Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 83/1994

privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224 și 234 din Codul penal

prezumat în vigoare

Data actului
25 iulie 1994
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 299 din 24 octombrie 1994
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 3.592 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Constantin Burada - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit

art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , constata următoarele:

Prin Încheierea din 15 martie 1994 a Tribunalului Olt, pronunțată în Dosarul nr. 3410/1993, Curtea Constituțională a fost sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224 și 234 din Codul penal, invocată de inculpata Radu Georgeta-Ileana și însușită de coinculpatii Fulga Ilie, Marin Victor, Badea Ion, Teodorescu Vasile, Titulescu Nicusor, Maxut Teofil, Comanescu Ion, Șerban Relu, Sandu Gabriel și Anghel Victor. În motivarea excepției se arata ca bunurile ce formează obiectul infracțiunilor nu se încadrează în dispozițiile art. 135 din Constituție, unde sunt prevăzute expres bunurile ce formează obiectul proprietății publice.

Expunându-și opinia în legătură cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224 și 234 din Codul penal, Tribunalul "o găsește intemeiata" și, în consecința, scoate cauza de pe rol și înaintează dosarul Curții Constituționale pentru a se pronunța asupra excepției.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile art. 144 lit. c) din Constituție și ale

art. 24 din Legea nr. 47/1992 , retine:

Curtea a mai fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor rt. 224 și 234 din Codul penal, iar prin Deciziile nr. 33/1993 și, respectiv, nr. 49/1993 a constatat ca prevederile lor sunt abrogate parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, acestea urmînd să se aplice în continuare numai cu privire la bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice. Aceste decizii fiind definitive, sunt obligatorii potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție.

Rezultă deci ca, în prezent, orice alta excepție de neconstituționalitate privind art. 224 și 234 din Codul penal este lipsită de obiect deoarece, astfel cum s-a arătat, prin Decizia nr. 33/1993, definitivă prin Decizia nr. 63 din 4 noiembrie 1993 și, respectiv, prin Decizia nr. 49/1993, definitivă prin Decizia nr. 15 din 8 martie 1994, s-a constatat abrogarea parțială a acestor articole.

În speta, inculpatii au invocat excepția de neconstituționalitate la 15 martie 1994, deci la o dată la care prevederile acestor articole erau abrogate parțial prin decizii definitive și deci obligatorii, astfel ca, pe cale de consecința, excepția urmează a fi respinsă ca vadit nefondata.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, al art. 13 alin. 1 lit. A.c) și al

art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , în unanimitate,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 224 su 234 din Codul penal, invocată de Radu Georgeta, Fulga Ilie, Marin Victor, Badea Ion, Teodorescu Vasile, Titulescu Nicusor, Maxut Teofil, Comanescu Ion, Șerban Relu, Sandu Gabriel și Anghel Victor, în Dosarul nr. 3410/1993 al Tribunalului Olt.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința din 25 iulie 1994.

*) Definitivă prin nerecurare

Ioan Muraru - președinte

PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Constantin Burada

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.