Norme · Ministerul Sănătății și Familiei

Normele din 1 aprilie 2002

privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale

prezumat în vigoare

Data actului
1 aprilie 2002
Emitent
Ministerul Sănătății și Familiei
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 386 din 6 iunie 2002
Citează
4 acte
Structură
61 de articole · 37.095 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Capitolul 1 Obiective și domenii de aplicare

Articolul 1

Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale (norme tehnice) reprezintă reglementarea modului în care se colectează, se ambaleaza, se depozitează temporar, se transporta și se elimina aceste deșeuri, o atenție deosebită acordându-se deșeurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului și afectarea stării de sănătate.

Articolul 2

(1)

Prezentele norme tehnice se aplică de către toate unitățile în care se desfășoară activități medicale în urma cărora sunt produse deșeuri, indiferent de forma de organizare.

(2)

Producătorul de deșeuri este răspunzător pentru îndepărtarea și eliminarea deșeurilor rezultate din activitatea sa.

(3)

Unitățile sanitare elaborează și aplica cu prioritate programe, strategii de management și proceduri medicale care să prevină producerea de deșeuri periculoase sau sa reducă pe cat posibil cantitățile produse.

(4)

Unitățile sanitare elaborează și aplica planul propriu de gestionare a deșeurilor rezultate din activitățile medicale, în concordanta cu regulamentele interne și cu codurile de procedura, pe baza reglementărilor în vigoare.

Articolul 3

Producătorii de deșeuri au următoarele obligații:

a) sa diminueze cantitățile de deșeuri ce urmează să fie eliminate, încă din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile;

b) sa promoveze reutilizarea și reciclarea acelor categorii de deșeuri care se preteaza la aceste operațiuni;

c) sa separe la locul de producere deșeurile periculoase de cele nepericuloase.

Articolul 4

Prezentele norme tehnice se aplică în toate unitățile sanitare care produc deșeuri, și anume:

a) producătorii mari:

- spitalele județene și municipale;

- clinicile universitare;

- institutele de cercetare medicală și farmaceutica;

- Agenția Naționala a Medicamentului;

- institutele de medicina legală;

- serviciile județene de medicina legală;

- unitățile preclinice din universitățile și facultățile de medicina și farmacie;

- unitățile de producție, depozitare și păstrare a medicamentelor și a produselor biologice;

b) producătorii medii:

- centrele de diagnostic și tratament;

- centrele de transfuzii;

- centrele de recoltare și conservare a sângelui;

- laboratoarele;

- serviciile de prosectura ale spitalelor;

- spitalele de pneumologie;

- cabinetele medicale de orice specialitate și cabinetele stomatologice;

- spitalele și clinicile particulare;

c) producătorii mici:

- laboratoarele de tehnica dentara;

- laboratoarele de sănătate mentala;

- spitalele de bolnavi psihici cronici;

- spitalele de recuperare;

- bazele de tratament balnear;

- sălile de pregătire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare;

- centrele de plasament;

- centrele de îngrijire și asistența;

- cabinetele medicale din instituții, întreprinderi, școli, licee, grădinițe;

- cabinetele pentru realizarea tatuajelor;

- centrele pentru tratamente cosmetice/infrumusetare;

- unitățile farmaceutice - farmacii, drogherii;

- centrele de optica medicală;

- centrele de acupunctura.

Articolul 5

Prezentele norme tehnice nu se referă la gestionarea deșeurilor radioactive a căror gestionare este prevăzută în reglementări specifice.

Capitolul 2 Definiții

Articolul 6

Prin prezentul ordin sunt definiți următorii termeni:

a) deșeurile rezultate din activități medicale - toate deșeurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în unitățile sanitare;

b) deșeurile nepericuloase - deșeurile a căror compoziție este asemănătoare cu cea a deșeurilor menajere și care nu prezintă risc major pentru sănătatea umană și pentru mediu;

c) deșeurile periculoase - deșeurile rezultate din activități medicale, care constituie un risc real pentru sănătatea umană și pentru mediu și care sunt generate în unitatea sanitară în cursul activităților de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor și recuperare medicală, inclusiv de cercetare medicală și producere, testare, depozitare și distribuție a medicamentelor și produselor biologice;

