărfurilor după mercuriale, de cotele burselor, de hotărîrile și de toate celelalte acte ale lor.
10. Sa alcatuiasca mercuriale de prețurile mărfurilor.
11. Sa colaboreze cu Camerele de muncă și cu Camerele agricole pentru toate chestiunile de interes comun.
12. Sa întocmească în fiecare an și sa trimită, atît Ministerului Industriei și Comerțului, cît și Uniunii Camerelor de comerț și de industrie cîte un raport amănunțit despre mersul comerțului și industriei în circumscripțiile lor și sa publice dări de seama de activitatea lor.
13. Camerele de comerț și de industrie, cu aprobarea Ministerului Industriei și Comerțului, care va lua și avizul Uniunii Camerelor de comerț și de industrie, pot:
a) Sa ia inițiativa și sa participe la înființarea de societăți sau de consortii, avînd ca scop executarea și exploatarea diferitelor lucrări sau servicii publice de interes comercial și industrial, ca: porturi maritime și fluviale, zone libere în porturi, canale de navigație interna sau alte cai și servicii de comunicație terestra, maritima, fluviala și aeriană, etc.;
b) Sa înființeze și sa administreze singure sau în asociațiune conform legii de comercializare, servicii și stabilimente pentru trebuințele comerțului și industriei, ca: burse de comerț, târguri sau oboare, rampe, piețe și hale pentru desfacerea cerealelor, vitelor și altor mărfuri, intrepozite reale și nominale; magazine generale: (docuri); elevatoare; servicii de condiționari și de analize de mărfuri; expozitiuni permanente și muzee comerciale și industriale; târguri periodice de mostre, etc.;
c) Sa înființeze singure, sau în colaborare cu ministerele respective și în conformitate cu legile generale ale învățămîntului, instituțiuni de cultura profesională ca: școli comerciale, școli industriale și de meserii, cursuri pentru răspândirea cunoștințelor comerciale și industriale; sa creeze burse de studii și de practica comercială și industriala și premii de încurajare; sa înființeze cămine pentru ucenicii din comerț și industrie;
d) Sa contribuie la cheltuelile cu scop de utilitate publică, comercială și industriala;
e) Sa cumpere sau sa construiască clădiri pentru propria lor instalatie sau aceea a stabilimentelor necesare comerțului și industriei, prevăzute la alin. a, b și c;
f) Sa creeze fiecare în parte sau mai multe împreună (pe regiuni) așezăminte pentru asigurarea și ajutorarea mutuala a comercianților și industriasilor.
14. Sa îndeplinească atribuțiunile ce li s'au dat sau li se vor mai da prin legi și regulamente speciale sau cari s'ar ivi din nevoile practicei comerțului și industriei din circumscripție.
15. Sa publice un buletin oficial al Camerei.
---------------
*) A se vedea Legea privitoare la Institutul de statistica generală, din 8 Decemvrie 1925, la pag. 1160 vol. XIII-XIV.
Notă
**) A se vedea Legea asupra firmelor din 6 Iunie 1913, la pag. 128 vol. VIII.
Notă
***) A se vedea Legea asupra marcilor de fabrica și de comerț, din 15 Aprilie 1879 la pag. 1204 vol. XI-XII.
Articolul 4
Camerele de comerț și de industrie, în îndeplinirea atributiunilor lor, sînt în drept a cere concursul tuturor autorităților publice, precum orice științe informațiuni și deslușiri dela acestea, ca și dela orice instituțiuni sau firme particulare. Comercianții, industriasii, societățile comerciale au îndatorirea sa dea informațiunile și deslusirile ce li s'ar cere de către Camerele de comerț și de industrie, întrucât aceste informațiuni nu ating secretul și nu prejudiciază interesul profesional. Refuzul de a procura științele sau comunicarea în mod intentionat de științe neexacte; constitue o contravenție, care va fi, constatată printr'un proces verbal întocmit de un delegat al Camerei de comerț asistat de un ofițer de poliție. Contravenienții se vor pedepsi cu amendă dela 250 - 5.000 lei, ce se va pronunța de tribunal, de urgenta și cu precădere, fără drept de opoziție, dar cu drept de apel, în termen de 10 zile dela darea sentinței și cu drept de recurs în termen de 15 zile dela pronunțarea deciziei. Tribunalele sînt datoare ca la sfîrșitul fiecărei luni sa trimită Camerelor de comerț și de industrie respective copie exactă și conformă depe înscrierile și adnotarile făcute în registrul firmelor în cursul lunei expirate. Tribunalele nu vor rezolva nici o petiție de înscriere de firma fără a obține în prealabil dela Camera de comerț și de industrie respectiva informațiuni dacă petiționarul care cere înscrierea îndeplinește condițiunile prevăzute în legile în vigoare cu privire la exercitarea comerțului. Camera va da avizul sau motivat în urma cercetărilor ce va face. Acest aviz se va da în cel mult 15 zile dela cerere. Pentru firmele supusilor străini sau ale societăților cu capital străin, tribunalele nu vor face înscrierea fără autorizarea data de Ministerul Industriei și Comerțului, care va lua și avizul Camerei de comerț și de industrie respectiva. Comercianții sau fabricantii cari doresc sa revendice proprietatea exclusiva a unei mărci, vor depune la Camerele, de comerț și de industrie respective un exemplar din modelul acestei mărci.
Tribunalele nu vor inregistra mărcile de fabrica și de comerț fără avizul prealabil al Camerei de comerț și de industrie respective.
