Convenția din 28 iunie 1995

Articolul 1

Persoane vizate

Prezenta convenție se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Prezenta convenție se aplică impozitelor pe venit și pe capital stabilite în numele unui stat contractant sau al autorităților sale locale ori al unităților sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute.

2. Sunt considerate impozite pe venit și pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câștigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare sau imobiliare, impozitele pe salarii și alte remunerații similare, precum și impozitele asupra creșterii capitalului.

3. Impozitele existente asupra cărora se va aplica prezenta convenție sunt:

a) în cazul României:

(i) impozitul pe venitul persoanelor fizice;

(îi) impozitul pe profit;

(iii) impozitul pe salarii și pe alte remunerații similare;

(iv) impozitul pe venitul agricol;

(v) impozitul pe dividende;

(vi) impozitul pe clădiri și impozitul pe terenurile ocupate de clădiri și construcții (denumite în continuare impozit român).

b) În cazul Libanului:

(i) impozitul pe profiturile din profesii industriale, comerciale și necomerciale;

(îi) impozitul pe salarii și pensii;

(iii) impozitul pe veniturile din proprietăți mobiliare;

(iv) impozitul pe proprietățile construite (denumite în continuare impozit libanez).

4. Convenția se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esenta similare care sunt stabilite după data semnării prezentei convenții, în plus sau în locul impozitelor existente la care se face referire în paragraful 3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislatiile lor fiscale într-o perioadă de timp rezonabila după efectuarea acestor modificări.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul prezentei convenții, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:

a) expresiile un stat contractant și celălalt stat contractant înseamnă România sau Liban, după cum cere contextul;

b) termenul România înseamnă România și, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială, precum și zona economică exclusiv asupra cărora România își exercită suveranitatea, drepturile suverane și jurisdicția în concordanta cu propria sa legislație și cu dreptul internațional cu privire la explorarea și exploatarea resurselor naturale, biologice și minerale, aflate în apele marii, pe fundul și în subsolul acestor ape;

c) termenul Liban înseamnă teritoriul Republicii Libaneze, inclusiv marea sa teritorială, precum și zona economică exclusiv asupra cărora Libanul își exercită suveranitatea, drepturile suverane și jurisdicția în concordanta cu propria sa legislație și cu dreptul internațional cu privire la explorarea și exploatarea resurselor naturale, biologice și minerale, aflate în apele marii, pe fundul și în subsolul acestor ape;

d) termenul impozit înseamnă impozit român sau impozit libanez, după cum cere contextul;

e) termenul persoana include o persoană fizica, o societate sau orice alta asociere de persoane legal constituită în oricare dintre statele contractante;

f) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice alta entitate care este considerată ca o persoană juridică în scopul impozitării;

g) expresiile întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

h) termenul național înseamnă:

(i) în cazul României, orice persoană fizica având cetățenia României (purtind pasaport român sau buletin de identitate român) și orice persoană juridică, asociere de persoane și orice alta entitate constituită în conformitate cu legislația în vigoare în România;

(îi) în cazul Libanului, orice persoană fizica având cetățenia libaneza (purtind pasaport libanez sau buletin de identitate libanez) și orice persoană juridică, asociere de persoane și orice alta entitate constituită în conformitate cu legislația în vigoare în Liban;

i) expresia transport internațional înseamnă orice transport efectuat cu o nava, cu un vapor, cu o aeronava, cu un vehicul feroviar sau rutier, exploatate de o întreprindere care are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepția cazului când asemenea transport este efectuat numai între puncte situate în celălalt stat contractant;

j) expresia autoritate competentă înseamnă:

(i) în cazul României, ministrul finanțelor sau reprezentantul sau autorizat;

(îi) în cazul Libanului, ministrul finanțelor sau reprezentantul sau autorizat.

2. În ceea ce privește aplicarea acestei convenții de către un stat contractant, orice termen care nu este definit în convenție va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferita, înțelesul pe care îl are în cadrul legislației acestui stat cu privire la impozitele la care prezenta convenție se aplică.