d) deșeurile anatomo-patologice și părți anatomice deșeurile care includ tesuturile și organele, părțile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii și din alte proceduri medicale; în această categorie se includ și animalele de laborator utilizate în activitatea de diagnostic, cercetare și experimentare;

e) deșeurile infectioase - deșeurile lichide și solide care conțin sau sunt contaminate cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum și materialele care conțin sau au venit în contact cu virusuri, bacterii, paraziti și/sau toxinele microorganismelor;

f) deșeurile chimice și farmaceutice - substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate și reziduurile de substanțe chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;

g) deșeurile intepatoare-taietoare - deșeurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau tăiere;

h) deșeurile radioactive - deșeurile solide, lichide și gazoase rezultate din activitățile nucleare medicale, de diagnostic și tratament, care conțin materiale radioactive;

i) unitatea sanitară - orice unitate publică sau privată care desfășoară activități cu profil sanitar;

j) activitatea medicală - orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare și recuperare a stării de sănătate, care implica sau nu implica utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatura medicală;

k) sistemul de gestionare a deșeurilor - totalitatea activităților de colectare separată la locul de producere, ambalare, depozitare intermediara, transport și eliminare finala;

l) depozitarea temporară - păstrarea pe o perioadă limitată a deșeurilor ambalate corespunzător în spații special destinate și amenajate, până la preluarea și transportul lor la locul de eliminare finala;

m) eliminarea finala - totalitatea metodelor și tratamentelor fizice, chimice și biologice aplicate deșeurilor periculoase rezultate din activitățile medicale, care vizează eliminarea pericolelor și riscurilor potențiale asupra mediului și asupra stării de sănătate a populației, precum și reducerea volumului de deșeuri;

n) incinerarea deșeurilor - arderea deșeurilor în instalații speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi înalte de combustie ce determina neutralizarea deșeurilor, utilizându-se echipamente de reținere și purificare a gazelor;

o) depozitarea sanitară - depozitarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală în locuri special amenajate, denumite depozite de deșeuri periculoase sau nepericuloase. Deșeurile periculoase sunt depozitate în depozitul de deșeuri după ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare;

p) fișa interna a gestiunii deșeurilor - formularul de păstrare a evidentei deșeurilor produse în unitățile sanitare, cu date privind circuitul complet al deșeurilor de la producere și până la eliminarea finala a acestora, conform

Hotărârii Guvernului nr. 155/1999

pentru introducerea evidentei gestiunii deșeurilor și a Catalogului European al Deșeurilor.

Capitolul 3 Clasificari

Articolul 7

Clasificarea pe categorii a deșeurilor rezultate din activitatea medicală se face pe criterii practice, după cum urmează:

1. deșeurile nepericuloase sunt deșeurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare și a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deșeuri se colectează și se indeparteaza la fel ca deșeurile menajere. Deșeurile asimilabile celor menajere încetează sa mai fie nepericuloase când sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deșeuri periculoase. Următoarele materiale se includ în categoria deșeurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit în contact cu sangele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepția celor provenite de la secțiile de boli contagioase), sacii și alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticlă care nu au venit în contact cu sangele sau cu alte lichide biologice etc.;

2. deșeurile periculoase se clasifica în:

a) deșeurile anatomo-patologice și părți anatomice, care cuprind părți anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie și obstetrica (fetusi, placente), părți anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în urma activităților de cercetare și experimentare. Toate aceste deșeuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale;

b) deșeurile infectioase sunt deșeurile care conțin sau au venit în contact cu sangele ori cu alte fluide biologice, precum și cu virusuri, bacterii, paraziti și/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au conținut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, manusi, sonde și alte materiale de unica folosință, comprese, pansamente și alte materiale contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.;

c) deșeurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unica folosință, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta sau nu, care au venit în contact cu material infectios. Aceste deșeuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale;

d) deșeurile chimice și farmaceutice sunt deșeurile care includ serurile și vaccinurile cu termen de valabilitate depășit, medicamentele expirate, reziduurile de substanțe chimioterapice, reactivii și substantele folosite în laboratoare. Substantele de curățenie și dezinfecție deteriorate ca urmare a depozitarii lor necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depășit vor fi considerate deșeuri chimice, de exemplu: substanțe dezinfectante, substanțe tensioactive etc.