Titlul III Compunerea Camerelor
Articolul 5
Fac parte din Camerele de comerț și de industrie în mod obligator ca membri și sînt înscriși din oficiu în listele electorale ale Camerei respective următorii cetățeni români, majori, cari au domiciliul real în circumscripția Camerei, respective:
a) Comercianții și industriasii supuși la plata impozitului adițional, pe lîngă impozitul pe veniturile comerciale și industriale, cari au firma înregistrată de cel puțin un an;
b) Asociații cu semnatura ai societăților în, nume colectiv, comanditații cu semnatura ai societăților în comandită și societățile pe acțiuni. Societățile pe acțiuni vor avea drept de fiecare 10.000.000 lei capital deplin vărsat, la un vot pînă la maximum 4 voturi. Societățile cu un capital deplin vărsat sub 10.000.000 lei vor avea dreptul la un vot. Dreptul de vot se exercită de alegatorii delegați sau directorii societății;
c) Directorul cu semnatura al sucursalelor din alte localități decât în acele în cari își are sediul principal al întreprinderilor individuale sau societăților comerciale și industriale. Calitatea de membru în Camerele de comerț și de industrie a persoanelor prevăzute în alin. b și c de mai sus se pierde odată cu încetarea situațiunii pe care membrii în chestiune o au în societățile respective.
Femeile cari aparțin uneia din categoriile de mai sus fac de asemenea parte din Camerele de comerț și de industrie. Sînt incapabili sau nedemni de a fi membri ai Camerelor de comerț și de industrie: minorii, interzișii și cei puși sub consiliul judiciar; faliții nereabilitati cei cari au suferit vreo condamnare pentru un fapt infamant.
Articolul 6
Membrii Camerelor de comerț și de industrie vor fi grupati în doua secțiuni: secțiunea comercială și secțiunea industriala. Ei vor fi apoi repartizați în următoarele categorii de comerț și de industrie:
a) Secțiunea comercială:
1. Comerțul cu ridicată, comision, bănci, instituții de credit, transport și asigurări.
2. Comerțul cu amănuntul;
b) Secțiunea industriala:
1. Uzine, santiere, fabrici, exploatări miniere, etc.
2. Mica industrie și meserii. Înscrierea și repartiția alegătorilor pe categorii se va face de Camere în primul trimestru al fiecărui an.
Titlul IV Organele Camerelor
Articolul 7
Camerele de comerț și de industrie au ca organe ale lor:
1. Consiliul de administrație al Camerei.
2. Comitetul de direcție.
3. Censorii.
Capitolul 1 Consiliul de administrație
§ 1.
Dispozițiuni generale
Articolul 8
Consiliul de administrație al Camerelor de comerț și de industrie se compune din membrii aleși, membrii de drept, membrii delegați și membrii corespondenti.
1. Numărul membrilor aleși nu va fi mai mic de 20 și nici mai mare de 80. El se determina pentru fiecare categorie pe 4 ani după care termen se poate modifica. Determinarea și modificarea se face prin decret regal, dat pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniștri, după propunerea ministrului industriei și comerțului, în raport cu întinderea circumscripției teritoriale, cu numărul membrilor Camerei și cu concentrarea și specializarea comerțului și industriilor din circumscripția respectiva.
2. Sînt membri de drept în consiliul Camerei de comerț și de industrie:
a) Deputații și senatorii dacă sînt membri ai Camerei de comerț de cel puțin 2 ani;
b) Foștii, presedinti ai Camerelor de comerț și de industrie cari au funcționat în aceasta calitate cel puțin 5 ani;
c) Președinții comitetelor burselor de comerț din circumscripțiile respective;
d) Câte un profesor delegat, de Academiile de înalte studii comerciale și industriale, de scoalele politehnice; de facultățile de drept, la acestea din urma ales dintre profesorii de economie politica, și de scoalele superioare de comerț din circumscripțiile Camerelor respective, acolo unde nu exista Academie de comerț, școli politehnice sau facultăți de drept;
e) Un director delegat al Băncii Naționale a României sau sucursalelor ei din circumscripția Camerelor respective. Pentru Camera de comerț și de industrie din București, consiliul de direcție al Băncii va delega pe unul din directori;
f) Un delegat al federalelor, cooperativelor de producție și consum din circumscripția respectiva. La alcătuirea consiliului, membrii de drept vor fi repartizați în secțiunile cărora aparțin.
3. Camerele agricole și Camerele de muncă din circumscripția respectiva deleagă din sanul lor câte un membru în consiliul Camerei de comerț și de industrie. Calitatea lor încetează odată cu mandatul consiliului care i-a ales.
4. Membrii corespondenti se aleg de consiliul Camerei, dintre persoanele cari sînt bine cunoscute prin capacitatea lor în materie comercială sau industriala, chiar dacă nu exercita vreun comerț sau industrie. Membrii corespondenti pot lua parte la lucrările consiliului; avînd, vot consultativ. Numărul lor va putea însă trece o treime din numărul membrilor aleși. Membrii de drept vor avea vot consultativ.
Articolul 9
În compunerea consiliilor Camerelor de comerț și de industrie trebuie să fie reprezentate într'o măsura dreapta toate categoriile de comerț și de industrie de cari se vorbește la art. 6. În acest scop pentru efectuarea alegerilor generale, se va repartiza între aceste categorii, proporțional cu insemnatatea relativă a fiecăreia, numărul total al membrilor ce urmează a fi ales în consiliu. Aceasta repartizare se va propune de Camere Ministerului Industriei și Comerțului, care va proceda la stabilirea ei prin decret regal, dat pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniștri. La Camerele din nou înființate repartiția în chestiune se va propune la început de către Uniunea Camerelor de comerț și de industrie.
Consiliul Camerei, după constituirea lui, va alege din sanul sau, cu vot secret și cu majoritatea absolută a membrilor ce-l compun, un președinte. În același mod fiecare secțiune va alege, separat, câte un vice-președinte, care va avea calitatea de vice-președinte al Camerei și de președinte al secțiunii respective.
