Statutul

Articolul 27

Persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege poate solicita primirea în profesia de avocat printr-o cerere adresată decanului baroului în circumscripția căruia dorește să-și exercite profesia. Cererea se depune, în dublu exemplar, la decanatul baroului și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) elementele actului de identitate și organul emitent;

d) indicarea diplomei care atesta calitatea de licențiat în drept sau a titlului științific de doctor în drept;

e) menționarea temeiurilor pe baza cărora se cere primirea în profesie, cu scutirea de examen sau cu scutirea de stagiu;

f) declarația expresă a solicitantului că nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute în art. 11 din lege;

g) declarația expresă a solicitantului că nu se afla în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în art. 12 din lege, ori ca înțelege sa renunțe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult două luni de la data comunicării deciziei de primire în profesia de avocat, sub sancțiunea prevăzută la art. 21 alin. 2 din lege;

h) indicarea sediului profesional unde solicitantul dorește să-și exercite profesia;

i) declarația expresă a solicitantului că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România, urmînd ca în caz contrar să se indice: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activității.

Cererea va fi însoțită de acte ce dovedesc împrejurările sus-menționate, depuse în copii certificate de către solicitant, în dublu exemplar. În mod obligatoriu, la cerere se vor atașa:

- copia de pe certificatul de naștere;

- copiile de pe diplomele de studii ori de pe titlurile științifice;

- certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;

- copii de pe actele de identitate și de pe actele de stare civilă;

- certificat medical privind starea de sănătate, eliberat de policlinica judeteana sau a municipiului București în a carei raza teritorială domiciliază solicitantul;

- certificat, eliberat de baroul în care petiționarul a mai fost înscris în profesie, privind situația disciplinară și cauzele încetării calității de avocat;

- doua fotografii (format buletin de identitate).

Cetățenii români cu domiciliul în România, care solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de facultăți juridice din alte tari, vor depune și dovada echivalării diplomelor în condițiile legii.

Articolul 28

O copie de pe cererea de primire în profesie se va afișa în cel mult 3 zile de la înregistrarea acesteia într-un loc vizibil, la sediul baroului, prin grija decanatului.

Afișarea se constata prin proces-verbal.

În timp de 10 zile de la afișarea cererii, orice persoană poate face opoziție la cererea de primire în profesie, indicind motivele și aratind împrejurările și probele pe care își întemeiază opoziția.

În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie, decanul va desemna un avocat-raportor, care va efectua investigațiile necesare cu privire la moralitatea și demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziție la înscriere.

Raportorul va fi un avocat membru al consiliului sau fost membru al consiliului baroului.

Articolul 29

Raportorul va face toate cercetările pe care le va considera necesare.

Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condițiilor prevăzute de lege și de statut pentru primirea în profesia de avocat.

Articolul 30

În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziției, avocatul-raportor va depune la decanatul baroului un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau respingerea cererii.

Articolul 31

În cel mult 10 zile de la depunerea raportului, consiliul baroului verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și de statut pentru primirea în profesie a solicitantului, soluționează eventualele opoziții și întocmește un aviz motivat care urmează a fi înaintat, împreună cu toate lucrările ce privesc cererea, la Consiliul Uniunii Avocaților din România.

Articolul 32

Decizia Consiliului Uniunii Avocaților din România privind primirea în profesie se comunică petentului și baroului respectiv.

Reexaminarea cererii privind primirea în profesie poate fi solicitată o singură dată.

Cel primit în profesia de avocat se va înscrie în barou cu respectarea dispozițiilor art. 18 și ale art. 21 alin. 2 din lege.

Articolul 33

Avocatul membru al unui barou din alta țara poate solicita înscrierea într-un barou român unde urmează să își stabilească sediul profesional, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 10 din lege și ale convenției de reciprocitate, încheiată între Uniunea Avocaților din România și organizația profesională din țara lui.

Convenția de reciprocitate va cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele clauze:

a) avocatul străin poate exercita profesia în România numai în asociere cu unul sau mai mulți avocați români;

b) avocatul străin nu poate presta asistența juridică în cadrul unei societăți comerciale sau asociații nepatrimoniale din România;

c) onorariile pentru asistența juridică în cauzele pe care avocatul străin le are în România vor fi înregistrate și plătite integral în cadrul formei de exercitare a profesiei în care avocatul străin figurează în tabloul baroului român.