Articolul 8

Materialele folosite în practica medicală, care sunt de utilizare îndelungată (nu de unica utilizare), pot fi recuperate, refolosite și reciclate după ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele și instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator, sunt și ele supuse sterilizarii.

Capitolul 4 Colectarea la locul de producere (sursa)

Articolul 9

Colectarea și separarea deșeurilor pe categorii sunt primele etape în gestionarea deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală. În situația în care nu se realizează separarea deșeurilor pe categorii, întreaga cantitate de deșeuri se tratează ca deșeuri periculoase.

Capitolul 5 Ambalarea deșeurilor

Articolul 10

Ambalajul în care se face colectarea și care vine în contact direct cu deșeurile periculoase rezultate din activitatea medicală este de unica folosință și se elimina o dată cu conținutul.

Articolul 11

Codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează deșeurile din unitățile sanitare sunt:

a) galben - pentru deșeurile periculoase (infectioase, taietoare-intepatoare, chimice și farmaceutice);

b) negru - pentru deșeurile nepericuloase (deșeurile asimilabile celor menajere).

Articolul 12

Pentru deșeurile infectioase și taietoare-intepatoare se folosește pictograma "Pericol biologic". Pentru deșeurile chimice și farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.

Articolul 13

Pentru deșeurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilena, cat și sacii sunt marcati cu pictograma "Pericol biologic". Sacii trebuie să fie confectionati din polietilena de înaltă densitate pentru a avea rezistenta mecanică mare; termosuturile trebuie să fie continue, rezistente și sa nu permită scurgeri de lichid. Sacul trebuie să se poată închide ușor și sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deșeuri produse în intervalul dintre doua indepartari succesive ale deșeurilor. Sacul se introduce în pubele prevăzute cu capac și pedala sau în portsac. Înălțimea sacului trebuie să depășească înălțimea pubelei, astfel încât sacul să se rasfranga peste marginea superioară a acesteia, iar surplusul trebuie să permită închiderea sacului în vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depăși trei pătrimi din volumul sau. Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este cuprinsă între 50-70 æ.

Articolul 14

Deșeurile intepatoare-taietoare se colectează în cutii din material rezistent la acțiuni mecanice. Cutiile trebuie prevăzute la partea superioară cu un capac special care să permită introducerea deșeurilor și sa împiedice scoaterea acestora după umplere, fiind prevăzute în acest scop cu un sistem de închidere definitivă. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa și a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza aceste cutii trebuie să permită incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevăzute cu un maner rezistent pentru a fi ușor transportabile la locul de depozitare intermediara și, ulterior, la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena și sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic". Cutiile se avizează din punct de vedere sanitar de către Ministerul Sănătății și Familiei - Direcția generală de sănătate publică.

Articolul 15

Recipientul destinat colectării deșeurilor intepatoare-taietoare trebuie să aibă următoarele caracteristici:

a) să fie impermeabil și să prezinte etanseitate, iar prin sistemul de închidere definitivă sa împiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deșeurile intepatoare-taietoare și a mediului, precum și posibilitatea de refolosire a acestora de către persoane din exteriorul unității sanitare;

b) să fie inscripționat, în cazul recipientelor importate, și în limba română. Inscripția trebuie să cuprindă: modul de utilizare, pictograma "Pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitară care a folosit recipientul, persoana desemnată responsabilă cu manipularea sa, data umplerii definitive;

c) să fie avizat de Ministerul Sănătății și Familiei după ce a fost supus procedurilor de testare specifică a rezistentei materialului la acțiuni mecanice. Testele trebuie să fie realizate de către laboratoare acreditate pentru astfel de testări, rezultatele testelor determinând calitatea produsului. Produsul, în urma testarii, nu trebuie să își modifice nici una dintre caracteristicile privitoare la structura, forma, culoare.