La Camera de comerț și de industrie din București se vor alege câte 2 vice-presedinti, din cari cel ce va întruni cele mai multe voturi va avea calitatea de președinte al secției. Dacă la primul scrutin nici un candidat nu întrunește majoritatea de mai sus, la al doilea scrutin, ce se va exprima imediat, va fi ales cel ce a întrunit cele mai multe voturi. Președintele și vice-președintele nu se pot alege decât dintre membrii aleși ai Camerei de comerț.
Consiliul are puterile cele mai intinse, atît pentru îndeplinirea atributiunilor date Camerelor prin prezenta lege, cat și pentru administrarea intereselor institutiunii, putând lua în aceasta privinta orice măsuri. Toate delegatiile și propunerile de delegați ce urmează a se da membrilor Camerelor de Comerț și de industrie, în diferite consilii, în baza diferitelor legi, se vor da de consiliul de administrație al Camerei. El se întrunește în completul sau, ori de câte ori trebuinta ar cere și, în tot cazul, odată pe luna. Convocarea se va face de către președinte, fie din propria sa inițiativa, fie după cererea în scris a unei cincimi din numărul total al membrilor consiliului, fie după cererea Ministerului Industriei și Comerțului. Consiliul nu poate delibera decât cu majoritatea absolută a membrilor ce-l compun. Dacă nu se întrunește numărul de membri cerut, adunarea va avea loc la o dată ulterioară, ce se poate fixa chiar în prima convocare. În cazul acesta ședința se va putea tine cu aceeas ordine de zi, chiar cu o pătrime din numărul membrilor consiliului. Hotărîrile se iau cu majoritatea absolută a voturilor exprimate. În caz de paritate de voturi, votul președintelui este preponderent. Deliberările consiliului de administrație se constata prin procese-verbale ce vor fi trecute într'un registru special și vor fi semnate de președintele și secretarul Camerei. Ședințele consiliului sînt publice. Ele pot fi însă declarate secrete, printr'un vot al majorității, după cererea unei treimi a membrilor prezenți.
Articolul 10
Categoriile de comerț și de industrie, cari intră în alcătuirea consiliului Camerei, vor fi, grupate în doua secțiuni: secțiunea comercială și secțiunea industriala. Membrii fiecărei secțiuni pot fi intruniti separat, pentru a delibera asupra diverselor chestiuni ce interesează, după cazuri, comerțul sau industria.
Secțiunile se convoacă și lucrează în aceleași condițiuni ca și adunările consiliului. Hotărîrile luate de adunările pe secțiuni ale consiliului vor fi supuse aprobării consiliului. În cazul cînd consiliul Camerei, în plenul ei, nu va ajunge sa ia o hotărîre unitară cu majoritate de 2/3 din membrii prezenți ai consiliului, Camera va comunică opiniunile separate ale fiecărei secțiuni Ministerului Industriei și Comerțului.
§ 2.
Alegerea consiliului Camerelor
Articolul 11
Membrii consiliului Camerelor se vor alege pe scrutin de liste, separat pentru fiecare categorie, din secția comercială și din secția industriala. Listele vor cuprinde, pentru fiecare categorie, numărul de candidați fixat conform art. 6 și 9. Alegerea pentru mandatele cuvenite unei categorii se va face exclusiv de comercianții sau industriasii alegatori cari aparțin acestei categorii. Nimeni nu poate fi ales decât în categoria de comerț și de industrie din care face parte. Orice membru al Camerei este eligibil dacă este înscris în listele electorale ale Camerei respective. Alegerea membrilor consiliului se face pe bază de liste electorale, întocmite pe categorii de comerț și de industrie, de cari se vorbește la art. 6, liste puse la dispoziția publicului, în birourile Camerei, cu cel puțin 2 luni înainte de alegere, ceea ce se va anunta în Monitorul Oficial și în cel puțin 2 ziare locale, iar în lipsa se va publică în 2 ziare din Capitala.
De asemenea listele se vor publică la prefecturi pretorate, primăriile urbane și judecătorii, constatandu-se prin procese-verbale de afișare, încheiate de biroul Camerei de comerț și autoritățile polițienești. Nici un alegator nu poate să fie înscris decât într'o singura categorie. Dacă la alcătuirea listelor electorale s'ar fi făcut vreo eroare de înscriere sau omitere, cei în drept sau 5 membri ai Camerei vor putea face contestație în termen de 15 zile dela punerea listelor la dispoziția publicului, la Camera respectiva, care va decide înlăuntrul celorlalte 15 zile următoare. Afișarea listelor se face imediat după expirarea acestui ultim termen. Prin afișare listele devin definitive. În contra hotărîrii Camerei cei nemultumiti și cei omisi pot face recurs la tribunalul județului unde alegatorul își are domiciliul. Termenul de recurs este de 10 zile dela data afișării listelor. Recursul se va judeca cu precădere, fără drept de opoziție și cu scutire de orice taxe de timbre și procedura.
Articolul 12
Votarea se va face în localitatea unde Camera de comerț și industrie își are sediul. Alegerea va fi prezidata de președintele tribunalului local sau de un magistrat delegat de el, ajutat de doi scrutatori și un secretar, desemnați în ziua alegerii de către președinte, dintre cei mai tineri alegatori prezenți. Votul este secret. Procedura alegerii se va stabili prin regulamentul de aplicare al legii*). Lista care va întruni cele mai multe voturi va fi declarata aleasă. Pe fiecare lista se va înscrie un număr de membri supleanți egal cu numărul membrilor de ales pentru fiecare categorie și vor fi chemați sa înlocuiască pe titularii din aceeas categorie, la vacantele ce s'ar ivi prin deces, demisiune sau orice alte împrejurări, dacă în acel moment mai, poseda dreptul de eligibilitate.
