Memorandumul din 4 decembrie 2001
dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România și Ungaria - RO 0102
prezumat în vigoare
au convenit următoarele:
Măsura la care se face referire la art. 1 va fi executată și finanțată din resursele bugetare ale Comunității, în conformitate cu prevederile stabilite în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic și administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 este stabilit în Condițiile generale anexate la acordul-cadru încheiat între Comisie și Beneficiar și este completat cu prevederile prezentului memorandum și Prevederile speciale anexate la acesta.
*) Traducere.
Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru și în numele Comunității Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, și Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,
Articolul 1
Natura și obiectul
Ca parte a programului sau de sprijin, Comunitatea va contribui, prin alocare de fonduri, la finanțarea următoarei măsuri:
Numărul programului: RO 0102
Titlul: Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România și Ungaria
Durata: până la 30 noiembrie 2003
Articolul 2
Angajamentul Comunității
Contribuția financiară a Comunității este fixată la maximum 5 milioane euro, denumita în continuare finanțare nerambursabilă CE.
Articolul 3
Durata și expirare
Pentru prezenta măsura finanțarea nerambursabilă CE este disponibilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2003, făcând obiectul reglementărilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile din finanțarea nerambursabilă CE care nu au fost contractate până la această dată vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plăților din cadrul finanțării nerambursabile CE este 30 noiembrie 2004, cu excepția proiectului RO 0102.02 "Protejarea și dezvoltarea luncii raului Mures", unde termenul final pentru efectuarea plăților este 30 noiembrie 2005. Toate plățile trebuie efectuate până la expirarea termenului limita. Totuși Comisia poate, în circumstanțe excepționale, sa acorde o prelungire a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a plăților, dacă aceasta este cerută în timp util și justificată în mod adecvat de către Beneficiar. Prezentul memorandum va inceta la data expirării perioadei de finanțare nerambursabilă CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
Articolul 4
Adrese Corespondenta referitoare la executarea măsurii, având menționate numărul și titlul măsurii, va fi trimisa la următoarele adrese: Pentru Comunitate: ────────────────── Delegația Comisiei Europene în România Bd Primaverii nr. 48a 71297 București România Telefon: (+40-1) 203 54 00 Fax: (+40-1) 230 24 53 Pentru Beneficiar: ─────────────────── Guvernul României Ministerul Integrării Europene Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5 București România Telefon: (+40-1) 301 15 06 Fax: (+40-1) 336 85 09
Articolul 5
Numărul de documente în original
Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.
Articolul 6
Intrarea în vigoare Prezentul memorandum va intră în vigoare la data la care va fi semnat de ambele părți. Orice cheltuiala care are loc înainte de această dată nu este eligibilă pentru finanțarea nerambursabilă CE. Anexele reprezintă parte integrantă din prezentul memorandum. Întocmit la București la 4 decembrie 2001. Pentru Beneficiar, Pentru Comunitate, Hildegard Carola Puwak, Jonathan Scheele, ministrul integrării europene, șeful Delegației Comisiei Europene coordonatorul național al asistenței în România Anexe: ────── Anexa nr. 1 Contract-cadru (anexele A și B) Anexa nr. 2 Prevederi speciale (anexa C) Anexa nr. 3 Transparenta și publicitate
Anexa 1 ────────
(A și B) ──────── ACORD - CADRU Comisia Comunităților Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru și în numele Comunității Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, și România, de cealaltă parte, și împreună denumite părți contractante, având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistența PHARE din partea Comunității, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunității Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990, având în vedere faptul ca este convenabila menționarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal și administrativ pentru executarea măsurilor finanțate în România în cadrul programului de asistența al Comunității, au convenit după cum urmează:
Articolul 1
Pentru a promova cooperarea dintre părțile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice și sociale din România, părțile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice și al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul menționat mai sus, care vor fi finanțate și implementate în cadrul tehnic, legal și administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părțile contractante (denumit în continuare memorandum de finanțare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).
România întreprinde toate acțiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor.
Articolul 2
Fiecare măsura finanțată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condițiile generale prevăzute în anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanțare.
Memorandumul de finanțare poate schimba sau suplimenta Condițiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuție.
Articolul 3
Pentru problemele legate de măsurile finanțate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentată de delegația sa, imediat ce aceasta este înființată în București, care se va asigura din partea Comisiei ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare și tehnice legale.
Articolul 4
Când părțile contractante convin astfel Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parțială privind implementarea unei măsuri către o terta parte, stat sau agenție.
În acest caz termenii și condițiile unei asemenea delegari vor fi menționate în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie și terta parte, stat sau agenție, cu acordul Guvernului României.
Articolul 5
Orice disputa legată de acest acord, ce nu poate fi rezolvată prin consultare, va fi soluționată în conformitate cu procedura de arbitraj menționată în anexa B.
Articolul 6
Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza.
Articolul 7
Acest acord va intră în vigoare la data la care părțile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislația sau procedura interna a fiecărei părți. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu își încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părțile contractante către cealaltă.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuție va fi adusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanțare aferent și Condițiilor generale stabilite prin prezentul acord.
Articolul 8
Prevederile acestui acord se vor aplica și cooperării tehnice și altor forme de cooperare convenite între părțile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanțat în baza Programului de asistența PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.
Întocmit la București la 12 martie 1991.
Eugen Dijmărescu,
Frans Andriessen,
ministru de stat
vicepreședinte al Comisiei Europene
ROMÂNIA
COMUNITATEA
Anexa A
──────── CONDIȚII GENERALE privind memorandumurile de finanțare În aceste Condiții generale termenul Beneficiar va fi înțeles ca referitor la Guvernul României.
Titlul I Finanțarea proiectelor
Articolul 1
Obligația Comunității
Angajamentul Comunității, denumit în cele ce urmează finanțarea gratuita a CEE, a carei valoare este menționată în memorandumul de finanțare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfășura angajarea și execuția plăților prin contracte și devize aprobate corespunzător.
Orice cheltuieli ce depășesc finanțarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
Articolul 2
Disponibilitatea finanțării gratuite a CEE
Acolo unde execuția unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanțarea gratuita a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile și sumele angajate de Beneficiar și/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanțare.
Articolul 3
Plata
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanțare numai dacă sunt încheiate înainte de data expirării memorandumului de finanțare. Plățile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirării memorandumului de finanțare. Orice prelungire excepționala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanțarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegației Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanțare. Documentele justificative referitoare la plățile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziție în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanți. Fiecare contract va indica proporția și momentul efectuării plății, împreună cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puțin 9 luni înainte de data expirării memorandumului de finanțare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiția ca întreaga finanțare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce privește măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condițiile în care memorandumul de finanțare nu poate prevedea altfel, o primă transa de plată, care nu va depăși 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea măsurii. Alte transe de plată vor fi disponibile la cererea Beneficiarului, în aceleași condiții menționate la paragraful 2 de mai sus.
Titlul II Achiziții
Articolul 4
Generalitati
Procedura ce trebuie urmată pentru încheierea contractelor de lucrări, achiziții și de cooperare tehnica va fi menționată în memorandumul de finanțare, conform principiilor de mai jos.
Articolul 5
Condiții de participare
1. Cu excepția prevederilor art. 6, Comisia și Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condițiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitațiilor la licitație.
Anunțurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puțin în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene și pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzător.
2. Condițiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale și condițiile pentru contractele de achiziții finanțate din fondurile PHARE.