Articolul 34

Cererea de înscriere în baroul român trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în art. 27 din statut, la care se adauga o atestare din partea baroului din țara respectiva privind calitatea de membru cu drept de exercitare a profesiei și situația sa disciplinară.

Articolul 35

Condițiile de asociere cu avocații români, taxele de înscriere în baroul român și contribuția la formarea bugetului baroului vor fi stabilite prin convenții de reciprocitate.

Articolul 36

Consiliile barourilor vor face verificări pentru depistarea persoanelor care îndeplinesc activități avocatiale în România, fie neautorizat, fie în cadrul reprezentantelor comerciale, societăților comerciale sau asociațiilor fără scop lucrativ, și vor lua măsuri corespunzătoare prevederilor art. 22 sau 78 din lege, comunicând de îndată cazurile depistate conducerii Uniunii Avocaților din România.

Articolul 37

În aplicarea art. 11 din lege, cazurile de nedemnitate se verifica atât cu ocazia primirii în profesie, cît și pe întreaga durata a exercitării acesteia.

În termen de 30 de zile de la adoptarea prezentului statut, membrii barourilor, care se găsesc într-unul dintre cazurile prevăzute în art. 11 din lege, sunt obligați să prezinte decanatelor hotărârile judecătorești prin care au fost condamnați, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia sau prin care au fost declarați faliți frauduloși.

Consiliile barourilor vor examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătorești respective și vor aprecia dacă aceste hotărâri atrag sau nu nedemnitatea avocatului, în raport cu dispozițiile art. 11 din lege, dispunind, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat potrivit art. 23 lit. e) din lege.

Decizia motivată va fi comunicată, de îndată, avocatului în cauza, precum și președintelui Uniunii Avocaților din România, împreună cu hotărârea judecătorească în baza căreia se verifica starea de nedemnitate.

Avocatul în cauza și președintele Uniunii Avocaților din România pot ataca decizia consiliului baroului conform art. 51 din lege, în termen de 15 zile de la comunicare.

Decizia de încetare a calității de avocat devine executorie după soluționarea cauzei de către Consiliul Uniunii Avocaților din România.

Decizia de menținere în profesie poate fi modificată de Consiliul Avocaților din România.

Articolul 38

Pentru primirea în profesie și pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în art. 12 din lege.

Articolul 39

Incompatibilitatea prevăzută în art. 12 lit. a) din lege operează pentru avocatul care este sau devine salariat în afară profesiei.

Nu este incompatibil avocatul salarizat pentru activitatea depusa în cadrul uneia dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute în art. 5 din lege.

În cadrul birourilor de avocați prevăzute în art. 76 alin. 3 din lege avocatul nu poate fi salarizat.

Articolul 40

Contractul de muncă al avocatului salarizat în cadrul profesiei intră în vigoare după ce a fost avizat de către consiliul baroului.

Articolul 41

Avocatul salarizat în interiorul profesiei își păstrează independenta profesională în activitățile ce îi sunt încredințate, subordonarea față de persoana care l-a angajat limitându-se la condițiile sale de muncă. El nu poate avea clientela personală, iar în exercitarea profesiei trebuie să menționeze cabinetul individual, cabinetele asociate sau societatea civilă profesională pentru care lucrează.

Articolul 42

Contribuțiile profesionale ale avocatului salarizat către barou, Uniunea Avocaților din România și Casa de Asigurări a Avocaților se rețin și se vărsa de către persoana care l-a angajat.

Articolul 43

Litigiile intervenite în legătură cu contractul de muncă al avocatului salarizat în interiorul profesiei se soluționează conform art. 23 din prezentul statut.

Articolul 44

Incompatibilitatea prevăzută la art. 12 lit. c) din lege privește exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț, în sensul că prin aceste fapte avocatul se angajează personal sau în numele unui comerciant să efectueze o operațiune comercială care îi angajează răspunderea.

Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat:

a) faptele personale de comerț exercitate cu sau fără autorizație;

b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditat într-o societate comercială în comandită simpla sau în comandită pe acțiuni;

c) calitatea de administrator într-o societate comercială cu răspundere limitată sau într-o societate comercială în comandită pe acțiuni;

d) calitatea de președinte al consiliului de administrație sau membru în comitetul de direcție al unei societăți comerciale pe acțiuni.

Avocatul poate fi asociat sau acționar la societățile comerciale cu răspundere limitată sau pe acțiuni sau membru în consiliul de administrație al unei societăți comerciale pe acțiuni.