-------------
*) A se vedea Regulamentul pentru aplicarea Legei Camerelor de comerț și industrie, din 26 Aprilie 1929, la ordinea cronologică în acest volum.
Articolul 13
Președintele încheie procesul-verbal, în dublu exemplar, de mersul operațiunilor electorale, constatind numărul voturilor întrunite de fiecare lista în parte. Unul din exemplare, împreună cu dosarul alegerii, se înaintează Uniunii Camerelor, care, verificand regularitatea operațiunilor, trebuie să se pronunțe pînă în 10 zile dela primirea procesului-verbal. Dacă Uniunea nu se pronunța în acest termen, alegerea se va considera confirmată. Hotărîrea Uniunii este executorie, cu drept de apel la Curtea de apel, în termen de 10 zile dela comunicare și se va judeca cu precădere, fără drept de opoziție. Apelul este scutit de orice taxa de timbru și procedura. Comunicarea o va face Uniunea Camerelor de comerț și de industrie prin scrisoare recomandată sau pe cale telegrafica. Dacă alegerea este invalidata, se va face o noua alegere cel mai târziu după 30 de zile dela pronunțarea hotărîrii.
Articolul 14
Membrii consiliului Camerei se aleg pe un termen de 4 ani, socotiți din ziua începerii funcționarii lor. Membrii al căror mandat a expirat pot fi realeși. Pînă la instalarea noului consiliu de administrație, comitetul de direcție al fostei Camere va gera în mod valabil lucrările Camerei de comerț, iar delegații acestuia vor continua însărcinările lor.
Articolul 15
Membrii consiliului cari nu vor avea concediu în scris și aprobat în regula și dacă nu vor participa la ședințe timp de 3 luni consecutive, vor fi considerați demisionați și consiliul va declara locurile vacante. Dacă consiliul nu aplica aceasta dispozițiune, Ministerul va declara locurile vacante. Împlinirea locurilor devenite vacante prin incompatibilitate, incapacitate, nedemnitate, moarte, demisiune sau lipsuri nemotivate de cari se vorbește mai sus, se va face cu membrii supleanți în conformitate cu art. 12 din această lege. Dacă, însă numărul membrilor s'a redus cu o treime, se va proceda pentru împlinirea vacantelor din diferitele categorii de membri, la alegeri suplimentare. Alegerile suplimentare se vor face cu listele electorale cari au servit la alegerea membrilor ale căror locuri au devenit vacante. Tot asa se va proceda și în caz de disolvare. În ultimele 6 luni cari precedeaza ziua expirării mandatului membrilor consiliului nu se mai fac alegeri suplimentare.
§ 3.
Disolvarea consiliilor Camerelor
Articolul 16
Consiliile Camerelor de comerț și de industrie pot fi disolvate în următoarele cazuri:
a) Cînd lucrează contra intereselor superioare ale Statului;
b) Cînd se descompleteaza consiliul la jumătate plus unul din numărul membrilor aleși;
c) Pentru gestiune financiară neregulata sau frauduloasă, care se va constata pe baza unui raport întocmit de un delegat al Ministerului Industriei și Comerțului, un inspector financiar și un expert-contabil numit de Uniunea de comerț și de industrie. Disolvarea se face prin decret regal, pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniștri, după propunerea motivată a ministrului industriei și comerțului, facuta pe baza avizului Uniunii Camerelor de comerț și de industrie.
Articolul 17
În termen de trei luni cel mult dela disolvare se vor face noi alegeri. În acest interval funcțiunile membrilor Consiliului Camerei se îndeplinesc de o comisiune interimara numita prin decret regal, după propunerea ministrului industriei și comerțului, dintre comercianții și industriasii înscriși în listele pentru alegerea membrilor consiliului Camerei respective. Comisiunea interimara se va compune din 5 pînă la 10 membri, cari își vor alege dintre dânșii un președinte și un vice-președinte.
Capitolul 2 Comitetul de direcție
Articolul 18
Conducerea afacerilor curente ale Camerelor de comerț și de industrie și executarea tuturor deciziunilor consiliului sînt încredințate unui comitet de direcție. Comitetul de direcție se compune din președinte și vice-presedinti, un delegat al Ministerului Industriei și Comerțului, desemnat dintre membrii aleși ai consiliului Camerei de comerț și secretarul Camerei; acesta din urma fără vot.
Puterile comitetului de direcție se vor determina prin regulament special întocmit de consiliul Camerei.
Articolul 19
Secretarul Camerei se numește prin decret regal, pe baza raportului ministrului industriei și comerțului, din o lista de cel puțin doi candidați, recomandați de consiliul de administrație. Dacă e nevoie, se va putea numi și un al doilea secretar. La camera de comerț și de industrie din București vor funcționa un secretar general și doi secretari, câte unul pentru fiecare secțiune.
Pentru a putea fi numit, secretarul trebuie să îndeplinească următoarele condițiuni:
a) Sa fie cetățean român, bucurandu-se în întregime de toate drepturile civile și politice;
b) Sa fie major;
c) Sa fi satisfăcut îndatoririle legii de recrutare a armatei;
d) Sa poseada un titlu universitar economic sau un titlu academic de învățămînt superior economic, comercial sau industrial, sau, în lipsa de candidați cu titlurile de mai sus, diploma unei scoale superioare de comerț. Pentru aceasta din urma categorie se cere și o vechime de cel puțin 10 ani în comerț sau industrie;
e) Sa aibă o practica de cel puțin 5 ani în comerț, industrie sau într'o administrație cu caracter economic. Secretarii aflați în funcțiune în momentul punerii în aplicare a prezentei legi sînt dispensați de îndeplinirea condițiunilor de mai sus. Actualii subsecretari ai Camerelor de comerț și de industrie, aflați în aceasta funcțiune timp de 5 ani, pot fi inaintati ca secretari dacă poseda diploma de absolvire a unei scoale comerciale de gradul II și au lucrări de specialitate. Secretarul asista la toate ședințele consiliului Camerei și ale adunărilor membrilor, poate lua cuvântul și face propuneri, avînd numai vot consultativ. Dispozițiunile statului funcționarilor publici se aplică și funcționarilor Uniunii și ai Camerelor de comerț și de industrie, pentru a putea beneficia de aceasta dispozițiune, vor fi confirmati de Ministerul Industriei și Comerțului.
