Hotărâre · Curtea Constituțională

Hotărârea nr. 2/1995

privind proiectul Legii regimului juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților

prezumat în vigoare

Data actului
27 iulie 1995
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 172 din 3 august 1995
Citează
1 act
Structură
0 articole · 8.128 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Ioan Deleanu - judecător

Antonie Iorgovan - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent

Cu adresa nr. L.1425 din 27 octombrie 1994, președintele Senatului, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) și ale art. 144 lit. h) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. B) d) și art. 36 din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituțională cu inițiativa legislativă semnată de 253.943 de cetățeni din 35 de județe și din municipiul București privind proiectul Legii regimului juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de exercitare a acestei inițiative, în conformitate cu documentația anexată.

Din cuprinsul documentației rezultă ca inițiativa legislativă a fost depusa la Senat, care, în conformitate cu art. 69 alin. 5 din regulamentul sau, a sesizat Curtea Constituțională.

Documentația anexată sesizării conține, în afară de propunerea legislativă, un număr de 57 de dosare, cuprinzând liste cu semnăturile a 253.943 de cetățeni.

Întrucît, potrivit art. 73 alin. (1) din Constituție, inițiativa legislativă a cetățenilor poate fi exercitată numai de cetățenii cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele tarii, prin Încheierea din 15 noiembrie 1994 Plenul Curții Constituționale a dispus sesizarea Guvernului, în temeiul art. 101 alin. (1) din Constituție și al art. 5 din Legea nr. 47/1992, pentru a dispune măsurile necesare în vederea atestării de către autoritățile administrației publice a faptului ca cei care au semnat listele de sustinatori au drept de vot și provin din județele avute în vedere.

Prin Încheierea din 7 februarie 1995, constatindu-se că nu s-a primit de la Guvern nici un răspuns, s-a aminat soluționarea sesizării pentru 2 mai 1995, solicitindu-se urgentarea operațiilor de verificare pentru a fi comunicate până la acea data.

Deoarece nici până la data de 2 mai 1995 Guvernul nu a dat nici un răspuns la demersurile Curții Constituționale, prin încheierea din acea data, Plenul Curții Constituționale a aminat din nou soluționarea sesizării, fixindu-se un nou termen la 3 octombrie 1995, și s-a dispus sesizarea Senatului României în vederea luării măsurilor necesare în baza art. 110 din Constituție, pentru efectuarea de către Guvern a verificărilor în scopul atestării prealabile a condițiilor necesare exercitării inițiativei legislative.

La data de 11 mai 1995, prin adresa nr. L.613, Senatul aduce la cunoștința Curții Constituționale ca "va cere Guvernului să depună toate diligențele necesare îndeplinirii acestor condiții prealabile verificării de către Curtea Constituțională a cerințelor prevăzute de art. 73 din Constituție".

În ședința din 18 iulie 1995, Plenul Curții Constituționale a preschimbat termenul de soluționare a cauzei pentru astăzi, 27 iulie 1995.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Potrivit art. 144 lit. h) din Constituție, Curtea Constituțională verifica îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni.

Condițiile pentru realizarea inițiativei legislative de către cetățeni sunt, în prezent, reglementate numai în art. 73 din Constituție, potrivit căruia aceasta inițiativa se exercită în următoarele condiții:

- exclusiv de cetățeni cu drept de vot;

- de un număr de cel puțin 250.000 de cetățeni;

- cetățenii care au avut inițiativa, sa provină din cel puțin un sfert din județele tarii;

- în fiecare din aceste județe sau în municipiul București să fie înregistrate cel puțin 10.000 de semnături în sprijinul inițiativei;

- obiectul inițiativei sa nu priveasca probleme fiscale, cu caracter internațional, amnistia și grațierea;

- inițiativa să fie prezentată în forma cerută pentru proiectele de legi.

Din prevederile constituționale sus-menționate rezultă ca aceste cerințe sunt limitative și cumulative.

În legătură cu prima din aceste condiții, în lipsa unei legi care să reglementeze modul de exercitare a inițiativei legislative a cetățenilor, potrivit art. 36 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională nu poate verifica dacă inițiativa legislativă cu care a fost sesizată aparține exclusiv unor cetățeni cu drept de vot. O asemenea verificare ar presupune atestarea autenticității semnaturilor de pe liste și faptul ca semnatarii sunt cetățeni cu drept de vot. Or, neprimindu-se o astfel de atestare, verificarea nu poate avea loc.

Cît privește cea de-a doua condiție, se constată că inițiativa legislativă aparține unui număr de 253.943 de cetățeni, ei provenind dintr-un număr de 35 de județe ale tarii și din municipiul București.

În ce privește condiția de dispersie teritorială referitoare la cerința ca cetățenii care au avut inițiativa, sa provină din cel puțin un sfert din județele tarii, este de reținut ca ea poate fi considerată îndeplinită numai dacă în cadrul acestor județe sunt cel puțin 10.000 de semnături în fiecare județ. Din documentațiile prezentate rezultă ca în 14 județe, și anume: Arad, Bacau, Bihor, Brașov, Brăila, Constanta, Dolj, Galați, Hunedoara, Maramures, Sibiu, Suceava, Vaslui, Vilcea și municipiul București, condiția de dispersie teritorială este îndeplinită.

În legătură cu ultimele doua condiții de exercitare a inițiativei legislative a cetățenilor, referitoare la interdicția ca obiectul sau sa-l constituie probleme fiscale sau internaționale, amnistia ori grațierea, și la forma de prezentare a inițiativei respective, din conținutul propunerii legislative rezultă ca aceste condiții sunt îndeplinite.

În concluzie, rezultă ca, singura reglementare a condițiilor de exercitare a inițiativei legislative de către cetățeni fiind data de prevederile art. 73 din Constituție, nu este posibila verificarea autenticității semnaturilor de pe listele de sustinatori, nici a calității lor de cetățeni cu drept de vot și nici a domiciliului, ca urmare a nereglementarii prin lege a procedurii de exercitare a acestei inițiative, astfel cum se prevede în art. 36 din Legea nr. 47/1992.

Aceasta însă nu poate conduce la imposibilitatea exercitării de către cetățeni a inițiativei lor legislative, prevederile constituționale ale art. 73 alin. (1) nefiind condiționate de existenta unei legi ulterioare, ci, dimpotriva, sunt direct aplicabile. Îndeplinirea celorlalte condiții de exercitare a inițiativei legislative de către cetățeni, prevăzute de art. 73 alin. (1), alin. (2) și (4) din Constituție, au putut fi verificate.

Fața de cele arătate, în temeiul art. 73 și art. 144 lit. h) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. B) d) și art. 36 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

1. Constata ca, din documentațiile prezentate, inițiativa legislativă privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților întrunește condițiile de ordin formal prevăzute de art. 73 alin. (1) din Constituție de a fi susținută de cel puțin 250.000 de cetățeni, provenind din cel puțin un sfert din județele tarii, iar în fiecare din aceste județe, de cel puțin 10.000 de cetățeni, precum și condițiile prevăzute de alin. (2) și (4) ale aceluiași articol.

2. Constata ca, în lipsa unei legi pentru reglementarea exercitării de către cetățeni a inițiativei legislative, nu se poate verifica autenticitatea semnaturilor din listele de sustinatori, dacă semnatarii au calitatea de cetățeni cu drept de vot și nici dacă aceștia au domiciliul în județele pe listele cărora au semnat.

Hotărârea se comunică președintelui Senatului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar dosarele cuprinzând listele de sustinatori se vor trimite direct Senatului.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Doina Suliman

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.