Articolul 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscută urgenta situației sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operațiuni de finanțare în doua etape, operațiuni multifazate, specificații tehnice particulare etc.) și ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepțional:
- acordarea contractelor în urma unor invitații restrânse la licitație;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.
O astfel de derogare trebuie să fie menționată în memorandumul de finanțare.
Articolul 7
Acordarea contractelor de lucrări și achiziții
Comisia și Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operațiune oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor și garanțiilor oferite de licitatori, al costului și al calității serviciilor, al naturii și al condițiilor de execuție a lucrărilor sau a achizițiilor, al costului lor de utilizare și al valorii tehnice.
Rezultatele invitațiilor la licitație vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene cat de repede posibil.
Articolul 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supervizarea lucrărilor sau de asistența tehnica, vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic ori financiar, ca urmare a invitatiei la licitație.
2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate și încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanțare.
3. În situația în care contractele urmează să fie întocmite, negociate și încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulți candidați, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienței și independentei lor și ținând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuție.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulți candidați, Beneficiarul este liber sa aleagă dintre cei propuși candidatul cu care intenționează sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedură de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar și de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.
Titlul III Acordarea de facilități
Articolul 9
Privilegii generale
Personalului care participa la măsurile finanțate de Comunitate, precum și membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii și scutiri nu mai puțin favorabile decât cele acordate în mod obișnuit altor străini angajați în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistența economică și de cooperare tehnica.
Articolul 10
Facilități de stabilire, instalare, intrare și rezidență
În cazul contractelor de lucrări, de achiziții sau de servicii, persoanele fizice ori juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitație vor avea drept de instalare temporară și de rezidență în cazurile în care importanța contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obținut numai după emiterea invitatiei de participare la licitație și va servi personalului tehnic necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor și va expira la o luna după desemnarea contractorului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, achiziții sau de servicii finanțate de Comunitate și membrilor de familie apropiati ai acestuia să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo și sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
Articolul 11
Importul și reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile și reglementările în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice și juridice care au executat contracte de lucrări, achiziții sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menționat.
Articolul 12
Controlul importurilor și schimburilor valutare
Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizații de import, precum și autorizații pentru achiziționarea valutei necesare și să aplice reglementările naționale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunității, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
Articolul 13
Impozitare și vama
1. Plata impozitelor, a taxelor vamale și a taxelor de import nu va fi finanțată din finanțarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autoritățile Beneficiarului și finanțate din finanțarea gratuita a CEE, vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractor, asa cum se prevede în contract, și pentru folosință imediata conform cerințelor pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau de di spute în ceea ce privește stabilirea taxelor vamale, plăților sau a impozitelor menționate mai sus.
3. Contractele pentru achiziții sau servicii oferite de firme externe sau românești, finanțate din finanțarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plății T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite.
4. Persoanele fizice și juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunității Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanțate din finanțarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit și pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale și gospodărești importate pentru uz personal de către persoanele fizice (și membrii familiilor lor), altele decât cele achiziționate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe și impozite fiscale cu același efect, efectele personale și gospodărești respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în țara conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.
6. Persoanele fizice și juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, astfel cum este definit în legislația naționala a Beneficiarului, în ceea ce privește echipamentul respectiv.
Titlul IV Executarea contractelor
Articolul 14
Originea achizițiilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele și livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Articolul 15
Proceduri de efectuare a plăților
1. Pentru contractele finanțate din finanțarea gratuita a CEE documentele de licitație vor fi întocmite și plățile vor fi efectuate fie în unități europene de cont (ECU) sau, conform legilor și reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului ori în valută statului în care ofertantul își are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt produse livrările.
2. Când documentele de licitație sunt întocmite în ECU, plățile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuării plății.
3. Beneficiarul și Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuția plăților în cel mai scurt timp posibil.
Titlul V Colaborarea dintre Comisie și Beneficiar
Articolul 16
Inspecție și evaluare
1. Comisia va avea dreptul să își trimită propriii agenți sau reprezentanții corespunzător autorizați pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiară ori de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuția măsurii. În orice caz Comisia va comunică din timp autorităților Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziție toate informațiile și documentele care vor fi solicitate de aceasta și va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducă la îndeplinire evaluarile sau inspecțiile.
2. Beneficiarul:
a) va păstra înregistrări și documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, achizițiilor sau serviciilor finanțate în baza memorandumului de finanțare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenții sau reprezentanții susmentionati ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentația și înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanțate în baza memorandumului de finanțare și va asista Curtea de Conturi a Comunității Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanțării gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ex post și o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ex post va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum și impactul asupra dezvoltării și restructurării sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii și compatibilitatii contractelor și plăților, precum și asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanțare. Evaluarea contabila va stabili balanța fondurilor neangajate și/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
Articolul 17
Urmărirea măsurilor
În urmărirea executării măsurii Comisia poate solicita orice explicație și, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce privește măsura, care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menționat în memorandumul de finanțare, pe toată perioada de execuție a măsurii și după încheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor și, după caz, a evaluării ex post, va proceda la închiderea oficială a programului și va informa țara beneficiara despre data închiderii oficiale a acestuia.
Titlul VI Prevederi generale și finale
Articolul 18
Consultări - Dispute
1. Orice problema legată de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanțare sau a acestor Condiții generale va fi subiect de consultare între Beneficiar și Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanțare.
2. În situația în care se constata neîndeplinirea unei obligații stabilite în memorandumul de finanțare și în aceste Condiții generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanțarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunța total sau parțial la execuția măsurii. Părțile contractante vor stabili detaliile respectivei renunțări printr-un schimb de scrisori.
Articolul 19
Anunț - Adrese
Orice anunț și orice acord între părți, prevăzute aici, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul și la titlul măsurii. Astfel de anunțuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părții autorizate sa primească cele menționate și vor fi trimise la adresa anunțată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiția confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menționate în memorandumul de finanțare.
Anexa B
──────── ARBITRAJ Orice disputa între părțile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanțare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menționate la art. 18 din Condițiile generale, referitoare la memorandumul de finanțare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează: Părțile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, și Comisia pe de altă parte. Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiți după cum urmează: - un arbitru va fi numit de Beneficiar; - un al doilea arbitru va fi numit de Comisie; - al treilea arbitru (denumit în continuare și conducător) va fi numit prin acordul părților sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U. Dacă oricare dintre părți nu reușește sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător. Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să își desfășoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în același mod ca și arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile și îndatoririle arbitrului inițial.