Articolul 4

Rezident

1. În sensul prezentei convenții, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislației acestui stat, este supusă impunerii în acest stat datorită domiciliului sau, rezidentei sale, locului conducerii sau oricărui alt criteriu de natura similară. Aceasta expresie nu include însă o persoană care este supusă impozitării în acest stat numai pentru faptul ca realizează venituri din surse aflate în acest stat ori ca are capital situat acolo.

2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizica este rezidență a ambelor state contractante, statutul sau se determina după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidență a statului contractant în care are o locuinta permanenta la dispoziția sa; dacă dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa în ambele state contractante, va fi considerată rezidență a statului cu care legăturile sale personale și economice sunt mai strinse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa în nici unul dintre statele contractante, ea va fi considerată rezidență a statului contractant în care locuiește în mod obișnuit;

c) dacă aceasta persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidență a statului contractant al cărui național este;

d) dacă aceasta persoana este un național al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizica, este rezidență a ambelor state contractante, aceasta va fi considerată a fi rezidență a statului contractant în care se afla locul conducerii sale efective.

Articolul 5

Sediu permanent

1. În sensul prezentei convenții, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea își desfășoară în întregime sau în parte activitatea sa.

2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:

a) un loc de conducere;

b) o sucursala;

c) un birou;

d) o uzina;

e) un atelier;

f) o ferma sau orice plantație; și

g) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale.

3. Expresia sediu permanent cuprinde, de asemenea:

a) un șantier de construcții, un proiect de construcții, de montaj sau de instalare sau activitățile de supraveghere în legătură cu acestea, dar numai când asemenea șantier, proiect sau activități continua pentru o perioadă mai mare de 9 luni în orice perioada de 12 luni;

b) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanța, de către o întreprindere a unui stat contractant prin angajații săi sau prin alt personal angajat de întreprindere în acest scop în celălalt stat contractant, cu condiția ca aceste activități sa continue pentru același proiect sau pentru un proiect conex, pentru o perioadă sau perioade care insumeaza mai mult de 9 luni în orice perioada de 12 luni.

4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent va fi considerată că nu include:

a) folosirea de instalații exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrării de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii;

b) menținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrării;

c) menținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii exclusiv în scopul prelucrării de către o alta întreprindere;

d) vânzarea de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau al unei expoziții temporare ocazionale, după închiderea tirgului sau a expoziției menționate;

e) menținerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul cumpărării de produse sau de mărfuri sau colectării de informații pentru întreprindere;

f) menținerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul desfășurării, pentru întreprindere, a oricărei alte activități cu caracter pregatitor sau auxiliar;

g) menținerea unui loc fix de afaceri exclusiv pentru orice combinare de activități menționate în subparagrafele a)-f), cu condiția ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din aceasta combinare să aibă un caracter pregatitor sau auxiliar.

5. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, atunci când o persoană - alta decît un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 7 - acționează în numele unei întreprinderi, are și exercită în mod obișnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, aceasta întreprindere se considera ca are un sediu permanent în acel stat în legătură cu orice activități pe care persoana respectiva le exercita pentru întreprindere, cu excepția cazului în care activitățile persoanei sunt limitate la cele menționate la paragraful 4, care, dacă sunt exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un sediu permanent în conformitate cu prevederile acelui paragraf.

6. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, o întreprindere de asigurări a unui stat contractant se considera ca are un sediu permanent în celălalt stat contractant, cu excepția reasigurarilor, dacă încasează prime pe teritoriul celuilalt stat contractant sau asigura riscuri situate acolo prin intermediul unei persoane, alta decît un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 7.

7. O întreprindere nu se considera ca are un sediu permanent într-un stat contractant numai prin faptul ca aceasta exercita activitate de afaceri în acel stat contractant printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane sa acționeze în cadrul activității lor obișnuite.

8. Faptul ca o societate care este rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidență a celuilalt stat contractant sau care exercită activitate de afaceri în acel celălalt stat contractant (printr-un sediu permanent sau în alt mod), nu este suficient pentru a face din una dintre aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.