Articolul 20
Ceilalți funcționari ai Camerei se numesc și se revoca de comitetul de direcție, în conformitate cu regulamentul interior al personalului Camerei.
Camerele de comerț și de industrie sînt datoare sa înființeze, individual sau grupate, case de pensiuni și ajutoare pentru funcționarii lor. Normele de organizare și funcționare a acestor Case se stabilesc de Uniunea Camerelor de comerț urmând să fie apoi aprobate de Ministerul Industriei și Comerțului.
Capitolul 3 Censorii
Articolul 21
Censorii sînt în număr de 2 pentru fiecare Cameră de comerț și de industrie.
Ei vor fi numiți: unul de Ministerul Finanțelor, iar al doilea de Ministerul Industriei și Comerțului, acesta trebuind să fie expert-contabil. Ei sînt datori sa examineze, cel puțin la fiecare trei luni, registrele de contabilitate și sa certifice ca ele sînt regulat ținute; sa supravegheze executarea bugetului în condițiunile legii; sa verifice conturile asupra operațiunilor exercițiului închis și să facă consiliului și autorității care i-a numit un raport asupra gestiunii; sa ia parte la toate adunările consiliului și sa ceara a se insera în ordinea de zi a acestor adunări propunerile ce vor crede de cuviință privitoare la gestiunea și controlul financiar.
Titlul V Finanțe
Capitolul 1 Venituri
Fondurile Camerelor
împrumuturi
Articolul 22
Pentru acoperirea cheltuielilor necesare funcționarii lor, Camerele de comerț și de industrie sînt îndreptățite:
1. Sa perceapă un impozit adițional pe lîngă impozitele pe veniturile comerciale și industriale de cari se vorbește la art. 30 și 42 din legea pentru unificare: contributiunilor directe și pentru înființarea impozitului pe venitul global din anul 1923. Cota maxima a acestui impozit adițional este aceea prevăzută în legea de mai sus*). Înlăuntrul cifrei maxime cota impozitului adițional se stabilește de consiliul Camerei și se supune aprobării Ministerului Industriei și Comerțului odată cu bugetul Camerei. Ea se va comunică administrațiilor financiare din circumscripția respectiva cel mai târziu pînă la finele lunei Ianuarie a anului de impunere. Cota nu se poate modifica decât la începutul anului.
2. Sa perceapă anumite taxe pentru certificatele și actele eliberate de ele sau pentru alte servicii reale aduse. Aceste taxe se stabilesc de consiliul Camerei și trebuie să fie supuse avizului Uniunii și aprobării Ministerului Industriei și Comerțului.
-------------
*) A se vedea Legea pentru unificarea contributiunilor directe și pentru înființarea impozitului pe venitul global, din 23 Fevruarie 1923, cu modif. ulterioare, la pag. 425 vol. XIII-XIV.
Articolul 23
Camerele de comerț și de industrie cari la data aplicării acestei legi poseda averi proprii, fie mobiliare, fie imobiliare le vor păstra mai departe. Veniturile ce le produc vor fi înscrise în buget.
Articolul 24
Spre a putea face fața cheltuielilor necesitate de lucrările, serviciile, stabilimentele și clădirile de cari se vorbește la art. 3 din prezenta lege, Camerele de comerț și de industrie pot individual, sau grupate, sa contracteze împrumuturi, însă numai cu autorizația Consiliului de Miniștri, data după propunerea ministrului industriei și comerțului și cu avizul Ministerului de Finanțe.
Capitolul 2 Administrarea finanțelor
Articolul 25
Exercițiul financiar al Camerelor de comerț și de industrie începe la 1 Ianuarie și se termina la 31 Decemvrie din același an. Consiliul Camerei întocmește în fiecare an bugetul de venituri și cheltuieli și cel mai târziu, cu o luna înainte de începerea noului exercițiu, îl supune aprobării Ministerului Industriei și Comerțului. Bugetul se discuta și se votează în ședința publică. La finele fiecărui exercițiu, consiliul Camerei întocmește conturile pentru anul expirat și se supune spre verificare și descărcare Ministerului Industriei și Comerțului împreună cu raportul censorilor și o dare de seama asupra gestiuni.
Bugetul, conturile și inventarul se vor alcătui conform cu modelele-tip întocmite de Uniunea Camerelor de comerț și de industrie și aprobate de Ministerul Industriei și Comerțului. Dispozițiunile legii contabilității publice privitoare la responsabilitățile administratorilor și gestionarilor se aplică Camerelor de Comerț și de industrie și Uniunii lor*).
--------------
*) A se vedea Legea asupra contabilitatei publice, din 31 Iulie 1929, la ordinea cronologică în acest volum.
Articolul 26
Serviciul de casa al Camerei trebuie încredințat, cu aprobarea consiliului de administrație, Băncii Naționale, marilor bănci din Capitala, ori sucursalelor lor, sau unei instituțiuni locale de credit, cu o soliditate recunoscută, avînd o vechime de cel puțin 10 ani și un capital de cel puțin 20.000.000 lei deplin vărsat și care își va lua obligațiunea:
a) Sa primească toate sumele ce-i vor fi depuse de Camera, direct sau din ordinul ei și să facă în limitele disponibilităților plata sumelor mandatate;
b) Sa trimită Camerei, în fiecare luna, situația conturilor și a fondurilor;
c) Sa confirme în scris Camerei toate operațiunile de încasări și de plati făcute pentru ea, imediat după efectuare, ținându-i la dispoziție și actele justificative.