Anexa 2 (C)
──────────── PREVEDERI SPECIALE 1. Obiective, descriere și condiții 1.1. Obiectivele generale ale programului sunt: ● promovarea de relații de bună vecinătate și stabilitate în regiunile de frontieră ale țărilor din Europa Centrala și de Est (CEEC) prin alocarea de fonduri pentru proiecte ce vor aduce beneficii reale regiunilor și comunităților de ambele părți ale frontierei; ● promovarea cooperării dintre regiunile de frontieră din ambele tari, în scopul sprijinirii acestor regiuni să depășească problemele specifice de dezvoltare care pot aparea, inter alia, datorită poziției acestora în cadrul economiilor naționale, în interesul comunităților locale și într-o maniera compatibila cu protecția mediului; ● promovarea creării și dezvoltării viitoare a rețelelor de cooperare pe fiecare parte a frontierei și stabilirea de legături între acestea și rețelele mai cuprinzatoare ale Comunității; ● promovarea coeziunii economice și sociale în regiunile de cooperare transfrontaliera. 1.2. Rezultatele și obiectivele specifice se reflecta în următoarele domenii prioritare: ● întărirea cooperării economice în regiunile de frontieră prin susținerea relațiilor dintre instituțiile reprezentând sectorul afacerilor și prin încurajarea inițiativelor întreprinderilor mici și mijlocii (Proiectul HU 0107.01) și întărirea parteneriatului transfrontalier prin promovarea afacerilor, a cooperării financiare, a dezvoltării întreprinderilor și a cooperării dintre instituțiile reprezentând sectorul afacerilor în regiunea de frontieră (Proiectul RO 0102.01); ● promovarea protecției mediului prin reducerea efectelor calamităților naturale în valea Koros (Proiectul HU 0107.02) și protecția și promovarea biodiversitatii în regiunile de frontieră româno-ungara, respectiv în lunca raului Mures (Proiectul RO 0102.02); ● înființarea unui mecanism flexibil de finanțare a așa-numitelor "proiecte la scara mica, de la om la om", pentru dezvoltarea sectorului socioeconomic (dezvoltare economică locală, măsuri de instruire și plasare a forței de muncă, îmbunătățirea fluxului de informații și comunicare, schimburi culturale, suport pentru mass-media etc.) cu impact transfrontalier (Proiectul HU 0107.03 și Proiectul RO 0102.03); ● pentru sporirea capacității de elaborare a strategiei multianuale și pentru îmbunătățirea tehnicilor de concepere a programelor și de gestiune a proiectelor în cadrul programelor de cooperare transfrontaliera, România are în vedere, ca un punct foarte important al programului, primirea de asistența tehnica pentru implementarea strategiei multianuale convenite între România și Ungaria (Proiectul RO 0102.04). Va fi prima data când România va primi o astfel de asistența pentru Programul de cooperare transfrontaliera cu Ungaria. 1.3. Descrierea programului Programul a fost conceput în urma contactelor bilaterale dintre România și Ungaria, în urma mai multor consultări cu delegatiile CE în ambele tari și a recomandărilor Direcției Generale Extindere ce reflecta de fapt Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98 cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontaliera (CBC) în cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru susținerea Programului PHARE CBC Ungaria-România 2001 sunt în conformitate cu conținutul Documentului de programare comuna (JPD). O dovada a cooperării crescande dintre cele doua tari o constituie faptul ca proiectele acceptate în cadrul programului CBC 2001 sunt proiecte "în oglinda". 1.3.1. Prioritatea JPD: Dezvoltarea economică După analiza mediului social și economic din regiunile de frontieră ale României și Ungariei, au fost identificate următoarele puncte slabe: ● un nivel scăzut de promovare a investițiilor bilaterale; ● un nivel scăzut al evenimentelor economice comune, în ciuda potențialului regiunilor și a existenței unei strategii comune de dezvoltare; ● regiunile nu au centre multifunctionale potrivite care să asigure organizarea de evenimente locale majore și de evenimente transfrontaliere; ● dezvoltare economică inegala între regiunile de frontieră. Pe baza acestei analize și a experienței câștigate în urma cooperării anterioare dintre România și Ungaria, a fost identificat un potențial de dezvoltare a mediului economic și social în regiunile transfrontaliere. Pentru accelerarea unor astfel de activități a fost subliniata necesitatea construirii unor clădiri multifunctionale care să poată gazdui activități pentru dezvoltarea economică și sa promoveze cooperarea. Proiectul HU 0107.01 - Centrul de afaceri și servicii pentru întărirea relațiilor transfrontaliere româno-ungare - Mako Proiectul vizează promovarea cooperării dintre instituțiile reprezentând sectorul afacerilor, creșterea parteneriatelor de afaceri și a contactelor cu România și încurajarea inițiativelor întreprinderilor mici și mijlocii de cooperare transfrontaliera prin facilitarea accesului acestora la informații asupra posibilităților și piețelor existente dincolo de granite. Prin implementarea proiectului se va înființa un centru regional de afaceri și servicii pentru promovarea activităților economice transfrontaliere și un centru-incubator în Parcul industrial din Mako. Instituțiile nou-create și serviciile și activitatea de instruire oferite de acestea vor asigura o gama mai larga de oportunitati din partea zonei antreprenoriale și a Parcului industrial din Mako. Se vor asigura servicii de afaceri avantajoase și programe de instruire pentru întreprinderile mici și mijlocii din Ungaria și din România. Centrul de afaceri și servicii va acționa și ca centru microregional de informare, unde vor fi disponibile pentru antreprenorii locali toate serviciile de afaceri și datele provenite de la celelalte instituții interesate de cooperarea transfrontaliera. Denumirea candidatului: Autoguvernarea Mako Costul total al proiectului: 3.200.000 euro PHARE CBC: 2.400.000 euro Contribuție proprie: 800.000 euro Proiect românesc "în oglindă": RO 0102.01 - Construirea unui centru regional de afaceri pentru promovarea activităților economice - Timișoara Proiectul RO 0102.01 - Construirea unui centru regional de afaceri pentru promovarea activităților economice Timișoara Proiectul vizează întărirea cooperării transfrontaliere dintre România și Ungaria, în special prin promovarea activităților economice între cele doua regiuni de frontieră, prin înființarea unui centru regional de afaceri și prin crearea unui program care să promoveze utilizarea centrului regional de afaceri pentru activități transfrontaliere. Centrul regional de afaceri pentru promovarea activităților economice și de instruire, conceput ca o clădire multifuncțională, va fi proiectat, construit și echipat la standarde europene. Va avea o suprafața de 5.100 mp, din care 4.000 mp vor include: ● sali pentru întruniri, parteneriate de afaceri, seminarii și activități de instruire, dotate cu aparatura de prezentare multimedia; ● zone pentru expoziții permanente; ● sali de conferințe dotate cu sisteme de traducere simultană și cu aparatura de prezentare multimedia; ● bazele, din punct de vedere administrativ, pentru un centru de promovare a exporturilor, membru al centrelor din rețelele de cooperare europene; ● birouri pentru activitatea administrativă a centrului. Se va înființa și un program de promovare a utilizării centrului regional de afaceri, în special pentru activitățile transfrontaliere, în scopul asigurării unei rate înalte de utilizare a acestei clădiri. Acest centru va fi deschis locuitorilor și companiilor românești și ungare, va spori stabilitatea socială și economică și va îmbunătăți relațiile dintre cele doua regiuni de frontieră. Aceasta va asigura o dezvoltare armonioasă și un mediu economic și social echilibrat. Camera de Comerț, Industrie și Agricultura din Timișoara (TCCIA) va suporta costurile pentru aceasta facilitate. Denumirea candidatului: Camera de Comerț, Industrie și Agricultură din Timișoara Agenția de dezvoltare regională nr. V - Regiunea de Vest Costul total al proiectului: 3.070.000 euro PHARE CBC: 2.300.000 euro Contribuție proprie: 770.000 euro (de la TCCIA) Proiect ungar "în oglindă": HU 0107.01 - Centrul de afaceri și servicii pentru întărirea relațiilor transfrontaliere româno-ungare - Mako 1.3.2. Prioritatea JPD: Protecția mediului și gestionarea resurselor de apa Ungaria