Articolul 16

În situația în care numai acele de seringa sunt colectate în recipientele descrise la art. 14 și 15, seringile pot fi colectate separat în cutii de carton rigid prevăzute în interior cu sac din polietilena de înaltă densitate, de culoare galbena, și marcate cu pictograma "Pericol biologic". Termosuturile sacului trebuie să fie continue, rezistente și sa nu permită scurgeri de lichid. La confecționarea sacului trebuie să se respecte cerințele art. 13.

Articolul 17

Pentru deșeurile infectioase de laborator se pot folosi în locul sacilor de polietilena cutiile din carton rigid prevăzute în interior cu sac de polietilena, marcate cu galben și cu pictograma "Pericol biologic".

Articolul 18

Al doilea ambalaj în care se depun sacii și cutiile pentru deșeurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereți rigizi, aflate în spațiul de depozitare temporară. Containerele pentru deșeuri infectioase și intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate "Deșeuri medicale" și poarta pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la acțiunile mecanice, ușor lavabile și rezistente la acțiunea soluțiilor dezinfectante. Containerul trebuie să fie etans și prevăzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel încât să se asigure preluarea întregii cantități de deșeuri produse în intervalul dintre doua indepartari succesive. În aceste containere nu se depun deșeuri periculoase neambalate (vrac) și nici deșeuri asimilabile celor menajere.

Articolul 19

Părțile anatomice destinate incinerarii sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevăzute în interior cu sac din polietilena de înaltă densitate, sau în saci din polietilena cu marcaj galben, special destinați acestei categorii de deșeuri. Sacii trebuie să fie perfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. În cazul recuperării placentelor, acestea sunt ambalate și supuse dezinfectiei în conformitate cu cerințele beneficiarului.

Articolul 20

În cazul inhumarii în cimitire părțile anatomice sunt ambalate și refrigerate, după care se vor depune în cutii speciale, etanse și rezistente. Aceste cutii au un marcaj specific.

Articolul 21

Animalele de laborator urmează ciclul de eliminare a deșeurilor periculoase chiar și după autoclavare.

Articolul 22

Deșeurile chimice și farmaceutice se colectează în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.). Ele se indeparteaza conform prevederilor legale privind deșeurile chimice periculoase.

Articolul 23

Deșeurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colectează în saci din polietilena de culoare neagra, inscriptionati "Deșeuri nepericuloase". În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilena transparenti și incolori.

Articolul 24

Pe ambalajele care conțin deșeuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a secției sau laboratorului care a produs deșeurile (denumirea secției sau laboratorului și data). În cazul în care nu exista etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apa, direct pe sacul gol sau pe cutie.

Capitolul 6 Depozitarea temporară

Articolul 25

Depozitarea temporară trebuie realizată în funcție de categoriile de deșeuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate în încăperile destinate depozitarii temporare.

Articolul 26

Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar condițiile de depozitare vor respecta normele de igiena în vigoare. Pentru deșeurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie să depășească 72 de ore, din care 48 de ore în incinta unității și 24 de ore pentru transport și eliminare finala.

Articolul 27

Spațiul de depozitare temporară trebuie să existe în fiecare unitate sanitară. Amenajarea spațiului pentru depozitarea temporară trebuie prevăzută în proiectul inițial al unității, în cazul noilor construcții. Unitățile sanitare care nu au fost prevăzute în proiect cu spații pentru depozitare temporară le vor construi sau le vor amenaja ulterior.

Articolul 28

Spațiul de depozitare temporară trebuie să aibă doua compartimente:

a) un compartiment pentru deșeurile periculoase, prevăzut cu dispozitiv de închidere care să permită numai accesul persoanelor autorizate;

b) un compartiment pentru deșeurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igiena în vigoare privind mediul de viața al populației.