Articolul 27
Veniturile Camerelor provenind din impozitul adițional se vor incasa de către perceptorii fiscali odată cu celelalte contribuțiuni. La epocile fixate prin regulamente și instrucțiuni, perceptorii fiscali sînt datori a vărsa la administrațiile financiare sumele împlinite din fondurile Camerelor, cu specificarea provenientelor lor. Administrațiile financiare din circumscripțiile respective ale Camerelor de comerț și de industrie vor vărsa lunar aceste sume la administrația financiară de reședința a Camerei, care le va tine la dispoziția acesteia.
Articolul 28
Nici o cheltuiala nu se va putea aranja și mandata decât în marginile creditelor admise prin buget. Fondurile alocate prin bugetul unui exercițiu nu pot fi întrebuințate la cheltuielile unui alt exercițiu; de asemenea și cele privitoare la un capitol sau articol nu pot fi întrebuințate la cheltuielile unui alt capitol sau articol. Cînd suma alocata la un articol bugetar nu este îndestulătoare pentru acoperirea cheltuielilor la cari este afectată, se va putea deschide la acel articol un credit suplimentar. De asemenea și cheltuielile neprevăzute se vor putea face prin deschidere de credite extraordinare. Creditele adiționale (suplimentare și extraordinare) se vor margini în cifra care se va prevede în acest scop la un articol special al bugetului. Deschiderea unor asemenea credite se încuviințează de consiliul Camerei. Hotărîrea consiliului nu are însă putere executorie decât în urma aprobării Ministerului Industriei și Comerțului. Anularile de credite, în scop de a se crea resurse pentru mărirea fondului de deschidere de credite suplimentare și extraordinare, nu se vor putea face decât de consiliul Camerei.
Deschiderile de credite suplimentare și extraordinare, pe baza acestor anulari, se fac cu aprobarea Ministerului. Membrii consiliilor Camerelor de comerț și de industrie nu pot lua furnituri la aceasta institutiune decât pe cale de licitațiune publică. Aceasta dispozițiune se aplică și societăților cari au în consiliul lor de administrație sau directiune membri ai consiliilor Camerelor de comerț și de industrie.
Articolul 29
Sumele de plată rămase neachitate, precum și creditele aflate disponibile la încheierea exercițiului, se vor anula. Creanțele bune de plată, rămase din trecut, se vor achită cînd vor fi reclamate dintr'o alocație specială, sau dintr'un credit ce se va deschide anume în acest scop. Rămășițele neîncasate din exercițiile închise se vor trece de asemenea ca prevederi în bugetele viitoare.
Titlul VI Federatiunile Camerelor
Articolul 30
În vederea îndeplinirii scopului lor se acordă Camerelor de comerț și de industrie deplina libertate de a se întruni în congrese, de a se asocia în federatiuni regionale și de a colabora cu celelalte Camere profesionale de agricultura și de muncă. Federatiunile se vor organiza prin statute speciale, elaborate de Camerele de comerț și de industrie interesate și aprobate prin decret regal, dat pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniștri, după propunerea ministrului industriei și comerțului.
Titlul VII Uniunea Camerelor de comerț și de industrie
Articolul 31
Se înființează Uniunea Camerelor de comerț și de industrie, institutiune publică, cu caracter economic național. Ea este investită cu personalitate juridică. Sediul permanent al Uniunii este în Capitala tarii*).
-------------
*) A se vedea Statutul Uniunei Camerelor de Comerț și de Industriei, din 9 Fevruarie 1926, la pag. 35 vol. XV-XVI.
Articolul 32
Uniunea are chemarea de a exercita prin acțiunea colectivă a Camerelor de comerț și de industrie o inriurire asupra îndrumării politicii naționale în materie de comerț și de industrie, în conformitate cu interesele economice generale ale tarii, în special:
a) Indrumeaza, stimuleaza și coordonează activitatea Camerelor de comerț și de industrie;
b) Coordonează studiile acestor instituțiuni;
c) Formulează și da păreri motivate asupra celor mai de seama probleme industriale și comerciale, de ordin general;
d) Urmărește atingerea rezultatelor pe cari Camerele de comerț și de industrie le-ar putea obține mai greu prin acțiunea lor separată, în chestiunile comerciale și industriale de ordin general sau în alte chestiuni privind interesele proprii ale acestor instituțiuni;
e) Îndeplinește atribuțiunile date ei prin legi și regulamente speciale. În toate chestiunile de ordin comercial și industrial guvernul poate lua avizul Uniunii Camerelor.
Articolul 33
Organele Uniunii sînt: adunarea generală, consiliul de administrație și comitetul de direcție.
Articolul 34
Adunarea generală se compune din președinții și vice-președinții tuturor Camerelor de comerț și de industrie din țara. Adunarea generală se aduna în mod obligator primavara și toamna, iar în mod extraordinar ori de câte ori comitetul de direcție va găsi cu cale. Ședințele adunării generale se țin în Capitala tarii. Comitetul de direcție al Uniunii poate însă hotărî ca ele să se țină și în alte orașe resedinte de Camere de comerț și de industrie. Spesele de deplasare vor fi suportate de Camerele de comerț și de industrie respective.
