Legea din 2 iulie 1864

Articolul 1

Alegerea deputaților la Adunarea Electiva a României se face cu doua grade. Alegatorii suntu sau primari sau direcți.

Articolul 2

Suntu alegatori primari toți Românii carii prin legea Comunală suntu alegatorii Consiliilor Comunale, cu esceptiunea de la Art. 22, lit b. din acea lege.

Acei ce platescu o dare către Statu de lei 48 suntu alegatori în comunele rurale.

Acei ce platescu o dare de lei 80 sau de lei 110, precum și patentarii pînă la a cincea clasa inclusivu, întru cat au residenta lor în orașe, suntu alegatori în comunele urbane.

Articolul 3

Potu fi alegatori direcți, fie în orașe fie în sate, toți Românii născuți sau avend naturalisatiunea cea mare, carii vor avea un venit de una suta galbeni și de ori ce natură. Acest venit se va putea dovedi prin biletele de plată impositului, (patru galbeni) și prin ori ce alt chipu îndestulător. Numai salariul privat sau plătit de către Statu pentru funcțiuni publice, nu va fi cuprinsu în estimatiunea venitului.

Pe lîngă plata contributiunelor aretate mai sus, alegatorii de ambe grade vor trebui a avea vîrsta de 25 ani împliniți.

Au dreptul de a fi aleși ca alegatori direcți și fără a justifica venitul de una suta galbeni, seu contributiunea de patru galbeni, (dacă vor întruni cele lalte condițiuni cerute) preotii parohiilor, profesorii academiilor și ai colegiilor, doctorii și licentiatii diferitelor facultăți, avocații, inginerii și arhitecții, toți aceștia avend diplome liberate sau recunoscute de Guvernu, institutorii primari ai scolelor publice, precum și capii institutiunelor private de instrucțiune recunoscute de Guvernu.

Potu aseminea fi aleși alegatori direcți și funcționarii civili și militari, retrasi din serviciu, carii vor justifica ca priimescu o pensiune anuală de 3000 lei cel putinu.

Nimeni nu poate fi alesu alegatoru direct de cat în orașul și plasa unde își are domiciliul reale.

Articolul 4

Nu vor putea fi alegarori primari nici direcți:

I. Persoanele supuse vre unei protectiuni străine.

II. Servitorii carii priimescu simbrie.

III. Interdicții.

IV. Faliții nereabilitati.

V. Acei ce vor fi fost osinditi la pedepse aflictive și infamante, sau numai infamante.

Articolul 5

Listele alegătorilor primari se pregatescu pe fie care anu prin îngrijirea autorităților comunale, pe baza ultimelor roluri de contribuțiuni. Aceste liste provisorii se afiseza în cea d'anteiu Dumineca a lunei Ianuarie în fie care comuna.

Articolul 6

Reclamatiunele se vor adresa Prefectului în cele d'anteiu trei septamini de la data afisarei.

Dupe ce Prefectul va fi otarit asupra tutulor reclamatiunelor ivite, el încheie listele definitive și le publică negresit pînă la cea d'anteiu Dumineca a lunei Fevruarie.

Articolul 7

În cele trei săptămâni ce urmeda, nemultumitii vor putea apela în contra otaririlor Prefectului la Tribunalul districtului, iar în contra otaririlor Tribunalului la Curtea de Casatiune, pînă în 30 dile dupe priimirea otarirei Tribunalului.

Tribunalul și Curtea de Casatiune statuează de urgenta.

Ori ce persona admisă în listele electorale poate reclama înscrierea sau ștergerea ori căruia individu omisu sau nedreptu inscrisu în lista colegiului din care el însuși face parte.

Articolul 8

Pentru a putea fi ales deputat la Adunarea generală, fără deosebire în tota România, trebuie:

I. A fi Romanu născut sau a fi dobîndit naturalisatiunea cea mare.

II. A avea vîrsta de 30 ani împliniți.

III. A fi alegatorii și a avea un cens de eligibilitate. Un venit de doua sute galbeni formeda provisoriu acest cens. Acest venit poate fi de ori ce natura; el se poate constata prin biletele de plată contributiunelor, sau și prin ori ce alt chipu.