Articolul 45

Incompatibilitățile prevăzute la art. 12 din lege se constata de către consiliul baroului, sesizat pe orice cale.

Avocatul devenit incompatibil are obligația sa încunoștiințeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa pe tabloul avocaților incompatibili.

Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecințele prevăzute de lege.

Articolul 46

În aplicarea art. 21 din lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe tabloul avocaților incompatibili fără ascultarea avocatului.

Lipsa nejustificată a avocatului, la data indicată în convocarea expediată cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, nu împiedica luarea măsurii.

Articolul 47

Potrivit art. 14 din lege, dreptul de primire în profesie se obține pe baza unui examen.

Examenul de primire în profesie se organizează anual, în trimestrul IV, la București, comisia de examinare fiind formată din cadre didactice universitare, sub președinția unui membru al Comisiei permanente a Uniunii Avocaților din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaților din România, conform art. 58 alin. 1 lit. c) din lege.

Articolul 48

Regulamentul și tematica examenului vor fi comunicate barourilor cu cel puțin 3 luni înainte de data examenului și vor putea fi consultate de cei interesați.

Data examenului va fi anunțată cu cel puțin 60 de zile înainte, într-un ziar de mare tiraj.

Articolul 49

Pentru înscrierea la examen candidatul va adresa o cerere decanului baroului în circumscripția căruia dorește să-și exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor art. 27 din prezentul statut. Cererea va fi depusa cu cel puțin 30 de zile înainte de data examenului, pentru a da posibilitatea consiliului baroului să efectueze investigațiile prevăzute la art. 28-31 din prezentul statut.

După expirarea termenului de înscriere, consiliul baroului este obligat sa înainteze Uniunii Avocaților din România lista candidaților înscriși și dosarele acestora, pe măsura ce a avizat cererile, dar cu cel puțin 10 zile înainte de data examenului.

Candidatul este obligat să depună taxa de participare la examen, stabilită de Comisia permanenta a Uniunii Avocaților din România.

Articolul 50

Rezultatele examenului vor fi supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaților din România, care, după caz, va dispune primirea în profesie și va comunică barourilor respective lista candidaților admiși, în vederea emiterii deciziei de înscriere în barou.

Articolul 51

Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluționate individual, urmînd procedura avizării de către barou și a acordării scutirii de examen de către Comisia permanenta a Uniunii Avocaților din România în baza art. 60 alin. 2 lit. d) din lege, după ascultarea solicitantului.

Decizia Comisiei permanente a Uniunii Avocaților din România poate fi contestată la Consiliul Uniunii Avocaților din România în termen de 15 zile de la data comunicării sale. Aprobarea sau respingerea cererii de primire în profesie este de competența consiliului uniunii, conform art. 58 lit. g) din lege.

Articolul 52

Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de avocat și are drept scop pregătirea profesională a avocatului la începutul exercitării profesiei.

Stagiul este obligatoriu și efectiv, cu excepția situațiilor prevăzute de lege.

În timpul stagiului avocatul va purta denumirea de avocat stagiar.

Articolul 53

Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data înscrierii în tabloul avocaților stagiari.

Articolul 54

Stagiul se suspenda în condițiile art. 15 alin. 3 din lege. Suspendarea stagiului se dispune de către consiliul baroului, care apreciază asupra împrejurărilor ce justifica lipsa din profesie, durata suspendării și întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării.

Articolul 55

Consiliul baroului, la cerere, poate aproba reducerea perioadei de stagiu cu cel mult un an pentru avocații stagiari care se remarca în activitatea profesională, pe baza rezultatelor obținute la conferințele de stagiu și a notarilor semestriale.

Articolul 56

Cererea de primire în profesie ca avocat stagiar se depune la baroul în circumscripția căruia solicitantul dorește să-și exercite profesia. La aceasta se vor anexa:

a) actele care atesta media generală obținută în perioada facultății, calculată pe baza mediilor anuale și a notelor obținute la examenul de diploma și la examenul de licență;

b) recomandarea a doi avocați definitivi din barou care sprijină cererea de primire în profesie ca avocat stagiar, dintre care unul garantează îndrumarea profesională efectivă pe întreaga perioadă a stagiului.

Articolul 57

Cererea de primire a profesie ca avocat stagiar se soluționează cu respectarea regulilor generale prevăzute în secțiunea I a prezentului capitol, cu excepția avocatului care solicită primirea în profesie conform art. 14 lit. b) din lege.

Articolul 58

Avocatul stagiar este înscris în tabloul avocaților stagiari, mentionindu-se perioada în care stagiul se suspenda.