și România au o granita comuna întinsă, cu mai multe râuri care o traverseaza, motiv pentru care protecția mediului și în special gestionarea apelor au o mare importanța în cadrul aspectelor transfrontaliere. Acest lucru explica de ce relațiile de buna vecinătate româno-ungare au fost tensionate recent ca urmare a accidentului ecologic de la Baia Mare. Gestionarea comuna a apelor are o tradiție de câteva decenii în zonele de frontieră, însă mai trebuie îmbunătățită cooperarea dintre autoritățile respective. Cele mai importante sunt măsurile vizând dezvoltarea sistemelor de date și monitorizare privind calitatea apei și metodele de prognozare. Conservarea resurselor naturale ce se întind dincolo de granita trebuie, de asemenea, accentuata și promovata. Proiectul HU 0107.02 - Dezvoltarea controlului inundațiilor în valea Koros Odată cu implementarea proiectului vizând dezvoltarea controlului inundațiilor din valea Koros se va cunoaște mai bine acest fenomen pe teritoriul românesc și se vor face progrese în ceea ce privește înțelegerea factorilor hidrologici ce cauzează aceste fenomene. Obiectivul controlului inundațiilor se va realiza prin îndiguiri de dimensiuni transsectionale, care vor proteja bunuri naționale în valoare de aproximativ 400 milioane euro. Întreținerea moderna, economică și mecanizata a indiguirilor va deveni și ea posibila. Echipamentul de transmisie a datelor și de comunicație va accelera cu mult monitorizarea evenimentelor privitoare la indiguirile pentru controlul inundațiilor. Proiectul, asigurând dezvoltarea controlului inundațiilor în valea Koros, va promova, de asemenea, o creștere economică durabila a regiunilor din preajma râurilor Koros și Berettyo. Denumirea candidatului: Autoritatea Districtuală a Apelor din Valea Koros Costul total al proiectului: 2.800.000 euro PHARE CBC: 2.100.000 euro Contribuție proprie: 700.000 euro Proiect românesc "în oglindă": RO 0102.02 - Protejarea și dezvoltarea luncii râului Mureș Proiectul RO 0102.02 - Protejarea și dezvoltarea luncii raului Mures Acest proiect vizează protejarea biodiversitatii în regiunile de frontieră româno-ungara prin monitorizarea științifică și protejarea unui ecosistem divers: lunca raului Mures. Proiectul va include următoarele aspecte: ● monitorizarea ecosistemului - activitatea de monitorizare a luncii inferioare a raului Mures va consta în adunarea de informații într-o baza de date, pentru a lua cunoștința de schimbările ce au loc în ecosistem. Din fonduri PHARE se va finanta achiziția echipamentului necesar; ● protecția zonei - accesul în zona protejata va fi reabilitat. Se vor instala împrejmuiri, cum ar fi: garduri, garduri vii, santuri, care nu trebuie să afecteze migrarea locală naturala a animalelor sălbatice. Se va procura o pompa pentru menținerea unui nivel constant al apei în lacul Bezdin; ● crearea unui centru pentru vizitatori - se va construi un centru administrativ, incluzând birouri, laboratoare, un centru de informații și dormitoare. Va exista, de asemenea, un laborator de cercetare pentru monitorizarea ecosistemului, un centru informațional și o sala de conferințe/sala de prezentare, dormitoare ce vor fi folosite de personalul administrativ, de cercetători și, în limita posibilităților, de vizitatorii în grupuri organizate; ● promovarea turismului și a educației ecologice - va fi, de asemenea, implementat un program pentru vizitarea rezervatiei, ca parte a circuitului turistic regional. Acest proiect va contribui la dezvoltarea cooperării transfrontaliere în domeniul mediului, ceea ce reprezintă un punct de plecare pentru abordarea viitoare a aspectelor privind bazinul râurilor de către țările candidate, abordare recomandată de noua directiva-cadru privitoare la ape. Mai mult decât atât, Parcul Național Koros-Maros din Ungaria se oprește la granita românească și de aceea nu include lunca inferioară a raului Mures, deși aceasta face parte din același ecosistem. Activitățile de monitorizare și conservare din aceasta zona vor facilita o viitoare administrare comuna a părților ungare și românești ale ecosistemului. Denumirea candidatului: Regia Națională a Pădurilor, Direcția silvică Arad, în colaborare cu Inspectoratul de protecție a mediului din Timișoara și Inspectoratul de protecție a mediului din Arad Costul total al proiectului: 2.670.000 euro PHARE CBC: 2.000.000 euro Contribuție proprie: 670.000 euro (de la Regia Națională a Pădurilor, Direcția silvică Arad) Proiect ungar "în oglindă": HU0107.02 - Dezvoltarea controlului inundațiilor în valea Koros Din cauza duratei lungi necesare pentru activitățile de monitorizare și protejare vizând atingerea unui impact suficient, data expirării distribuției fondurilor pentru acest proiect va fi 30 noiembrie 2005. 1.3.3. Prioritatea JPD: Fondul pentru proiecte mici comune Pentru a întări cooperarea locală transfrontaliera din cele doua regiuni specifice, România și Ungaria au hotărât la începutul anului 2000 începerea aplicării unui fond pentru proiecte mici comune (JSPF). Acest proiect va finanta proiectele "soft": colaborarea în afaceri, dezvoltarea întreprinderilor, transferul de tehnologie și marketing pentru întreprinderile mici și mijlocii, pregătirea, plasarea forței de muncă, măsurile privind sănătatea și schimburile culturale, îmbunătățirea fluxului de informații și a comunicării între regiunile de frontieră etc. Pentru a avea impactul dorit aceste planuri trebuie să fie implementate din perspectiva multianuala: de aceea s-a propus continuarea acestei inițiative. Proiectele RO 0102.03 și HU 0107.03 - Fondul pentru proiecte mici comune Fondul pentru proiecte mici comune va fi stabilit ca un mecanism flexibil care finanțează proiecte "la scara mica, de la om la om", proiecte cu impact transfrontalier. Comisia de cooperare comuna (JCC) a hotărât în unanimitate ca alocația PHARE este aceeași pentru fiecare țara. Fondul pentru proiecte mici comune (JSPF) va funcționa respectând Liniile directoare specifice dezvoltate pentru exercițiul din anul 2000 și aprobate de serviciile Comisiei (delegatiile CE) și Ghidul practic al PHARE, ISPA și SAPARD. Linii directoare comune precise vor fi elaborate de către cele doua tari, trebuind să fie aprobate de delegatiile CE atât din România, cat și din Ungaria. În principiu, JSPF va fi implementat după cum urmează: va fi stabilită o comisie JSPF ad-hoc (comisie comuna alcătuită din reprezentanți din România și din Ungaria). Aceasta comisie va solicita propuneri care trebuie să fie deschise și egale pentru toate organizațiile eligibile. Candidaturile depuse vor fi evaluate de o echipa corespunzătoare de evaluatori numita de Comisia JSPF. Deciziile finale vor fi luate pe baza acestor recomandări. În multe cazuri candidații la proiect vor avea nevoie de asistența pentru dezvoltare. Atelierele de pregătire și informare ar putea fi organizate pentru a informa și a ajuta viitorii participanți, în asa fel încât să asigure o înaltă transparenta și sa încurajeze propunerile de buna calitate. Secretariatul va mai numi și un număr de experți care să îi viziteze pe viitorii candidați la proiect pentru a asigura asistența, mai ales pentru probleme cum ar fi estimarea costurilor proiectului. Fondul pentru proiecte mici (SPF) este în asa fel conceput încât sa pună la dispoziție o contribuție totală PHARE de 500.000 euro/regiune de frontieră. Până la 7% din contribuția PHARE (maximum 35.000 euro pentru fiecare țara) ar putea fi folosite pentru cheltuieli legate de pregătirea, selectarea, evaluarea și monitorizarea asistenței. Cofinantarea este necesară și va constitui un criteriu de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecărui proiect "soft" (în numerar sau în natura). Costul total al proiectului: 1.100.000 euro (550.000 euro pentru fiecare țară) PHARE CBC: 1.000.000 euro (500.000 euro pentru fiecare țară) Contribuția proprie: 100.000 euro (50.000 euro pentru fiecare țară) 1.3.4. Prioritatea JPD: Dezvoltarea instituțională, cooperarea instituțională Unitatea de coordonare a Programului de cooperare transfrontaliera CBC (CBC-PCU) din cadrul Ministerului Dezvoltării și Prognozei se afla în faza de înființare, personalul numit neavând în întregime calificarea și experienta necesare pentru a se implica și a conduce cu succes viitoarele proiecte complexe. De aceea ajutorul extern este necesar