Decizia nr. 44/1994

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:

Prin Încheierea din 13 ianuarie 1994, pronunțată de Judecătoria Câmpina în Dosarul nr. 4259/1993, Curtea Constituțională a fost sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 224 din Codul penal, invocată de inculpatul Tigmeanu Paul. În susținerea excepției, inculpatul arata ca, în raport cu conținutul art. 150 alin. (1) din Constituție, protecția socială a ceea ce a fost definit ca avut obștesc, conform art. 145 din Codul penal, a rămas fără obiect, textul art. 224 din Codul penal fiind implicit abrogat prin Constituție.

Instanța de judecată nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate și a considerat ca soluționarea acesteia este de competența Curții Constituționale.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 24 din Legea nr. 47/1992, retine:

Curtea Constituțională a mai fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a art. 224 din Codul penal, pe care a soluționat-o și a decis ca aceasta dispoziție legală este abrogată parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție și, în consecința, aceasta urmează să se aplice numai cu privire la bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din legea fundamentală, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice. Aceasta soluție este definitivă și obligatorie, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție, deoarece prin Decizia Curții Constituționale nr. 63 din 4 noiembrie 1993 a fost respins recursul declarat de Ministerul Public împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 33 din 26 mai 1993, prin care Curtea se pronunțase în sensul arătat.

Astfel fiind, textul anterior Constituției, constatat ca abrogat, deoarece, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, este contrar acesteia, nu mai poate fi aplicat, este scos din legislație. Orice alta excepție care ar avea ca obiect textul constatat ca abrogat urmează a fi respinsă ca lipsită de obiect, dacă soluționarea excepției s-a făcut cu citarea părților, ori ca vadit nefondata în cazul în care, pentru același motiv de fond, excepția a fost, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, rezolvată fără citarea părților.

În speta, inculpatul Tigmeanu Paul a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 224 din Codul penal la data de 13 ianuarie 1994, deci la o dată la care prevederile acestui articol erau definitiv și obligatoriu abrogate parțial și, pe cale de consecința, Curtea Constituțională retine ca excepția este vadit nefondata în sensul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Ca atare, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A. c) și al art. 24 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 224 din Codul penal, invocată de Tigmeanu Paul în Dosarul nr. 4259/1993 al Judecătoriei Câmpina.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința din 10 mai 1994.