Avocatul stagiar își efectuează stagiul sub îndrumarea unui avocat definitiv.

Consiliul baroului organizează și supraveghează îndrumarea avocaților stagiari.

Articolul 59

Avocatul stagiar este supus tuturor dispozițiilor legale și statutare privitoare la profesia de avocat. Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:

a) să-și perfecționeze pregătirea profesională teoretică și să-și însușească tehnica de practica avocațială;

b) sa participe la toate conferințele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa pregătească în scris subiectele conferințelor și lucrările avocatiale repartizate de coordonatorul conferințelor de stagiu;

c) se efectueze lucrările avocatiale repartizate de avocatul îndrumător și de serviciul de asistența judiciară al baroului;

d) sa participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere ale profesiei;

e) sa desfășoare o activitate efectivă în profesie și sa anunțe în scris orice motiv de suspendare a stagiului.

Abaterile avocaților stagiari de la îndatoririle prevăzute mai sus se sancționează disciplinar.

Articolul 60

Conferințele de stagiu reprezintă forma de pregătire profesională a avocaților stagiari și sunt organizate lunar de către barou potrivit tematicii orientative comunicate de Comisia permanenta a Uniunii Avocaților din România.

Conferința de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice și al practicii judiciare, lucrări avocatiale scrise, dezbateri de spete.

Conferințele de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat trimestrial de consiliul baroului, pregătit de către consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocaților indrumatori.

Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rindul avocaților stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferințelor de stagiu, care vor tine evidenta prezentei și a lucrărilor avocaților stagiari.

Prezenta la conferința de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către avocații stagiari a obligațiilor ce le revin.

Articolul 61

La sfârșitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note între 1 și 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avîndu-se în vedere lucrările efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum și prezenta la conferințele de stagiu și la manifestările baroului la care a fost convocat.

Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător și de coordonatorul serviciului de asistența judiciară al baroului cu privire la activitatea depusa pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.

Notările vor fi avute în vedere la avizarea înscrierii la examenul de definitivare în profesie.

Articolul 62

Avocatul îndrumător și coordonatorul serviciului de asistența judiciară se vor preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii depuse.

Articolul 63

Avocatul stagiar are dreptul de a depune concluzii la judecătorii și de a acorda asistența juridică la toate autoritățile prevăzute de lege, de a redacta acte, cereri, plângeri, contestații și memorii.

Avocatul stagiar își desfășoară activitatea în baza împuternicirii date de avocatul îndrumător sau de serviciul de asistența judiciară al baroului.

Articolul 64

După expirarea perioadei de stagiu, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivă a stagiului pe baza raportului avocatului îndrumător și a celui al serviciului de asistența judiciară, precum și a notarilor consilierului coordonator al stagiului profesional.

Articolul 65

În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie.

Avizul va fi înaintat Comisiei permanente a Uniunii Avocaților din România, împreună cu notările anuale ale avocatului.

Articolul 66

Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizează anual, în trimestrul IV, la București.

Comisia de examen este formată din avocați definitivi cu reputație profesională și este desemnată de Comisia permanenta a Uniunii Avocaților din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaților din România conform art. 58 lit. c) din lege. Președintele comisiei este unul dintre membrii Comisiei permanente a Uniunii Avocaților din România.

Regulamentul și tematica de examen vor fi comunicate barourilor până cel tirziu la data de 1 martie a fiecărui an.

Articolul 67

Rezultatele examenului sunt supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaților din România.

După promovarea examenului, candidatul dobîndește titlul de avocat definitiv și va fi înscris în tabloul avocaților definitivi.

Articolul 68

Avocatul care, anterior primirii în profesie, a îndeplinit funcții juridice timp de cel puțin 5 ani dobîndește, potrivit art. 16 din lege, calitatea de avocat definitiv.

Constatarea acestei calități va fi menționată în decizia de primire în profesie emisă de Consiliul Uniunii Avocaților din România în baza actelor depuse de solicitant.

Prin funcții juridice, în sensul art. 16 din lege, se înțelege funcțiile îndeplinite efectiv după absolvirea facultății și după susținerea examenului de stat ori a examenului de licență.

Articolul 69

Foștii magistrați nu pot pune concluzii la instanțele la care au funcționat, timp de 2 ani de la încetarea funcției deținute. Art. 16 alin. 2 din lege se referă la instanța ca instituție juridică reglementată prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească și nu la secțiile din cadrul aceleiași instanțe.