Articolul 35
Consiliul se compune din membrii aleși de adunarea generală a Uniunii și din membrii de drept. Membrii aleși sînt în număr de 11. Șapte din aceștia vor fi desemnați de adunarea generală a Uniunii, dintre președinții și vice-președinții următoarelor Camere de comerț și de industrie: Arad, Brăila, Brașov, Cernauti, București, Chișinău, Cluj, Constanta, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploiesti și Timișoara. La alegerea celorlalți 4 se va avea în vedere ca ei sa reprezinte celelalte regiuni cu caracter economic distinct din țara și a se egaliza numărul membrilor secțiunii comerciale și industriale. Termenul mandatului lor este de 4 ani. Fac parte de drept din consiliul Uniunii:
a) Un membru al Camerelor de muncă și un membru al Camerelor agricole, desemnați de aceste instituții;
b) Guvernul Băncii Naționale a României sau delegatul sau;
c) Un delegat al corpului profesoral al Academiei de înalte studii comerciale și industriale din București;
d) Secretarul general al Ministerului Industriei și Comerțului;
e) Un delegat al consiliului de administrație al Casei centrale a cooperativelor de producție și consum;
f) Un delegat al băncilor din țara, avînd un capital social de cel puțin 20.000.000 lei, desemnat de acele bănci convocate în acest scop de Ministerul Industriei și Comerțului;
g) Un delegat al corpului profesoral al scoalei politehnice din București;
h) Foștii presedinti ai Uniunii Camerelor de Comerț și de Industrie. Membrii de drept, afară de cei de sub lit. d, vor avea vot consultativ. Consiliul se întrunește odată pe luna și da directive generale pentru conducerea Uniunii. El aduce la îndeplinire hotărîrile luate de adunarea generală.
Articolul 36
Conducerea Uniunii este încredințată unui comitet de direcție compus dintr'un președinte și 3 vice-presedinti, aleși din sanul consiliului, dintre membrii aleși și din secretarul general al Ministerului Industriei și Comerțului în consiliu.
Directorul general al Uniunii face parte din comitetul de direcție, cu vot consultativ. Doi din membrii comitetului de direcție vor avea domiciliul permanent în București. În conducerea serviciilor Uniunii președintele va fi ajutat de un director general, numit de consiliu. Directorul general, pentru a fi numit, trebuie să îndeplinească aceleași condițiuni cerute secretarilor Camerelor de comerț și de industrie.
Articolul 37
Pentru preîntâmpinarea cheltuielilor de instalatiune, organizare și funcționare a Uniunii în conformitate cu scopul urmărit toate Camerele de comerț și de industrie trebuie să contribuie cu o cota parte proporțională cu fondurile și veniturile fiecăreia. Adunarea generală a Uniunii va stabili în fiecare an cota-parte din veniturile totale ale Camerelor de comerț și industrie, destinat cheltuielilor Uniunii, cota-parte ce va putea varia între 5-10% din veniturile celor dintâi. Cota va fi fixată în fiecare an în luna Octomvrie, de către adunarea generală și va fi supusă aprobării Ministerului Industriei și Comerțului. Bugetul Uniunii pregătit de comitetul de direcție și votat de consiliu, se va supune spre aprobare Ministerului Industriei și Comerțului, care va exercita controlul gestiunii ei financiare printr'un censor.
Articolul 38
Sumele datorate Uniunii Camerelor de comerț și de industrie din exercițiile închise pînă la 1 Ianuarie 1929, se vor achită în rate trimestriale, stabilite de Ministerul Industriei și Comerțului prin decizie ministerială, în fiecare an, pînă la achitare, după posibilitățile de plată ale Camerelor. Sumele ce se vor cuveni Uniunii pentru cota anuală se vor achită asemenea trimestrial, iar în caz de neplata la o luna după expirarea trimestrului, încasarea se va exercita prin administrația financiară.
Articolul 39
Uniunea este obligată ca din veniturile sale sa formeze un fond general, care va servi pentru participarea tarii la diferitele manifestări economice de interes general. Acest fond, format dintr'o cota de 10% asupra tuturor veniturilor Uniunii, va fi depus la Banca Naționala a României și se va întrebuința cu aprobarea Ministerului Industriei și Comerțului. Întrebuințarea acestui fond se va face de acord cu Uniunea Camerelor de comerț și de industrie.
Articolul 40
Toate celelalte condițiuni privind organizarea și funcționarea Uniunii se vor stabili printr'un statut întocmit de Uniune și aprobat prin decret regal, dat pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniștri, după propunerea Ministerului Industriei și Comerțului. În aceeas forma se va proceda la orice eventuala modificare a statutului Uniunii.
Articolul 41
Pînă la constituirea Camerelor de muncă, Ministerul Muncii va delega un membru de drept în Camerele de comerț și de industrie și în Uniunea lor.
Titlul VIII Camerele de comerț și de industrie extrateritoriale
§ 1.
Camerele române în străinătate
Articolul 42
Guvernul român poate recunoaște și acorda sprijinul sau acelor Camere de comerț și de industrie, sau organizațiuni similare române sau româno-străine (mixte), cu sediul în străinătate, a căror existenta, o crede utila pentru economia noastră naționala. Pentru a putea fi recunoscute numitele instituțiuni trebuie să îndeplinească următoarele obligațiuni:
a) Sa fie în majoritatea lor compuse din persoane sau firme cari exercita un comerț sau o industrie cu firme înscrise în țara unde se înființează sau în România.
b) Din numărul total al membrilor cel puțin jumătate să fie supuși români;
c) Sa poseada statute în cari scopurile urmărite să fie bine precizate; statutele vor trebui să fie aprobate de Ministerul Industriei și Comerțului. Recunoașterea se da printr'un jurnal al Consiliului de Miniștri, după propunerea Ministerului Industriei și Comerțului, cu avizul Uniunii Camerelor de comerț și de industrie.