Articolul 6

Venituri din proprietăți imobiliare

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăți imobiliare (inclusiv veniturile din agricultura sau din exploatări forestiere) situate în celălalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Expresia proprietăți imobiliare are înțelesul care este atribuit de legislația statului contractant în care proprietățile în cauza sunt situate.

Expresia include, în orice caz, accesoriile proprietății imobiliare, inventarul viu și echipamentul utilizat în agricultura și exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăților imobiliare și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, a izvoarelor și a altor resurse naturale; navele, vapoarele, aeronavele, vehiculele feroviare și rutiere nu sunt considerate proprietăți imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obținute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietăților imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din proprietăți imobiliare ale unei întreprinderi și veniturilor din proprietăți imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.

Articolul 7

Profiturile întreprinderii

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat contractant, în afară de cazul când întreprinderea exercita activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercita activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai acea parte dintre ele care este atribuibila acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercita activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitind activități identice sau similare în condiții identice sau similare și tratind cu toată independenta cu întreprinderea al carei sediu permanent este.

3. La determinarile profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scădere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla situat sediul permanent sau în altă parte. Aceste deduceri se vor determina în conformitate cu legislația interna.

4. În măsura în care într-un stat contractant se obișnuiește ca profitul ce se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părți componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va împiedica acest stat contractant sa determine profitul impozabil în conformitate cu repartiția uzuală; metoda de repartizare adoptată trebuie să fie aceea prin care rezultatul va fi în concordanta cu principiile enunțate în prezentul articol.

5. Nici un profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mărfuri pentru întreprindere.

6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeași metoda, în afară de cazul în care exista motive temeinice și suficiente de a proceda altfel.

7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenții, prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.

Articolul 8

Transporturi internaționale

1. Profiturile obținute din exploatarea în trafic internațional a navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare și rutiere sunt impozabile numai în statul contractant în care se afla situat locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Profiturile la care se referă paragraful 1 al prezentului articol nu cuprind profiturile care se obțin din exploatarea unui hotel, dacă aceasta activitate nu este legată exclusiv de traficul internațional.

3. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se afla la bordul unei nave sau al unui vapor, acesta se va considera a fi situat în statul contractant în care se afla portul de înregistrare a navei sau a vaporului sau, dacă nu exista un asemenea port de înregistrare în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava sau vaporul.

4. Prevederile paragrafului 1 se aplică, de asemenea, profiturilor obținute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internationala de transporturi.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

1. Când:

a) o întreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau

b) aceleași persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, și, fie într-un caz, fie în celălalt, cele doua întreprinderi sunt legate în relațiile lor financiare sau comerciale prin condiții acceptate sau impuse care diferă de acelea ce ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile, care, fără aceste condiții, ar fi fost obținute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obținute în fapt datorită acestor condiții, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi și impozitate în consecința.

2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparținând acelui stat contractant - și impune în consecința - profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în acel celălalt stat contractant și profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant menționat, dacă condițiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat contractant va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea unor astfel de modificări se va ține seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții, iar autoritățile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc, dacă este necesar.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidență a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Totuși aceste dividende pot fi de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidență societatea plătitoare de dividende și potrivit legislației acelui stat contractant, dar dacă primitorul este beneficiarul (proprietarul) efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 5% din suma bruta a dividendelor.

Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.

Prezentul paragraf nu va afecta impunerea societății în ceea ce privește profiturile din care se plătesc dividendele.

3. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă veniturile provenind din acțiuni, din acțiuni și din drepturi de folosință, din părți miniere, din părți de fondator sau din alte drepturi, care nu sunt titluri de creanta, din participarea la profituri, precum și veniturile din alte părți sociale care sunt supuse aceluiași regim de impunere ca și veniturile din acțiuni, de către legislația statului contractant în care este rezidență societatea distribuitoare a dividendelor.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică, dacă beneficiarul (proprietarul) efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidență, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfășoară în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situație se aplică prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

5. Când o societate rezidență a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, acel celălalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate, cu excepția cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al acelui celălalt stat contractant sau când deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent sau de o baza fixa situate în acel celălalt stat contractant, nici sa supună profiturile nedistribuite ale societății unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă, în întregime sau în parte, profituri sau venituri provenind din acel celălalt stat contractant.