În cazul în care, în cei 2 ani anteriori primirii în profesie, avocatul a funcționat ca magistrat la mai multe instanțe, interdicția operează pentru fiecare instanța în parte și se calculează de la data încetării activității la instanța respectiva.

Articolul 70

Foștii procurori și cadre de poliție nu pot acorda asistența juridică la nici un organ de urmărire penală din localitatea unde au funcționat. Calculul duratei de interdicție se face conform art. 69 din prezentul statut.

În cazul în care fostul procuror sau cadru de poliție a funcționat în cei 2 ani anteriori primirii în profesie și în calitate de judecător, interdicția privește atât instanțele cît și organele de urmărire penală, durata fiind calculată conform art. 69 din statut.

Articolul 71

Interdicția prevăzută la art. 17 din lege privește instanța de judecată în sensul art. 69 din prezentul statut și, respectiv, toate organele de urmărire penală care țin de parchetul la care lucrează ruda, soțul sau afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv.

Articolul 72

Avocatul care nu respecta interdicțiile prevăzute la art. 16 alin. 2 și la art. 17 din lege va fi, de îndată, convocat la consiliul baroului și, după ascultarea sa, în cazul confirmării abaterii, va fi sesizată Comisia de disciplina.

Articolul 73

La începutul fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului tabloul avocaților definitivi și stagiari, alcătuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut.

Separat va fi întocmită a doua parte a tabloului, care va cuprinde cabinetele asociate și societățile civile profesionale, cu indicarea sediului și a avocaților componenți.

Articolul 74

Tabloul avocaților definitivi și stagiari, precum și partea a doua a tabloului se comunică, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din lege, cel tirziu până la data de 15 ianuarie a fiecărui an. Acesta se reactualizează lunar.

Articolul 75

Refuzul înscrierii în tablou se contesta la consiliul baroului. Împotriva deciziei consiliului baroului se face plîngere la Comisia permanenta a Uniunii Avocaților din România în termen de 5 zile de la data comunicării sale.

Articolul 76

Înscrierea în tablou a avocaților definitivi și stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut la art. 18 din lege. Jurămîntul se depune într-un cadru solemn, în fața consiliului baroului, atât de către avocații nou-înscriși în barou, cît și de către avocații în activitate.

Articolul 77

În aplicarea art. 22 din lege, consiliul baroului este obligat sa desemneze avocații responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activității de asistența juridică de către persoanele neînscrise în tabloul avocaților.

Consiliul baroului, ori de cîte ori va avea informații cu privire la persoanele care acorda nelegal asistența juridică, va sesiza parchetul competent.

Articolul 119

Independenta profesiei, autonomia baroului și exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi știrbite prin acte ale puterii executive, ale Ministerului Public sau ale autorităților publice.

Articolul 120

Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generală, consiliul și decanul.

ART 121

Adunarea generală a baroului poate fi, în condițiile legii, ordinară și extraordinară.

Nu pot participa la ședințele adunării generale membrii baroului care nu au dreptul de exercitare a profesiei datorită stării de incompatibilitate, suspendării din profesie ori datorită unei sancțiuni disciplinare care atrage o astfel de consecința.

Articolul 122

Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabilește de către consiliul baroului în prima ședința din luna ianuarie a fiecărui an.

Organizarea adunării generală, ordinară sau extraordinară, este în sarcina consiliului baroului.

Neîndeplinirea acestei obligații poate atrage răspunderea disciplinară.

O dată cu convocarea adunării generale se stabilește și ordinea de zi. Membrii baroului pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi, propuneri care vor fi depuse la decanatul baroului cu cel puțin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.

Ordinea de zi va fi supusă adunării generale spre aprobare prin vot deschis.

Înscrierile la cuvint se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.

Articolul 123

Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:

a) modul prin care a fost convocată adunarea generală și caracterul ei ordinar sau extraordinar;

b) anul, luna, ziua, ora și locul unde se desfășoară adunarea generală;

c) numărul membrilor prezenți;

d) componenta prezidiului adunării generale;

e) ordinea de zi votată de adunarea generală;

f) luarile de cuvint;

g) hotărârile, rezoluțiile și moțiunile adoptate;

h) orice alte activități desfășurate în adunarea generală.

Procesul-verbal va purta semnatura membrilor prezidiului adunării generale.

Procesul-verbal va fi înregistrat și depus la barou, consultarea sa fiind permisă membrilor baroului și organelor Uniunii Avocaților din România.

