Decizia nr. 254/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 400 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor art. 400 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Despina Olteanu în Dosarul nr. 3.081/2006 al Tribunalului Dâmbovița - Secția civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 21 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 3.081/2006, Tribunalul Dâmbovița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 400 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Despina Olteanu.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prin modul de redactare al dispozițiilor de lege criticate i se restrânge dreptul de a participa la acțiunile promovate de celelalte părți, dreptul de proprietate fiindu-i înlăturat prin manopere dolosive. În continuare, se apreciază că textul de lege criticat nu vizează în cuprinsul său și situația în care se află autoarea excepției, acesta trebuind să fie modificat, în sensul cuprinderii în conținutul său și a altor situații, cum este cea din cauza de față.
Tribunalul Dâmbovița - Secția civilă arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
Avocatul Poporului arată că excepția de neconstitu-ționalitate este neîntemeiată.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 400 din Codul de procedură civilă, ce au următorul cuprins: "Contestația se introduce la instanța de executare.
Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestație vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție, competența de soluționare aparține instanței de executare."
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia nu face o veritabilă critică de neconstituționalitate cu privire la textul de lege atacat, ci consideră că prin modul de redactare al acestuia i se restrânge dreptul de a participa la acțiunile promovate de celelalte părți, apreciind că dispozițiile de lege criticate trebuie modificate de instanța de contencios constituțional.
Or, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Pentru aceste motive, Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 400 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost formulată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 400 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Despina Olteanu în Dosarul nr. 3.081/2006 al Tribunalului Dâmbovița - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.