pentru a consolida aceasta echipa. Va fi prima data când România primește o astfel de asistența pentru Programul de cooperare transfrontaliera cu Ungaria. Programele CBC au ca punct central investiția pentru proiectele de infrastructura majore și de interes comun în domeniul transporturilor, energiei, mediului și al sectoarelor de dezvoltare economică, inclusiv proiecte la scara mica din cadrul Fondului pentru proiecte mici, contribuind astfel la pregătirea aderării. Art. 5 paragraful 4 din Reglementarea Comisiei (CE) nr. 2.760/98 prevede că stabilirea unui plan de dezvoltare, identificarea proiectului și asistența pentru implementare ar putea beneficia de finanțare. Proiectul RO 0102.04 - Asistența acordată în implementarea unei strategii multianuale stabilite între România și Ungaria Proiectul are ca scop mărirea capacității de elaborare a unei strategii multianuale și de imbunatatire a elaborării de programe și a competentei pentru coordonarea de proiecte în domeniul programelor de cooperare transfrontaliera. Acesta va mai consolida și capacitatile Ministerului Dezvoltării și Prognozei (MDP) în vederea bunei coordonari a elaborării și implementarii strategiei multianuale stabilite între România și Ungaria, inclusiv a implementarii proiectelor ce sunt finanțate în acest cadru. Principalele activități vor consta în: ● sprijin acordat CBC-PCU în elaborarea Documentului de programare comuna, în legătură cu cooperarea transfrontaliera, conform noilor linii directoare CE; ● elaborarea și punerea în practica a stagiilor de pregătire specifice pentru participanții locali implicați în selectarea proiectului, a procedurilor de evaluare și monitorizare; ● sprijin acordat CBC-PCU în coordonarea proiectelor finanțate în baza Programului PHARE CBC RO/HU și inițierea relatiei necesare de cooperare între MDP și instituțiile beneficiare; ● acolo unde este necesar, sprijin acordat beneficiarilor proiectelor (autorități locale și ministere de resort) în elaborarea termenilor de referința și/sau a specificatiilor tehnice pentru proiectele CBC. Denumirea candidatului: Ministerul Dezvoltării și Prognozei, Direcția cooperare transfrontalieră Costul total al proiectului: 200.000 euro PHARE CBC: 200.000 euro 1.4. Condiții Se asigura asistența PHARE pentru toate proiectele, cu condiția disponibilității cofinanțării naționale descrise în tabelul de buget de mai jos. Toate proiectele de investiții care, în concordanta cu regulile stipulate în Directiva nr. 85/337/CEE , completată prin Directiva nr. 97/11, necesita o evaluare a impactului de mediu trebuie supuse unei evaluări a impactului de mediu. Dacă directiva nu a fost încă aplicată, procedura trebuie să fie similară celei stabilite de directiva susmentionata. Toate proiectele de investiții se vor desfășura cu respectarea legislației comunitare de mediu. Fișele de proiecte vor conține clauze specifice referitoare la respectarea legislației UE cu privire la mediu, pentru tipul de activitate desfășurat în cadrul fiecărui proiect de investiție. Regulile finale de implementare a JSPF vor fi verificate și aprobate de către cele doua delegații. 2. Bugetul - euro - Numărul proiectului Prioritatea/Titlul proiectului PHARE Cofinanțarea națională Total Construcție instituțională Investiții Total Dezvoltarea economică 50.000 4.650.000 4.700.000 1.570.000 6.270.000 HU 0107.01 Centrul de afaceri și servicii pentru întărirea relațiilor transfrontaliere româno-ungare - Mako 0 2.400.000 2.400.000 800.000 3.200.000 RO 0102.01 Construirea unui centru regional de afaceri pentru promovarea activităților economice - Timișoara 50.000 2.250.000 2.300.000 770.000 3.070.000 Protecția mediului și gestionarea resurselor de apă 200.000 3.900.000 4.100.000 1.370.000 5.470.000 HU 0107.02 Dezvoltarea controlului inundațiilor în valea Koros 0 2.100.000 2.100.000 700.000 2.800.000 RO 0102.02 Protejarea și dezvoltarea luncii râului Mureș 200.000 1.800.000 2.000.000 670.000 2.670.000 Fondul pentru proiecte mici comune 1.000.000 0 1.000.000 100.000 1.100.000 HU 0107.03 Fondul pentru proiecte mici comune 500.000 0 500.000 50.000 550.000 RO 0102.03 Fondul pentru proiecte mici comune 500.000 0 500.000 50.000 550.000 Dezvoltarea instituțională, cooperarea instituțională 200.000 0 200.000 0 200.000 RO 0102.04 Asistență acordată în implementarea unei strategii multianuale stabilite între România și Ungaria 200.000 0 200.000 0 200.000 Ungaria: 500.000 4.500.000 5.000.000 1.550.000 6.550.000 România: 950.000 4.050.000 5.000.000 1.490.000 6.490.000 TOTAL: 1.450.000 8.550.000 10.000.000 3.040.000 13.040.000 3. Măsuri de implementare 3.1. Structuri instituționale din România În România agenția de implementare va fi Ministerul Dezvoltării și Prognozei, prin intermediul Direcției cooperare transfrontaliera (CBC), care va deține răspunderea totală privind implementarea programului, inclusiv: aprobarea documentelor de oferta, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea facturilor, cu excepția plății facturilor care va fi efectuată de către Direcția plati din cadrul aceluiași minister. Direcția CBC va mai cuprinde și o unitate pentru coordonarea naționala a programelor CBC, denumita Unitatea pentru coordonarea programului CBC (PCU-CBC). Aceasta unitate va face legătură dintre instituțiile beneficiare și ministerele de resort pentru elaborarea termenilor de referința, a documentelor de oferta, a criteriilor de evaluare, evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, facturile pentru plati etc. Pentru contractele lucrărilor în baza regulilor FIDIC, un oficial va acționa, în numele beneficiarului proiectului, în calitate de angajator, iar facturile trebuie să fie verificate de un inginer independent angajat prin contract și plătit de program. Instituțiile beneficiare ale proiectului vor efectua rapoarte lunare pe care le vor inainta coordonatorului național pentru CBC, trimițând exemplare ale acestora și delegației CE, cu angajamentul și eșalonarea distribuirii fondurilor și conținând detalii suficiente pentru a permite evaluarea progresului înregistrat și a lucrărilor care au mai rămas de executat. 3.2. Structuri instituționale din Ungaria În Ungaria coordonarea deplina și administrarea financiară vor fi în responsabilitatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale. Acesta a înființat o agenție naționala pentru dezvoltare regionala pentru diferite programe CBC și a numit funcționarul cu autorizarea Programului PHARE. În luna mai 1997 s-a înființat un birou regional în zona frontierei, asigurând zilnic contactul și colaborarea cu autoritățile județene și locale și cu beneficiarii proiectului în regiunea de frontieră ungaro-română. Acest birou are sarcini specifice, cum ar fi: pregătirea și organizarea activităților de sensibilizare a publicului și administrarea Fondului pentru proiecte mici. 3.3. Măsuri luate în România în vederea implementarii Programul va fi coordonat în conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS). Coordonatorul național al asistenței (NAC) va deține răspunderea totală privind programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE. NAC împreună cu responsabilul național cu autorizarea finanțării (NAO) vor avea răspunderea comuna a coordonării între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA și SAPARD. ──────────── *1) Având în vedere regulile prezentate în anexa la Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999. Fondul Național (NF) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, condus de NAO, va supraveghea administrarea financiară a programului și va deține răspunderea pentru toate aspectele controlului financiar și pentru efectuarea de rapoarte către Comisia Europeană. NAO va deține răspunderea totală privind administrarea financiară a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispozițiilor și procedurilor PHARE privind achiziționarea, raportarea și administrarea financiară, respectarea regulilor Comunității de ajutorare a statelor, precum și efectuarea de rapoarte corespunzătoare și funcționarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea întreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program până la încheierea acestuia. Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat de către autoritatea naționala de control competența. Comisia va vira fonduri către NF în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat între Comisie și România la data de 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi virate în urma cererilor din partea NAO. O plata de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi virata către NF în urma semnării memorandumului de finanțare și a contractelor de finanțare (FA) dintre NF și agențiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati și Contractare PHARE (CFCU). Prevederile art. 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere privind Fondul Național trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie să prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO) desemnați, împreună cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informațiilor dintre NF și IA/CFCU și modul în care funcția de plată va fi efectuată. Se vor efectua patru transe de completare de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local sau din bilanțul total al bugetului, oricare ar fi suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa în momentul în care 10% din buget au fost cheltuite de IA și de CFCU. A doua transa poate fi solicitată atunci când s-au făcut plati în valoare de 30% din bugetul total valabil. Punctul declansator pentru a treia transa este când s-au plătit 50% din buget, iar cea de-a patra și ultima transa se va efectua când s-au plătit 70% din buget. Cu excepția cazului în care s-a acordat autorizarea expresă de la sediul central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe dacă totalul fondurilor depuse în NF și la IA depășește 10% din bugetul total valabil al convenției. În mod excepțional NAO poate solicita o plata în avans mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înțelegere menționat mai sus. NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform contractelor de finanțare (FA) semnate între NF și IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeană. Atât CFCU, cat și IA trebuie să fie conduse de un PAO numit de către NAO în urma consultării cu NAC. PAO va fi răspunzător de toate operațiunile efectuate de către CFCU/IA competente. Ministerul Dezvoltării și Prognozei din România va constitui agenția de implementare (IA). NF va deschide la o banca aprobată în prealabil de către Comisie și va administra un cont bancar separat în euro (principal), purtător de dobânda. În principiu, toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi declarata Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide acest lucru, în baza unei propuneri a NAO, dobânda ar putea fi reinvestita în program. NF va asigura un sistem corespunzător de contabilitate și de gestiune a numerarului pentru conturile curente și de depozit utilizate pentru program. NAO și PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate în conformitate cu procedurile prezentate în Manualul DIS. Toate contractele trebuie să fie încheiate înainte de data de 30 noiembrie 2003. Toate plățile trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2004, cu excepția Proiectului RO 0102.02 "Protejarea și dezvoltarea luncii raului Mures", a cărui data limita pentru efectuarea plăților este 30 noiembrie 2005. Orice capital care nu a fost utilizat până la datele limita va fi returnat Comisiei. Pentru acele contracte care au fonduri reținute pentru o anumită perioada de garanție care depășește perioada de efectuare a plăților programului, suma totală a fondurilor referitoare la acele contracte, calculată de PAO și stabilită de Comisie, va fi plătită IA înainte de încheierea oficială a programului. IA își asuma întreaga responsabilitate de a depune întregul capital înainte de data scadenta a ultimei plati și de a asigura ca fondurile menționate vor fi folosite numai în vederea efectuării de plati referitoare la clauzele de reținere. IA își mai asuma întreaga responsabilitate și în fața contractorilor pentru îndeplinirea obligațiilor referitoare la clauzele de reținere. Dobânda acumulată din fondurile depuse va fi plătită Comisiei după efectuarea ultimei plati către contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor în urma efectuării plăților finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport către Comisie asupra utilizării fondurilor depuse în conturile de garanție - și mai ales asupra plăților efectuate din aceste fonduri -, precum și asupra dobânzii acumulate. 3.4. Măsuri luate în Ungaria în vederea implementarii Programul va fi coordonat în conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata (DIS) PHARE. Coordonatorul național al asistenței (NAC) va deține răspunderea totală privind programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE. NAC împreună cu responsabilul național cu autorizarea finanțării (NAO) vor avea răspunderea comuna a coordonării între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA și SAPARD. ────────── *1) Având în vedere regulile prezentate în anexa la Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999. Fondul Național (NF) din cadrul Ministerului de Finanțe, condus de NAO, va supraveghea administrarea financiară a programului și va deține răspunderea pentru efectuarea de rapoarte către Comisia Europeană. NAO va deține răspunderea totală privind administrarea financiară a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispozițiilor și procedurilor PHARE privind achiziționarea, raportarea și administrarea financiară, respectarea regulilor Comunității de ajutorare a statelor, precum și efectuarea de rapoarte corespunzătoare și funcționarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea întreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program până la încheierea programului. Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat de către autoritatea naționala de control competența. Comisia va vira fonduri către NF în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat între Comisie și Ungaria la data de 17 decembrie 1998. Fondurile vor fi virate în urma cererilor din partea NAO. O plata de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi virata către NF în urma semnării memorandumului de finanțare și a contractelor de finanțare (FA) de către NF și agențiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati și Contractare PHARE (CFCU). Prevederile art. 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere privind Fondul Național trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie să prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO) desemnați, împreună cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informațiilor dintre NF și IA/CFCU și modul în care funcția de plată va fi efectuată. Se vor efectua patru transe de completare de până la 20% din fondurile care trebuie administrate local sau din bilanțul total al bugetului, oricare ar fi suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa în momentul în care 10% din buget au fost cheltuite de IA și de CFCU. A doua transa poate fi solicitată atunci când s-au făcut plati în valoare de 30% din bugetul total valabil. Punctul declansator pentru a treia transa este când s-au plătit 50% din buget, iar cea de-a patra și ultima transa se va efectua când s-au plătit 70% din buget. Cu excepția cazului în care s-a acordat autorizarea expresă de la sediul central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe dacă totalul fondurilor depuse în NF și la IA depășește 10% din bugetul total valabil al convenției. În mod excepțional NAO poate solicita o plata în avans mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înțelegere menționat mai sus. NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform contractelor de finanțare (FA) semnate între NF și IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeană. În cazurile în care NF este chiar agentul de plată pentru CFCU/IA, nu se vor vira fonduri de la NF către CFCU/IA. Atât CFCU, cat și IA trebuie să fie conduse de un PAO, numit de către NAO în urma consultării cu NAC. PAO va fi răspunzător de toate operațiunile efectuate de către CFCU/IA competente. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale va constitui agenția de implementare (IA). NF va deschide la o banca aprobată în prealabil de către Comisie și va administra un cont bancar separat în euro, purtător de dobânda. În principiu, toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi declarata Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide acest lucru, pe baza unei propuneri a NAO, dobânda ar putea fi reinvestita în program. Aceleași proceduri se vor aplica și pentru fondurile virate IA sau la CFCU. NAO și PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate în conformitate cu procedurile prezentate în Manualul DIS. Toate contractele trebuie să fie încheiate înainte de data de 30 noiembrie 2003. Efectuarea plăților trebuie să fie încheiată până la data de 30 noiembrie 2004. Toate fondurile care nu au fost utilizate până la data încheierii programului vor fi returnate Comisiei. Pentru acele contracte care au fonduri reținute pentru o anumită perioada de garanție care depășește perioada de efectuare a plăților programului, suma totală a fondurilor referitoare la acele contracte, calculată de PAO și stabilită de Comisie, va fi plătită IA înainte de încheierea oficială a programului. IA își asuma întreaga responsabilitate pentru fondurile depuse până la efectuarea ultimei plati și pentru a asigura ca fondurile menționate vor fi folosite numai în vederea efectuării de plati referitoare la clauzele de reținere. IA își mai asuma întreaga responsabilitate și în fața contractorilor pentru îndeplinirea obligațiilor referitoare la clauzele de reținere. Dobânda acumulată din fondurile depuse va fi plătită Comisiei după efectuarea ultimei plati către contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor în urma efectuării plăților finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport către Comisie asupra utilizării fondurilor depuse în conturile de garanție - și mai ales asupra plăților efectuate din aceste fonduri -, precum și asupra dobânzii acumulate. 3.5. Comitetul comun de cooperare Un comitet comun de cooperare (JCC) a fost stabilit pe baza condițiilor prevăzute la art. 7(1) din Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98. Copresedintii JCC sunt la nivelul: ● secretarului de stat pentru Ministerul Dezvoltării și Prognozei din România; ● secretarului de stat pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale din Ungaria. Copresedintii vor stabili alcătuirea delegatiilor lor respective în JCC, la nivelul administrației publice locale și centrale, și pot înființa grupuri de lucru specializate pe anumite domenii, care să fie alcătuite din reprezentanții autorităților locale și experți din ministere și alte instituții interesate. Aceste grupuri de lucru vor analiza în detaliu evoluția fiecărui proiect, făcând recomandări cu privire la aspectele de administrare și evaluare și înaintând rapoarte la JCC. Reprezentanții Comisiei Europene vor lua parte la intalnirile JCC în calitate de membri. Aceștia vor controla respectarea regulilor UE, a cerințelor pentru măsurile propuse și ale proiectelor, respectarea măsurilor de implementare, analizând completările la propunerile de proiect în ceea ce privește componentele echivalente ale PHARE CBC din ambele tari. Ședințele ordinare ale JCC trebuie să aibă loc la fiecare 6 luni pentru a analiza programul, în oricare dintre țările implicate, în vederea evaluării progresului acestuia pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Ședințele extraordinare ar putea fi necesare în perioada de elaborare a programelor și a propunerilor de finanțare anuale sau în cazul apariției unei probleme speciale de implementare. Asemenea evenimente ar putea fi stabilite în orice moment, prin acordul comun al copresedintilor sau al Comisiei. Ședințele extraordinare convocate la cererea Comisiei ar putea avea loc la Bruxelles. Elaborarea rapoartelor, a ordinii de zi și a proceselorverbale pentru ședințele JCC este dispusă de copresedinti și serviciile acestora. JCC decide printr-o aprobare unanima și trebuie: ● să își expuna părerea cu privire la prioritățile, obiectivele și măsurile CBC propuse să fie incluse în Documentul de programare comuna; ● sa aprobe selecția anuală finala a propunerilor de proiecte; ● sa primească rapoarte de activitate, studii și evaluări ale programelor deja aprobate și ale părților componente ale acestora; ● sa initieze și sa susțină activități care ar putea sa promoveze măsuri CBC și sa eficientizeze programe CBC prezente și viitoare. 4. Monitorizare și evaluare Va fi stabilit un comitet comun de monitorizare (JMC). Acesta va fi alcătuit din NAO, NAC și Comisie. JMC se va întruni cel puțin o dată pe an pentru a analiza toate programele finanțate de PHARE, în vederea evaluării progresului acestora pentru a îndeplini obiectivele prezentate în memorandumul de finanțare și Parteneriatul de aderare. Acesta va mai coordona îndeaproape diversele instrumente de preaderare. JMC poate recomanda modificarea prioritatilor și/sau redistribuirea fondurilor PHARE. JMC va fi ajutat de subcomitete de monitorizare (MSC) care vor fi alcătuite din NAC, NAO și PAO al fiecărei IA (și al CFCU, acolo unde este cazul) și serviciile Comisiei. MSC vor analiza detaliat evoluția fiecărui program, inclusiv componentele și contractele acestuia, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare și evaluare, elaborate cu ajutorul consultantilor externi (în conformitate cu prevederile Manualului DIS). MSC vor mai face recomandări referitoare la unele aspecte de administrare și proiectare, asigurând faptul ca acestea au fost efectuate. MSC vor raporta către JCC, prezentându-i rapoarte generale detaliate asupra programelor finanțate de PHARE. 5. Măsuri împotriva fraudei, de audit și evaluare Toate acordurile de finanțare, precum și contractele care sunt încheiate ca urmare a acestor acorduri sunt supravegheate și controlate financiar de către Comisie (inclusiv Biroul European împotriva Fraudei) și de Curtea de Conturi a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde măsuri cum ar fi verificarea ex ante a activităților de ofertare și de contractare efectuate de delegația tarii candidate implicate, precum și inspecții inopinate. Pentru a asigura protecția eficienta a intereselor financiare ale Comunității Comisia poate efectua controale și inspecții la locul respectiv, conform procedurilor prevăzute de Reglementarea Consiliului (Euratom, CE) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, referitoare la controalele inopinate și la inspecțiile efectuate de Comisie în vederea protejării intereselor financiare ale Comunității Europene împotriva fraudei și altor neregularități. Se vor aplica procedurile prevăzute la art. 15 paragraful 3 din Reglementarea Comisiei nr. 2.222/2000 din 7 iunie 2000 privind comunicarea în cazul existenței unor neregularități și punerea în aplicare a unui sistem pentru gestionarea informațiilor în acest domeniu. Conturile și operațiunile Fondului Național, precum și, acolo unde este cazul, CFCU și toate agențiile de implementare competente pot fi verificate, oricând Comisia decide acest lucru, de către un auditor extern angajat de Comisie, fără a prejudicia responsabilitățile Comisiei și ale Curții de Conturi a Uniunii Europene, după cum este menționat în Condițiile generale privind memorandumul de finanțare anexat la acordul-cadru. Serviciile Comisiei vor asigura ca o evaluare ex post este efectuată după încheierea programului. 6. Transparenta și publicitate Responsabilul cu autorizarea programului corespunzător va avea îndatorirea de a asigura luarea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activitățile finanțate din program. Acest lucru se va realiza în strânsă legătură cu delegația Comisiei. Detalii suplimentare se regăsesc în anexa nr. 3 "Transparenta și publicitate". 7. Condiții speciale În cazul în care unele angajamente stabilite nu sunt respectate din motive care intră în limitele competentei Guvernului Ungariei sau a Guvernului României, Comisia poate analiza programul în scopul anulării lui, conform deciziei Comisiei, în întregime sau parțial, și/sau sa realoce fondurile neutilizate în alte scopuri corespunzătoare obiectivelor Programului PHARE. Toate structurile adecvate pentru implementare și administrare au fost deja înființate în timpul desfășurării programelor similare anterioare, demonstrand ca părțile implicate pot sa coopereze în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse. Fiecare proiect aprobat de JCC va fi însoțit de o scrisoare de angajament în care se va afirma faptul ca beneficiarii vor asigura cofinantarea locală.