Articolul 124

Adunarea generală adopta hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, dacă nu încalcă prevederile legii sau ale statutului profesiei de avocat.

Adunarea generală poate adopta rezoluții și moțiuni.

Articolul 125

Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, avocați definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 5 ani.

Numărul consilierilor este proporțional cu numărul membrilor baroului înscriși în tablou, după cum urmează:

a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 50 de avocați;

b) 7 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 100 de avocați;

c) 9 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 200 de avocați;

d) 11 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 500 de avocați;

e) între 11 și 15 consilieri pentru barourile cu peste 500 de avocați.

Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe sectoare de activitate.

În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinși decanul și prodecanul.

Articolul 126

Avocații aleși membri ai comisiei de cenzori trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca și consilierii.

Articolul 127

Consiliul baroului se întrunește în ședința cel puțin o dată pe luna la sediul baroului.

Lucrările ședinței se consemnează în registrul de procese-verbale și se semnează de toți consilierii prezenți la ședința. Registrul poate fi consultat de către avocații interesați și de organele Uniunii Avocaților din România.

În exercitarea atribuțiilor sale, consiliul baroului adopta hotărâri și da avize.

Articolul 128

Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocații definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani. El trebuie să fie membru al baroului de cel puțin 5 ani.

În exercitarea atribuțiilor sale, decanul emite decizii. Ele se consemnează într-un registru special, ținut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat și de organele Uniunii Avocaților din România.

Articolul 129

Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoștința decanului.

Decanul va incerca medierea în vederea soluționării amiabile a litigiului.

Prevederile art. 23 din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Articolul 130

Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul Uniunii Avocaților din România numai pentru motive de nelegalitate sau de încălcare a prevederilor statutului, cu respectarea autonomiei baroului.

Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.

Articolul 131

Toți membrii barourilor cu drept de exercitare a profesiei fac parte din Uniunea Avocaților din România. Nici un barou nu poate funcționa în afară uniunii.

Articolul 132

Organele de conducere ale Uniunii Avocaților din România sunt: congresul, consiliul, comisia permanenta și președintele.

Articolul 133

Congresul este organul suprem de conducere cu cea mai larga reprezentare, în componenta prevăzută la art. 54 alin. 1 din lege.

Hotărârile adoptate de congres sunt definitive și obligatorii pentru toate organele profesiei.

Articolul 134

Anual, Consiliul Uniunii Avocaților din România convoacă congresul ordinar.

La cererea a cel puțin 1/3 din numărul total al barourilor, Consiliul Uniunii Avocaților din România va convoca congresul extraordinar.

Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora și locul desfășurării congresului, precum și ordinea de zi a acestuia.

Articolul 135

Lucrările congresului sunt conduse de către președintele Uniunii Avocaților din România, împreună cu un prezidiu format din 8 avocați, ales cu vot deschis.

Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocați, dispozițiile art. 123 din prezentul statut aplicindu-se corespunzător.

Articolul 136

Hotărârile, rezoluțiile și moțiunile se iau prin vot deschis.

Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Votul secret se exprima prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menționează: numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează și baroul din care face parte.

Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui și prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprima prin ștergerea numelui și a prenumelui persoanei propuse.

Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poarta ștampila de control, precum și buletinele pe care numărul candidaților votati "pentru" este mai mare decît numărul funcțiilor pentru care se candidează.

Articolul 137

Consiliul Uniunii Avocaților din România se convoacă trimestrial în ședințe ordinare sau, ori de cîte ori este necesar, în ședințe extraordinare, de către Comisia permanenta a Uniunii Avocaților din România.

Conducerea ședințelor Consiliului Uniunii Avocaților din România revine președintelui Uniunii Avocaților din România, asistat de către vicepreședinți și de membrul comisiei permanente coordonator al secretariatului uniunii.

Prevederile art. 123 din prezentul statut se vor aplica corespunzător.

Articolul 138

Consiliul Uniunii Avocaților din România adopta decizii. La cererea majorității barourilor, deciziile consiliului pot fi atacate cu plîngere care va fi soluționată de către Congresul avocaților în prima sa ședința.

Articolul 139

Comisia permanenta a Uniunii Avocaților din România se întrunește înaintea ședințelor consiliului uniunii și ori de cîte ori este necesar, la convocarea președintelui uniunii.

Comisia permanenta asigura activitatea permanenta a Uniunii Avocaților din România. Ședințele comisiei permanente sunt conduse de președintele uniunii.