Articolul 29

Condițiile spațiului de depozitare pentru deșeuri periculoase trebuie să permită depozitarea temporară a cantității de deșeuri periculoase acumulate în intervalul dintre doua indepartari succesive ale acestora. Spațiul de depozitare temporară a deșeurilor periculoase este o zona cu potențial septic și trebuie separat funcțional de restul construcției și asigurat prin sisteme de închidere. Încăperea trebuie prevăzută cu sifon de pardoseala pentru evacuarea în rețeaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curatarii și dezinfectiei. Spațiul de depozitare trebuie prevăzut cu ventilație corespunzătoare pentru asigurarea temperaturilor scăzute care să nu permită descompunerea materialului organic din compozitia deșeurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsectia și deratizarea spațiului de depozitare în scopul prevenirii apariției vectorilor (insecte, rozatoare).

Capitolul 7 Transportul

Articolul 31

Transportul deșeurilor periculoase până la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a normelor de igiena și securitate în scopul protejării personalului și populației generale.

Articolul 32

Transportul deșeurilor periculoase în incinta unității sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacientilor și vizitatorilor. Deșeurile sunt transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Carucioarele și containerele mobile se spala și se dezinfecteaza după fiecare utilizare, în locul unde sunt descărcate.

Articolul 33

Transportul extern (în afară unității sanitare) al deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se face în conformitate cu reglementările în vigoare, elaborate de Ministerul Apelor și Protecției Mediului, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și Ministerul Sănătății și Familiei.

Articolul 34

Transportul deșeurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de eliminare finala se face pe rute avizate de Direcția de sănătate publică judeteana, respectiv a municipiului București.

Articolul 35

Vehiculul care transporta deșeurile periculoase trebuie conceput, amenajat special și avizat sanitar de Ministerul Sănătății și Familiei.

Articolul 36

Vehiculul care transporta deșeurile periculoase trebuie să răspundă următoarelor cerințe minime:

a) compartimentul destinat containerelor să fie separat de cabina soferului și realizat din materiale ușor lavabile și rezistente la agenții chimici folosiți la dezinfecție;

b) să aibă dispozitive de fixare a containerelor în timpul transportului;

c) să fie utilat cu sisteme etanse de închidere a ușilor compartimentului destinat containerelor, pentru a se evita pierderile de orice fel din timpul transportului;

d) sa conțină sisteme de asigurare împotriva răspândirii deșeurilor periculoase în mediu în caz de accident.

Articolul 37

Conducătorul auto trebuie să aibă cunoștințe referitoare la natura încărcăturii și la normele de igiena privind deșeurile periculoase rezultate din activitatea medicală.

Capitolul 8 Eliminare finala

Articolul 38

Eliminarea deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se face în conformitate cu reglementările în vigoare referitoare la această categorie de deșeuri.

Articolul 39

Deșeurile periculoase produse de unitățile sanitare trebuie eliminate prin procedee autorizate, specifice fiecărei categorii de deșeuri.

Articolul 40

Metodele de eliminare trebuie să asigure distrugerea rapida și completa a factorilor cu potențial nociv pentru mediu și pentru starea de sănătate a populației.

Articolul 41

Metodele folosite pentru eliminarea finala a deșeurilor rezultate din activitatea medicală sunt:

a) incinerarea - incineratoarele trebuie să respecte normele și standardele în vigoare privind emisiile de gaze în atmosfera și pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare;

b) depozitarea în depozitul de deșeuri - la nivelul unității sanitare deșeurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare, cum ar fi: autoclavare, dezinfecție chimica, dezinfecție cu microunde, incapsulare, iradiere, înainte de a fi eliminate final prin depozitare în depozitul de deșeuri.

Articolul 42

(1)

Deșeurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale și se includ în ciclul de eliminare a deșeurilor municipale.

(2)

Excepție fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, care necesita autoclavare înainte de a fi preluate de serviciile de salubritate.

Capitolul 9 Evidenta cantităților de deșeuri produse de unitatea sanitară

Articolul 43

Fiecare producător este obligat sa cunoască cantitățile de deșeuri produse.

Articolul 44

Pentru cunoașterea cantităților de deșeuri produse în unitatea sanitară se aplică metodologia de investigatie-sondaj pentru culegerea periodică a datelor și pentru calcularea cantităților medii lunare, conform anexei nr. 2.

Capitolul 10 Înregistrarea datelor privind deșeurile periculoase predate contractanților de servicii pentru transport și eliminare finala

Articolul 45

Înregistrarea datelor reprezintă controlul ciclului producere-transport-eliminare finala de către producător.