Potu fi aleși deputați, și fără a justifica vre un Censu, toți Românii carii au esercitat funcțiuni mari în serviciul Statului, oficerii superiori ai armatei ce nu sînt în serviciul activu, profesoratul și profesiunele liberale corespundatore.

Articolul 9

Fie care comuna, numarand pînă la 50 alegatori primari, numesce câte un alegator directu; comunele de la 50 pînă la 100 de alegatori, numescu câte duoi asemenea alegatori și asa mai departe, câte unul mai mult pentru fie care cinci-deci de alegatori primari.

Comunele care au mai pucinu de 50 alegatori primari, se intrunescu pentru alegere cu comuna cea mai apropiată, spre a forma cu ea un singur colegiu.

Dupe proporțiunea de mai susu administrațiunea va împărți comunele mai importante în circonscriptiuni electorale, care vor alege câte unu alegator direct de fie-care 50 alegatori primari.

Articolul 10

Domiciliul politic al fie-cărui Romanu, este în circonscriptiunea electorală unde își are domiciliul real; cu tote acestea, el îl va putea transfera în ori care alta circonscriptiune unde ar plati o contributiune directa, sub condițiune numai a-și face declarațiunea sa, cu sese luni înaintea formării listelor electorale, atît la Prefectura districtului în care se afla al seu domiciliu politicu actual, cat și la aceea unde voiesce a'l muta.

Persoanele chiemate la funcțiuni inamovibile vor putea esercita dreptul lor de alegatori în circonscriptiunele electorale unde 'și indeplinescu functiunele.

Articolul 11

Listele alegătorilor primari suntu permanente în tot cursul anului.

Alegatorii direcți se alegu din nuou de câte ori se vor convoca colegiele pentru alegerile generale sau parțiale ale deputaților.

Articolul 12

Deosebirea colegielor este desfiintata, cu singura deosebire a impartirei lor în colegii de orașe și colegii de județe. Cele d'anteiu se formează de acei ce au drepturi de alegatori în comunele urbane; cele de al duoilea se formează de acei ce au drepturi de alegatori, în comunele rurale (art. 2 din acesta legiuire).

În orașele unde nu vor fi o suta alegatori direcți, se vor adaogi alegatori direcți din comunele rurale cele mai apropiate și care asa se vor deslipi din colegiul de județu.

Toți alegatorii direcți de județe ce intrunescu într'un singur colegiu la residentia Prefecturei. Colegiele acestor alegatori, ce ar trece peste trei sute alegatori, se vor subimparti de către Prefect în Secțiuni, din care fie-care nu poate cuprinde mai pucinu de 100 alegatori, și se formează de către trimisii comunelor celor mari vecine una de alta. Se va insemna fie caria Secțiuni un local deosebit și fie-căreia un numeru de ordine. Cea d'anteiu este pururea asedata în casa Prefecturei.

Fie-care Secțiune conlucreza de a dreptul la numirea deputaților pe carii colegiul întregii urmeza a'i alege.

În județele (de exemplu, Ismailul, Cahul, Coloniile), unde nu se va găsi numărul de una suta alegatori direcți, colegiul se va putea îndeplini prin alegatori direcți aleși dintre Membrii autorităților comunale.

Articolul 13

Numărul Deputaților ce urmeza a se alege, se calcula dupe populatiunea orașelor și a județelor. Provisoriu alăturată tabela arata numărul deputaților ce urmeza a se alege în fie care orasu și județu.

Articolul 14

Colegiele alegătorilor se vor convoca de către Puterea esecutiva cu trei septamani cel pucinu înaintea dilei otarite pentru alegerea deputaților.

Articolul 15

Alegerea alegătorilor direcți se face prin vot pe fața; alegerea deputaților se face prin scrutinu secretu.

Articolul 16

Președinții, Secretarii alegatori și din sinul lor. Colegiul nu se poate ocupa de alta de cat numai de alegerile pentru care este convocată. Ori ce cuvent, ori ce discutiune sau deliberatiune politica, sînt cu totul oprite.

Președintele are singur poliția Adunării alegătorilor. Nimeni nu poate intra inarmatu. Nici o putere armata nu poate fi pusă în localul alegerilor sau în giurul seu.

În casu de neorindueala, Președintele poate cere adjutorul puterii armate. Antoritatile civile și militare, cele mai apropiate, sînt datore a urma cererilor sale în ceia ce privesce alegerile.