Camerele în fiinta sînt obligate sa ceara recunoașterea, potrivit dispozițiunilor de mai sus. Orice camera de comerț română sau mixtă recunoscută, ce va funcționa într'o țara în care avem un consilier economic sau un atasat comercial, va putea cuprinde în alcătuirea ei și pe aceștia.
Articolul 43
Camerele de comerț române sau mixte pe pietile străine vor fi organe de legătură și de informațiuni, avînd următoarele atributiuni:
a) Sa facă studii, anchete; sa culeagă date și sa alcatuiasca lucrări statistice asupra miscarii economice, comerciale și industriale din țările respective;
b) Sa adune și sa pună la indemana comercianților și industriasilor din ambele tari materialul informativ de care aceștia au nevoie în exercitarea profesiunii lor;
c) Sa publice buletine comerciale, dări de seama și informațiuni cu caracter economic;
d) Sa organizeze expoziții și târguri de mostre;
e) Sa dea guvernului român, cînd li s'ar cere, păreri asupra diferitelor chestiuni economice și asupra mijloacelor celor mai nimerite pentru strângerea raporturilor comerciale dintre ambele tari. Guvernul va putea retrage recunoașterea și sprijinul sau Camerelor cari s'ar abate dela îndatoririle ce au prin statute și lege sau ar lucra împotriva intereselor tarii.
§ 2.
Camerele străine în România
Articolul 44
Camere pentru reprezentarea intereselor comerciale și industriale străine sau mixte (străine și române) nu se pot înființa și nu pot funcționa pe teritoriul tarii decât pe baza unei autorizatiuni a guvernului român, data în urma avizului favorabil al Uniunii Camerelor de comerț și de industrie. În acest scop, orice camera de comerț străină va trebui, în prealabil, sa îndeplinească următoarele îndatoriri:
1. Sa facă o cerere de autorizare către Ministerul Industriei și Comerțului, însoțită de:
a) Statutele Camerei în forma lor definitivă;
b) Lista membrilor ce compun Camera și Comitetul ei, cu arătarea profesiunii și domiciliului fiecăruia;
c) Sa producă o declarație a guvernului tarii, ai carei supuși străini intră în compunerea Camerei în chestiune, ca acolo se observa reciprocitatea pentru Camerele de comerț și de industrie de același fel.
2. Sa se conformeze prescripțiunilor din prezentul titlu. Camerele de comerț și de industrie prevăzute în acest paragraf se pot înființa numai cu scopul unic de a îndeplini anumite atributiuni consultative și de propaganda economică, menite a contribui la dezvoltarea legăturilor comerciale dintre România și țările ale căror interese comerciale și industriale le reprezintă. În vederea îndeplinirii acestui scop ele pot avea oricărei din atribuțiunile prevăzute pentru Camerele române din străinătate.
Articolul 45
În alcătuirea acestor Camere nu pot intra ca membri decât comercianții și industriasii cari locuesc permanent în România, avînd firma înscrisă conform legii în vigoare. Minorii, interzișii și cei puși sub consiliu judiciar, faliții nereabilitati și cei cari au suferit condamnare pentru un fapt infamant, nu pot fi membri.
Articolul 46
Guvernul român poate exercita controlul sau asupra fiecărei Camere, printr'un comisar numit de Ministerul Industriei și Comerțului. Guvernul va putea retrage autorizația:
1. Cînd a încetat reciprocitatea prevăzută la art. 44.
2. Cînd Camera s'ar abate dela dispozițiunile prevăzute în statut.
3. Cînd ea ar lucra împotriva intereselor superioare ale Statului și a intereselor comerțului național.
4. Cînd nu va observa dispozițiunile prevăzute în titlul prezent.
Articolul 47
Camerelor de comerț și de industrie străine și mixte în fiinta în țara, li se acordă un termen de trei luni dela data promulgării acestei legi, spre a-și regula pozițiunea în conformitate cu dispozițiunile cuprinse în titlul de fața.
Titlul IX Dispozițiuni finale
Articolul 48
Un regulament de administrație publică va regula punerea în aplicare a legii de față*). Atît pentru administrația lor interioară cat și pentru aceea a serviciilor și stabilimentelor create și administrate de ele, Camerele vor întocmi regulamente speciale, cari însă vor fi supuse aprobării Ministerului Industriei și Comerțului.
--------------
*) A se vedea Regulamentul pentru aplicarea Legei Camerelor de comerț și de industrie, din 26 Aprilie 1929, la ordinea cronologică în acest volum.
Articolul 49
Orice plângere sau conflict între Camerele de comerț și de industrie și Uniunea Camerelor se va rezolva în ultima instanța de Ministerul Industriei și Comerțului.
Articolul 50
Toate dispozițiunile din legi și regulamente, contrare legii de fața, sînt abrogate. Asemenea se abroga legea interpretativa, promulgată prin
decretul regal Nr. 806 din 2 Martie 1927 , publicată în Monitorul Oficial Nr. 64 din 22 Martie 1927, și Legea pentru înființarea asociației pentru prevederea socială și îngrijirea industriasilor din România, publicată în Monitorul Oficial din 3 Mai 1927.
Articolul 51
În termen de 3 luni dela promulgarea acestei legi se vor face alegerile pentru noile consilii ale Camerelor de comerț și de industrie. Mandatele actualelor consilii de administrație ale Camerelor de comerț și de industrie, precum și mandatul consiliului Uniunii, încetează dela data prezentei legi, consiliile Camerelor fiind înlocuite cu comisiuni interimare, prevăzute la art. 17 din lege, iar atribuțiunile Uniunii fiind îndeplinite de o comisie interimara, compusa din 5 membrii, comercianți și industriasi, desemnați de Ministerul Industriei și Comerțului și numiți prin decret regal.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.