În desfășurarea activității curente, comisia permanenta emite avize și adopta decizii și dispoziții. Deciziile și dispozițiile au caracter obligatoriu și pot fi atacate cu plîngere, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii Avocaților din România.

Articolul 140

Plîngerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepția cazurilor prevăzute de lege și de prezentul statut.

Organul competent să soluționeze plîngerea poate, pentru motive bine întemeiate, sa dispună suspendarea efectelor actului atacat până la soluționarea plingerii.

Articolul 148

Fapta săvârșită de avocat, prin care se încalcă dispozițiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor de conducere ale baroului în care avocatul este înscris și ale Uniunii Avocaților din România sau care este de natura a prejudicia onoarea și prestigiul profesiei sau ale corpului de avocați constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit art. 68 din lege.

Protecția onoarei și prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei și a deciziilor obligatorii ale organelor de conducere ale profesiei sunt încredințate organelor constituite potrivit dispozițiilor legii.

Articolul 149

Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă a acestuia.

Articolul 150

Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii abaterii.

Articolul 151

Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanță agravantă, care va fi luată în considerare la aplicarea sancțiunii.

Articolul 152

Consiliile barourilor sunt obligate sa țină evidenta sancțiunilor aplicate fiecărui avocat și sa comunice situația disciplinară a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.

Articolul 153

Instanțele disciplinare sunt:

a) comisia de disciplina a baroului;

b) Comisia Superioară de Disciplina;

c) Consiliul Uniunii Avocaților din România, în plenul sau, constituit conform art. 67 alin. 3 din lege.

Articolul 154

În fiecare barou se organizează și funcționează o comisie de disciplina, independenta de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 44 lit. b) și c) din lege, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleși de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani.

Membrii comisiilor de disciplina se aleg dintre avocații cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.

Articolul 155

Comisia de disciplina a baroului este coordonata de un președinte, ales de către membrii acesteia.

Secretarul baroului, desemnat de consiliul baroului, îndeplinește funcția de grefier al comisiei de disciplina, calitate în care păstrează, tine evidentele și efectuează lucrările necesare desfășurării activității comisiei, sub îndrumarea președintelui.

Cheltuielile necesare activităților comisiei de disciplina se suporta de către barou.

Articolul 156

Comisia de disciplina a baroului judeca, în prima instanța, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârșite de avocații înscriși în tabloul avocaților, cu excepția abaterilor săvârșite de decan și de membrii organelor de conducere ale Uniunii Avocaților din România.

Articolul 157

Alcătuirea completelor de judecată, programarea ședințelor, organizarea evidentelor și a activităților cu caracter administrativ ale comisiei de disciplina sunt în sarcina președintelui.

Articolul 158

În cadrul Uniunii Avocaților din România funcționează Comisia Superioară de Disciplina, independenta de organele de conducere ale uniunii prevăzute la art. 53 lit. b), c) și d) din lege.

Comisia Superioară de Disciplina este alcătuită din reprezentanții barourilor desemnați de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la cîte un reprezentant ale de Congresul avocaților dintre candidații desemnați de adunările generale ale barourilor.

Membrii Comisiei Superioare de Disciplina se aleg dintre avocații cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie.

Articolul 159

Comisia Superioară de Disciplina este coordonata de unul dintre membrii acesteia, desemnat de Congresul avocaților.

Articolul 160

Comisia Superioară de Disciplina judeca:

a) ca instanța de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale Uniunii Avocaților din România și ale decanilor;

b) ca instanța de recurs, în complet de 5 membri, recursurile declarate de avocatul interesat, decanul baroului și președintele Uniunii Avocaților din România, împotriva deciziilor pronunțate de comisiile de disciplina ale barourilor și a încheierilor prevăzute la art. 69 alin. 1 și 2 din lege.

Articolul 161

Comisia Superioară de Disciplina își organizează, își tine evidentele și își desfășoară lucrările cu sprijinul Comisiei permanente a Uniunii Avocaților din România. Unul dintre secretarii Uniunii Avocaților din România, desemnat de către comisia permanenta a acesteia, îndeplinește funcția de grefier al Comisiei Superioare de Disciplina.

Articolul 162

Consiliul Uniunii Avocaților din România, constituit ca instanța disciplinară, în plenul sau, mai puțin cel în cauza, judeca recursurile declarate împotriva deciziilor pronunțate de Comisia Superioară de Disciplina, ca instanța de fond, și a încheierilor prevăzute la art. 69 alin. 1 și 2 din lege.