Articolul 46

Formularul de identificare pentru transportul și eliminarea finala a deșeurilor periculoase care părăsesc unitatea producătoare în scopul eliminării finale, conform anexei nr. 6, se completează și se semnează în 3 exemplare de către producător și transportator la predarea/primirea fiecărui transport. Un exemplar rămâne la producător, iar celelalte doua exemplare se semnează de către agentul economic care efectuează operațiunea de eliminare finala. După eliminarea finala un exemplar rămâne la agentul economic care a efectuat operațiunea de eliminare finala, iar al treilea exemplar se returnează prin posta la producător de către agentul economic care a făcut operațiunea de eliminare finala.

Articolul 47

Formularul de identificare pentru transportul și eliminarea finala a deșeurilor conține următoarele date:

a) datele de identificare pentru unitatea producătoare și pentru agenții economici prestatori de servicii de transport și eliminare finala;

b) cantitățile de deșeuri periculoase trimise, transportate și tratate;

c) data și ora pentru fiecare etapa (predare/primire pentru transport, predare/primire la agentul economic care va face eliminarea finala);

d) numele și semnăturile responsabililor, pentru fiecare etapa, din partea producătorului și din partea prestatorilor de servicii care au primit/predat deșeurile și au aplicat procedeul de eliminare stipulat în contract;

e) procedura de eliminare finala utilizata.

Capitolul 11 Educarea și formarea personalului

Articolul 48

Pentru aplicarea prezentului ordin personalul responsabil cu gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală trebuie instruit sub coordonarea Ministerului Sănătății și Familiei - Direcția generală de sănătate publică.

Articolul 49

Unitatea este obligată să asigure educarea și formarea profesională continua pentru angajați, în următoarele situații:

a) la angajare;

b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;

c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;

d) la introducerea de tehnologii noi;

e) la recomandarea medicului Serviciului de prevenire și control ale infectiilor nozocomiale (SPCIN) sau a medicului delegat cu responsabilități în prevenirea și combaterea infectiilor nozocomiale, care a constatat nereguli în aplicarea codului de procedura, precum și la recomandarea inspectorilor sanitari de stat;

f) la recomandarea coordonatorului activității de protecție a mediului;

g) periodic, indiferent dacă au survenit sau nu schimbări în sistemul de gestionare a deșeurilor.

Articolul 50

Perioada dintre doua cursuri succesive va fi stabilită de medicul SPCIN, coordonatorul activității de protecție a mediului sau de medicul delegat cu responsabilități în prevenirea și combaterea infectiilor nozocomiale, dar nu va depăși 12 luni.

Articolul 51

Personalul implicat în sistemul de gestionare a deșeurilor periculoase trebuie să cunoască:

a) tipul și cantitățile de deșeuri produse în unitate;

b) riscurile pentru mediu și sănătatea umană în fiecare etapa a ciclului de eliminare a deșeurilor;

c) planul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitățile medicale, cu regulamentele interne și codurile de procedura pentru colectarea, depozitarea, transportul și eliminarea deșeurilor periculoase.

Capitolul 12 Responsabilități în domeniul gestionării deșeurilor rezultate din activitățile medicale

Articolul 52

Directorul unității:

a) inițiază programul de introducere a sistemului de gestionare a deșeurilor periculoase;

b) prevede fondurile necesare pentru asigurarea funcționarii sistemului de gestionare a deșeurilor periculoase;

c) nominalizeaza persoanele responsabile cu activitățile specifice sistemului de gestionare a deșeurilor periculoase;

d) controlează modul în care funcționează sistemul de gestionare a deșeurilor periculoase;

e) aproba planul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitățile medicale, pe baza regulamentelor interne și a codurilor de procedura ale sistemului de gestionare a deșeurilor periculoase din unitate;

f) aproba planul de formare profesională continua.