Articolul 11

Dobinzi

1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Totuși aceste dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și potrivit legislației acelui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul (proprietarul) efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 5% din suma bruta a dobinzilor.

Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.

3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobinzile provenind dintr-un stat contractant sunt scutite de impozit în acel stat contractant, dacă sunt obținute și deținute efectiv de către guvernul celuilalt stat contractant, de către o autoritate locală ori de către o unitate administrativ-teritorială a acestuia sau de către orice agenție sau unitate bancară ori instituție a acelui guvern, a autorității locale sau a unității administrativ-teritoriale sau dacă creanțele unui rezident al celuilalt stat contractant sunt garantate, asigurate sau finanțate direct ori indirect de către o instituție financiară aparținând în întregime guvernului celuilalt stat contractant.

4. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă veniturile din titluri de creanta de orice natura, însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de o clauza de participare la profiturile debitorului, și, în special, veniturile din efecte publice, titluri de creanta sau obligațiuni, inclusiv primele și premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligațiuni. Penalitățile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobinzi în sensul prezentului articol.

5. Prevederile paragrafului 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul (proprietarul) efectiv al dobinzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobinzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legătură cu care sunt plătite dobinzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situație se aplică prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

6. Dobinzile se considera ca provin dintr-un stat contractant când plătitorul este însuși acel stat contractant, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat contractant. Totuși, când plătitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legătură cu care a fost contractată creanta generatoare de dobinzi și aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent sau de acea baza fixa, atunci aceste dobinzi se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

7. Când, datorită relațiilor speciale existente între debitor și beneficiarul (proprietarul) efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma dobinzilor, ținând seama de creanta pentru care sunt plătite, depășește suma care s-ar fi convenit între debitor și beneficiarul (proprietarul) efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților este impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

8. Prevederile prezentului articol nu se aplică, dacă scopul principal sau unul dintre scopurile principale ale oricărei persoane, cît privește crearea sau transferul creanțelor în legătură cu care sunt plătite dobinzile, este de a obține în mod ilegal avantaje prin aceasta creare sau prin acest transfer de creanțe ca urmare a aplicării prezentului articol.

Articolul 12

Redevențe

1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Totuși aceste redevențe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și potrivit legislației acelui stat contractant, dar dacă primitorul este beneficiarul (proprietarul) efectiv al redevențelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 5% din suma bruta a redevențelor.

Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.

3. Termenul redevențe folosit în prezentul articol înseamnă plati de orice natura primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf și filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de radio sau de televiziune, transmisiilor prin satelit, cablu, fibre optice sau tehnologii similare folosite pentru emisiunile destinate publicului, orice patent, marca de comerț, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricație sau pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza orice echipament industrial, comercial sau științific sau pentru informații referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial sau științific.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică, dacă beneficiarul (proprietarul) efectiv al redevențelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redevențele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redevențele este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situație se aplică prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

5. Redevențele se considera ca provin dintr-un stat contractant, când plătitorul este însuși acel stat contractant, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat contractant. Totuși, când plătitorul redevențelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legată obligația de a plati redevențele și aceste redevențe sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa, atunci aceste redevențe se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

6. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitorul și beneficiarul (proprietarul) efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma redevențelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informația pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul (proprietarul) efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților este impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

7. Prevederile acestui articol nu se aplică, dacă scopul principal sau unul dintre scopurile principale ale oricărei persoane, cît privește crearea sau transferul drepturilor în legătură cu care sunt plătite redevențele, este de a obține în mod ilegal avantaje prin aceasta creare sau prin acest transfer de drepturi, ca urmare a aplicării prezentului articol.