Dacă în localul alegerilor, unul sau mai mulți asistenți ar da semne publice de descuviintare sau ar starni tulburări în ori ce modu, Președintele îi va chiama la ordine; dacă ei vor persista, se va face mențiune în procesul-verbal, și pe infatitarea acestei dovedi, vinovații se vor putea pedepsi cu o globire de la 2 pînă la 20 galbeni, sau cu inchisore de la 3 dile pînă la o luna.

În casu de neorinduiola grava, Președintele radica ședința pe o ora; dacă la redeschidere neondueala, tot ar predomni, el o amana pe a doua di.

Articolul 17

Președintele face cunoscut Adunării numărul persoanelor de alesu.

Articolul 18

Fie care alegatoriu, chiamat la rândul seu, depune biletul seu scrisu pe hârtie alba și inchisu într'o cutie cu doua incuetori ale cărora chei se păstrează una de către Președintele și alta de către cel mai batrinu dintre Secretari.

Alegatorii ce nu vor putea scrie singuri biletul lor, potu chiema în ajutoru pre ori care din alegatorii presenti.

Articolul 19

Dupe ce au fost chiamati toți alegatorii succesivu, dupe ordinul alfabeticu, se mai face o ultima chiamare acelor cari poate au lipsit din sala, iar scrutinul remane deschisu pînă la 4 ore sera. Pentru asigurarea voturilor se vor pune pecețile mai multor dintre alegatori și vor putea chiar remanea în sala pentru pasa urnei.

Articolul 20

La redeschiderea urnei, fie-care bilet se desface înaintea publicului; numele esit se scrie de către fie-care Secretar pe o lista, și resultatul general se proclama de către Președinte.

Articolul 21

Biletele care cuprindu nume neintelese, sau semne de ori ce natura, care ar presupune o prealabilă înțelegere, suntu nule.

Articolul 22

Nimeni nu este ales la anteiul scrutinu, dacă nu intrunesce cel puțin jumetate și unul din voturile esprimate și valabile (majoritate absolută).

Pentru candidații carii n'ar fi dobîndit majoritate absolută a voturilor, ce va proceda la un al duoilea scrutin multe voturi, fie chiar mai puțin de cat jumetate și unul a sumei voturilor (majoritate relativă), suntu aleși.

În casu de paritate a voturilor, sorta decide.

Articolul 23

Operațiunile alegerilor se verifica de către Adunarea electiva, care singura otaraste asupra validității lor.

Cat pentru contestațiunile privitore la capacitatea electorală, ele suntu de competința exclusivă a Tribunalului respectivu, și în casu de casare a otarirei, de competința Tribunalului însemnat de Curtea de Casatiune.

Articolul 24

Deputatul alesu în mai multe colegii, este dator a declara opțiunea sa Adunării generale pînă în 8 dile dupe verificarea titlurilor. De nu va fi declarat opțiunea în același termenu, Adunarea decide prin sorți, pe care colegiu represinta deputatul în cestiune.

Articolul 25

În casu de vacante prin opțiune, morte, demisiune sau altminterea, colegiul electoral care urmeda a îndeplini vacanta, se va întruni în termenu de o luna.

Articolul 26

Mandatul de Deputat este necompatibil cu funcțiunile de Miniștri, de membri ai Curții de Casatiune, de Procuror pe lîngă Curți și Tribunale, de Directori și Șefi de secțiune la diferite Ministerie și Prefecture; de Prefect și de Sub-prefect, de sefu și de comisariu de Poliție precum și de militari în serviciul activu.

Președintele și membrii tribunalelor nu pot fi aleși deputați în districtul jurisdictiunei lor.

Deputatul care ar priimi o funcțiune publică salariata, sau o inaintare, se socotesce demisionat și supus realegerii mai înainte de a mai putea esersa mandatul seu.

Deputatul care, în cursul mandatului seu, ar perde una sau mai multe din insusirele prescrise pentru eligibilitate, inceteda îndată de a mai face parte din Adunarea generală.

Articolul 27

În timpul intrunirei Adunării elective, ea singura are dreptul de a priimi demisiunea membrilor sei. Iar în intervalul sesiunelor și în timpul vacantelor, demisiunile se notifica Ministeriului din întru.