Articolul 53

Coordonatorul activității de protecție a mediului:

a) elaborează și supune spre aprobare conducerii planul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitățile medicale, pe baza regulamentelor interne și a codurilor de procedura pentru colectarea, depozitarea, transportul și eliminarea deșeurilor periculoase;

b) coordonează și răspunde de sistemul de gestionare a deșeurilor în unitatea sanitară;

c) stabilește codul de procedura a sistemului de gestionare a deșeurilor periculoase;

d) evalueaza cantitățile de deșeuri periculoase și nepericuloase produse în unitatea sanitară;

e) coordonează investigatia-sondaj pentru determinarea cantităților produse pe tipuri de deșeuri, în vederea completării bazei naționale de date și a evidentei gestiunii deșeurilor; în acest sens are toate atribuțiile coordonatorului echipei de investigare, conform anexei nr. 2;

f) supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deșeurilor periculoase;

g) propune și alege metodele de tratare și soluția de eliminare finala într-un mod cat mai eficient a deșeurilor periculoase în cadrul unității sanitare;

h) propune directorului unității agentul economic prestator de servicii de transport și eliminarea finala a deșeurilor;

i) colaborează cu medicul-șef SPCIN sau cu medicul delegat cu responsabilități în prevenirea și combaterea infectiilor nozocomiale în scopul derulării unui sistem de gestionare corect și eficient a deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală.

Articolul 54

Medicul-șef SPCIN sau medicul delegat cu responsabilități în prevenirea și combaterea infectiilor nozocomiale:

a) participa la stabilirea codului de procedura a sistemului de gestionare a deșeurilor periculoase;

b) participa la buna funcționare a sistemului de gestionare a deșeurilor periculoase;

c) supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deșeurilor periculoase;

d) răspunde de educarea și formarea continua a personalului;

e) elaborează și aplica planul de educare și formare continua;

f) participa la coordonarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantităților produse pe tipuri de deșeuri, în vederea completării bazei de date naționale și a evidentei gestiunii deșeurilor.

Articolul 55

Șeful serviciului administrativ:

a) asigura și răspunde de aprovizionarea unității cu materiale necesare sistemului de gestionare a deșeurilor periculoase;

b) asigura și răspunde de întreținerea instalațiilor de incinerare din incinta unității (dacă este cazul);

c) controlează respectarea condițiilor tehnice stipulate în contractul încheiat cu agenții economici care prestează activitățile de transport și eliminarea finala a deșeurilor periculoase.

Articolul 56

Medicul șef de secție:

a) controlează modul în care se aplică codul de procedura stabilit pe secție;

b) participa la realizarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantităților produse pe tipuri de deșeuri, în vederea completării bazei naționale de date și a evidentei gestiunii deșeurilor;

c) semnaleaza imediat directorului adjunct economic și șefului serviciului administrativ deficientele în sistemul de gestionare a deșeurilor.

Articolul 57

Medicul care își desfășoară activitatea în sistem public sau privat, în spital, sau, după caz, ca medic de familie, medic de întreprindere, medic școlar, medic stomatolog, medicul unității militare, medicul penitenciarului:

a) supraveghează modul în care se aplică codul de procedura stabilit în sectorul lui de activitate;

b) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;

c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantităților produse pe tipuri de deșeuri, în vederea completării bazei naționale de date și a evidentei gestiunii deșeurilor.

Articolul 58

Asistența-sefa:

a) răspunde de aplicarea codului de procedura;

b) prezintă medicului șef de secție sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deșeurilor periculoase;

c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantităților produse pe tipuri de deșeuri, în vederea completării bazei naționale de date și a evidentei gestiunii deșeurilor.

Articolul 59

Asistența:

a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;

b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantităților produse pe tipuri de deșeuri, în vederea completării bazei de date naționale și a evidentei gestiunii deșeurilor.

Articolul 60

Infirmiera:

a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;

b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantităților produse pe tipuri de deșeuri, în vederea completării bazei naționale de date și a evidentei gestiunii deșeurilor.

Articolul 61

Ingrijitoarea pentru curățenie:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) asigura transportul deșeurilor pe circuitul stabilit de codul de procedura;
c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantităților produse pe tipuri de deșeuri, în vederea completării bazei naționale de date și a evidentei gestiunii deșeurilor.
───────────────────────

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.