Anexa 3 TRANSPARENTA ȘI PUBLICITATE
Informare și publicitate pentru programele PHARE ale Comunităților Europene 1. Obiectiv și sfera de acțiune Măsurile de informare și publicitate privind asistența din partea Comunității Europene prin Programul PHARE sunt destinate creșterii gradului de constientizare a publicului și transparenței acțiunilor UE, precum și creării unei imagini consistente privind măsurile respective în toate țările beneficiare. Informarea și publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuție de la Programul PHARE. 2. Principii generale Fiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor de finanțare și a altor forme de asistența va răspunde pentru publicitatea la fața locului. Aceasta acțiune se va desfășura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop. Autoritățile naționale și regionale competente vor desfășura activitățile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente și pentru a colabora cu delegația Comisiei Europene la fața locului. Măsurile de informare și publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor și deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt: - art. 32 din Reglementarea (CEE) nr. 4.523/88, modificată prin Reglementarea (CEE) nr. 2.082/93; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L193/30 din 31 iulie 1993; - Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994. Măsurile de informare și publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor și deciziilor menționate mai sus. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziție autorităților naționale, regionale și locale de către delegația Comisiei Europene din țara respectiva. 3. Informarea și publicitatea privind programele PHARE Informarea și publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autoritățile naționale, regionale și locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanțare, și vor privi atât programele, cat și alte forme de asistența. Costul informării și publicității referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective. Când programele PHARE sunt implementate se vor aplica măsurile menționate mai jos la lit. a) și b): a) Autoritățile competente din țările beneficiare trebuie să publice conținutul programelor și al altor tipuri de asistența în forma cea mai potrivita. Ele trebuie să asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător și trebuie să le pună la dispoziție părților interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare și publicitate produse. b) Măsurile de informare și publicitate la fața locului trebuie să cuprindă următoarele: (i) în cazul investițiilor de infrastructura cu un cost ce depășește 1 milion euro: - panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus și cu specificațiile tehnice din manualul pus la dispoziție de către delegația Comisiei Europene în țara respectiva; - plăcuțe permanente pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus și specificatiilor tehnice din manualul pus la dispoziție de către delegația Comisiei Europene din țara respectiva; (îi) în cazul investițiilor de producție, măsuri pentru dezvoltarea potențialului local și orice alte măsuri beneficiind de finanțare PHARE, ISPA sau SAPARD: - măsuri care să constientizeze beneficiarii potențiali și publicul larg cu privire la asistența PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările menționate la paragraful 3 b) (i) de mai sus; - măsuri adresate solicitanților de ajutoare de stat, parțial finanțate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicații în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanți, ca o parte a ajutorului vine din partea UE și în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările de mai sus. 4. Transparenta asistenței UE în cercurile de afaceri și printre potentialii beneficiari și pentru publicul larg 4.1. Cercurile de afaceri Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistența care le privește în modul cel mai direct. Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informațiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă și o indicație privind procedurile administrative care trebuie urmate. 4.2. Alți beneficiari potențiali Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informațiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forței de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organisme de pregătire profesională implicate în ocuparea forței de muncă, afaceri și grupuri de afaceri, centre de instruire și organizații neguvernamentale. Formulare Formularele emise de autoritățile naționale, regionale sau locale privind anunțarea, solicitarea și acordarea de fonduri nerambursabile de asistența destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entități eligibile pentru asemenea asistența vor trebui sa indice faptul ca UE și în mod special programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistența transmisă beneficiarilor va menționa volumul sau procentul de asistența finanțat de programul în cauza. Dacă asemenea documente poarta stema naționala sau regionala, ele vor purta, de asemenea, și însemnul UE de aceeași mărime. 4.3. Publicul general Mass-media Autoritățile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acțiunile cofinantate de UE și în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în aceasta informare. În acest scop lansarea operațiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) și fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio și televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegația Comisiei Europene din țara beneficiara. Principiile menționate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunțurilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate. Acțiuni informative Organizarea de acțiuni informative, cum ar fi conferințe, seminarii, târguri și expoziții în legătură cu implementarea operațiunilor parțial finanțate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicita participarea UE. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri și se pune emblema UE pe documente, în funcție de situație. Delegația Comisiei Europene din țara beneficiara va ajuta, după necesitați, la pregătirea și realizarea acestor evenimente. Materiale informative Publicațiile (cum ar fi broșuri și pliante) despre programe și măsuri similare finanțate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conțină pe pagina de titlu o indicație clara a participării UE, precum și simbolul UE, în cazul în care stema naționala sau regionala este folosită. În cazul în care asemenea publicații includ o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în țara beneficiara, cat și de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara. Aceste publicații se vor referi la organismele naționale și regionale responsabile cu informarea părților interesate. Principiile menționate mai sus se vor aplica, de asemenea, și materialelor audiovizuale. 5. Aranjamente speciale privind panouri, plăcuțe permanente și postere Pentru a asigura transparenta măsurilor finanțate parțial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD țările beneficiare vor asigura faptul ca următoarele măsuri de informare și publicitate trebuie să corespundă cerințelor de mai jos: Panouri Panourile care furnizează informații privind participarea UE la finanțarea investiției ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge până la 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritățile naționale sau regionale competente nu ridica un panou care să anunțe propria lor implicare în finanțare, asistența UE trebuie menționată pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operațiunii (ținându-se seama de mărimea cofinanțării din partea UE) și trebuie să fie pregătite conform instrucțiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obține de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus. Panourile vor fi indepartate nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor și vor fi înlocuite, în cazurile în care este posibil, cu o placuta permanenta, în conformitate cu specificațiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus. Plăcuțe permanente Plăcuțe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferințe, aeroporturi, stații etc.). În plus față de însemnul UE, asemenea plăcuțe trebuie să specifice partea finanțată de UE, alături de o mențiune a programului în cauza (PHARE, ISPA sau SAPARD). În cazul în care o autoritate naționala, regionala sau locală ori un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta măsura pentru a da informații despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie, de asemenea, să fie indicată. 6. Prevederi finale Autoritățile naționale, regionale sau locale implicate pot lua în orice situație măsuri suplimentare, dacă le considera necesare. Ele vor consulta delegația Comisiei Europene și o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegația să poată participa în mod corespunzător la realizarea acestora. Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegației din țara respectiva, va asigura asistența tehnica sub forma îndrumării asupra cerințelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conține indicații detaliate în forma electronică și va fi disponibil la cerere. ──────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.