Unul dintre secretarii Uniunii Avocaților din România, desemnat de comisia permanenta a acesteia, îndeplinește funcția de grefier al Consiliului Uniunii Avocaților din România, constituit ca instanța disciplinară în condițiile alineatului precedent.

Articolul 163

Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului în care avocatul este înscris.

Articolul 164

Plîngerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului din care avocatul face parte. Dacă avocatul este pensionar, incompatibil sau retras din profesie, plîngerea se adresează baroului în care avocatul a fost înscris în tablou.

Consiliul baroului poate fi sesizat și prin modalitățile prevăzute la art. 65 alin. 2 și 3 din lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de ședința.

Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plîngere sau în sesizare. În situațiile prevăzute la art. 66 alin. 2 din lege, plîngerea sau sesizarea va fi înaintată, de îndată, Comisiei permanente a Uniunii Avocaților din România.

Articolul 165

Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de către decan sau de consilierul desemnat de consiliul baroului.

Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al organelor Uniunii Avocaților din România sau a unui decan se efectuează de către președintele uniunii sau de un membru al comisiei permanente a acesteia.

Consilierul desemnat pentru efectuarea lucrărilor prevăzute la alineatele precedente se poate abține sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris și se judeca de către consiliul baroului, în absenta consilierului recuzat.

Articolul 166

Anchetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.

Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisa la sediul profesional al acestuia și după încunoștințarea sa cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoștința a conținutului plingerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicații scrise.

Refuzul de a da curs convocării constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale și nu împiedica desfășurarea anchetei.

În cursul cercetărilor consilierul delegat va asculta persoana care a formulat plîngerea, precum și orice alte persoane ale căror declarații pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri și va culege informații, prin mijloacele prevăzute de lege.

Articolul 167

După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmește un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziția celui cercetat și propunerea privind soluționarea plingerii sau sesizării.

Articolul 168

Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la decanatul baroului în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.

Articolul 169

În ședința imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii pe baza referatului și a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia. Consiliul baroului va convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.

Articolul 170

După efectuarea anchetei disciplinare, consiliul baroului va decide, după caz, exercitarea acțiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.

Soluția se comunică, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, avocatului cercetat și persoanei care a făcut plîngerea. Dacă se decide exercitarea acțiunii disciplinare, consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susținerea acesteia la instanța disciplinară.

Acțiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt și în drept, cu indicarea persoanelor ce urmează a fi citate în fața instanței disciplinare, și se semnează de către decanul baroului.

Articolul 171

Prevederile privitoare la cercetarea și anchetarea abaterii disciplinare se aplică, în mod corespunzător, în situațiile în care sunt incidente prevederile art. 66 alin. 2 din lege, cu respectarea dispozițiilor art. 66 alin. 3 din lege.

Articolul 172

Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspenda, urmînd a fi reluată după soluționarea cauzei.

Pe perioada suspendării, cursul termenului prevăzut la art. 66 alin. 4 din lege este întrerupt.

Articolul 173

Președintele comisiei de disciplina va fixa, de îndată, termen de judecată cu citarea avocatului, a organului profesiei ce a exercitat acțiunea și a celorlalte persoane indicate în acțiune.

Procedura de citare în fața instanțelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Articolul 174

În fața instanței disciplinare avocatul se va infatisa personal. În cursul ședințelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.

Articolul 175

Ședințele instanței disciplinare sunt secrete.

Lucrările ședințelor se consemnează în încheieri.

Lipsa părților citate nu împiedica judecata. Instanța disciplinară se va pronunța pe baza actelor și a dovezilor administrate în cauza.

Instanța disciplinară hotărăște, cu majoritate de voturi, prin decizie disciplinară.

Articolul 176

Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat față de părți și de organele profesiei.

Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunică baroului în tabloul căruia este înscris avocatul și Uniunii Avocaților din România.

Articolul 177

Decizia privind aplicarea sancțiunilor disciplinare ori încetarea acțiunii disciplinare se comunică avocatului în cauza, decanului baroului în care avocatul este înscris și președintelui Uniunii Avocaților din România.

Articolul 178

Recursul declarat împotriva măsurilor luate prin încheiere în condițiile art. 69 alin. 2 din lege și împotriva deciziei disciplinare se înregistrează la decanatul baroului, respectiv la secretariatul Uniunii Avocaților din România.

Articolul 179

Dispozițiile privind procedura judecării acțiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează cu prevederile Codului de procedura civilă.