Articolul 28

Ori-cine a mijlocit înscrierea sa în listele alegătorilor sub un nume, sau pe temeiul unor însușiri false, sau a tăinuit, cerând înscrierea sa, vre o necapacitate, preveduta de lege, sau a reclamat și a dobîndit înscrierea sa pe doua sau mai multe liste, se va pedepsi cu inchisore de la 15 dile pînă la 3 luni, sau cu o globire de la 15 pînă la 100 galbeni; dacă va fi și luat parte la vot, inchisorea va fi de la o luna pînă la șase luni, sau globirea de la 30 pînă la 200 galbeni.

Articolul 29

Ori cine, fiind însărcinat la un scrutinu cu priimirea, numerarea sau desfacerea biletelor cuprindend sufragiele alegătorilor, se va dovedi ca a falsificat, sustrasu, adaogit sau prefacut biletele, se va pedepsi cu inchisore de la șase luni pînă la 2 ani, sau cu o globire de la 100 la 300 galbeni.

Articolul 30

Dacă prin vuiete sau demonstratiuni amenintatore în localul alegerilor sau în giurul seu, s'ar fi atins sau s'ar fi încercat a se atinge esersiciul dreptului electoral și libertatea votului, vinovații se vor pedepsi cu inchisore de la o luna pînă la an anu, sau cu globire de la 30 pînă la 200 galbeni.

Dacă vinovații vor fi purtat arme, sau dacă scrutinul s'ar fi violat, pedepsa va fi inchisorea de la un an pînă la cinci. Inchisorea va fi de la cinci ani pînă la dece, dacă crima s'a comisu în urmarea unui planu complotat pentru a se esecuta ori în tota tera, ori într'una sau mai multe circonscriptiuni electorale.

Articolul 31

Osindirile otarite în puterea Articolelor precedente 28, 29 și 30, tragu după sine interdictiunea dreptului de alegatoru și de eligibil. Acesta interdictiune se va pronuncia tot prin acea sentinta, pe timp de cinci ani cel putinu și pînă la 10 ani cel mult.

Articolul 32

Ori cine se va dovedi ca a cumperat sau a vîndut un sufra orice pretu ar fi, se va pedepsi cu interdictiunea dreptului de a vota și de a fi eligibil, precum și cu acea a dreptului de a putea ocupa o funcțiune sau serviciu publicu, pe timp de 5 ani cel putinu pînă la 14 ani cel mult.

Vindatorul și cumperetorul sufragiului, se vor osindi tot-de-o-data, fie care la o globire indoita a valorei lucrurilor priimite sau făgăduite.

Articolul 33

În lipsa inițiativei Ministeriului Publicu, dece alegatori intruniti au dreptul de a intenta un pres ori carii persoane acusate de delictele menționate în art. 28, 29, 30 Și 32.

Articolul 34

În cat privesce aceste delicte, atît pribonirea civilă cat și acea a Ministeriului public, sînt prescrise (paragrafisite) în doue luni dupe proclamarea resultatului alegerii.

Articolul 35

Osindirea ce s'ar pronuncia nu poate în nici un casu să aibă de efect anularea unei alegeri a caria validitate s'ar fi recunoscut de Adunarea generală.

Articolul 36

Nici un membru al Adunării elective, pe cat va tinea sesiunea, nu va putea fi arestat nici trasu în judecata penală, afară numai în casu de vina veghiata, de cat dupe ce Adunarea va fi autorizat prigonirea.

DISPOSITIUNI TRANSITORIE

Pentru prima aplicare a legei de fața, se va putea deroga datelor ficsate în ea, observîndu-se însă nestramutat termenile succesive, statornicite pentru publicațiune, apelu, notificări și convocări.

Facemu cunoscut și ordonamu ca cele de fața, investite ca sigilul Statului și trecute în Monitorul Oficial, să fie adresate Curților, Tribunalelor și autorităților administrative ca să le înscrie în registrele lor, să le observe și să facă a le observa, și Ministrul Nostru Secretaru de Statu la Departamentul Iustitiei este însărcinat a priveghea publicarea lor.

Datu în Bucuresci, la 2/19 Iulie anului 1864.

ALECSANDRU IOAN.

Cogalnicenu,

Balanescu,

D. Bolintinenu,

Generalu Manu,

P. Orbescu.