Articolul 13

Cistiguri din capital

1. Cistigurile obținute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietăților imobiliare, astfel cum sunt definite la art. 6, situate în celălalt stat contractant, pot fi impuse în statul contractant în care sunt situate aceste proprietăți.

2. Cistigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietății mobiliare ținând de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

3. Cistigurile provenite din înstrăinarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare și rutiere exploatate în trafic internațional sau a proprietății mobiliare necesare exploatării acestor mijloace de transport sunt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Cistigurile provenite din înstrăinarea oricăror proprietăți, altele decît cele la care se face referire în paragrafele 1, 2 și 3, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

Articolul 14

Profesii independente

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activități cu caracter independent sunt impozabile numai în acest stat contractant, cu excepția următoarelor situații, când aceste venituri pot fi, de asemenea, impuse în celălalt stat contractant:

a) dacă rezidentul dispune în mod obișnuit de o baza fixa în celălalt stat contractant în scopul desfășurării activităților sale; sau

b) dacă rezidentul este prezent în celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade care insumeaza sau depășesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfîrșind în anul calendaristic vizat.

În situațiile prevăzute la subparagrafele a) sau b), venitul poate fi impus în celălalt stat contractant, dar numai acea parte care este atribuibila bazei fixe sau venitului obținut din activitățile desfășurate în perioada cît acel rezident a fost prezent în acel celălalt stat contractant.

2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independenta a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.

Articolul 15

Profesii dependente

1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18, 19, 20 și 21, salariile și alte remunerații similare obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata sunt impozabile numai în acel stat contractant, în afară de cazul în care activitatea salariata este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariata este exercitată în celălalt stat contractant, remunerațiile primite pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitată în celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat contractant menționat, dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfîrșind în anul calendaristic vizat;

b) remunerațiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidență a celuilalt stat contractant; și

c) remunerațiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajează le are în celălalt stat contractant.

3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remunerațiile pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate salariata exercitată la bordul unei nave, al unui vapor, al unei aeronave, al unui vehicul feroviar și rutier, exploatate în trafic internațional, sunt impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.

Articolul 16

Remunerațiile membrilor consiliului de administrație

Remunerațiile și alte plati similare, primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administrație al unei societăți care este rezidență a celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

Articolul 17

Artiști și sportivi

1. Independent de prevederile art. 14 și 15, veniturile obținute de un rezident al unui stat contractant, în calitate de artist de spectacol, cum sunt: artiștii de teatru, de film, de radio sau de televiziune ori ca interpret muzical sau ca sportiv, din activitățile lui personale, în aceasta calitate, desfășurate în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Când veniturile în legătură cu activitățile personale desfășurate în aceasta calitate de un artist de spectacol sau de un sportiv nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 14 și 15, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitățile artistului de spectacol sau ale sportivului.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, veniturile obținute din activitățile menționate la paragraful 1 în cadrul schimburilor culturale sau sportive, convenite de guvernele statelor contractante și care nu sunt exercitate în scopul de a obține profituri, sunt scutite de impozit în statul contractant în care aceste activități sunt desfășurate.

Articolul 18

Pensii

1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile și alte remunerații similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfășurată în trecut sunt impozabile numai în acel stat contractant.

2. Independent de prevederile paragrafului 1 al acestui articol, pensiile și alte plati similare făcute în cadrul legislației referitoare la asigurările sociale ale unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat contractant.

Articolul 19

Funcții publice

1. a) Remunerațiile, altele decît pensiile, plătite de un stat contractant, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat contractant, autorității locale sau unității administrativ-teritoriale sunt impozabile numai în acel stat contractant.

b) Totuși, aceste remunerații sunt impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel stat contractant și persoana fizica este rezidență a acelui stat contractant; și

(i) este un național al acelui stat contractant; sau

(îi) nu a devenit rezidență a acelui stat contractant numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Orice pensii plătite de sau din fonduri create de un stat contractant, de o autoritate locală a acestuia sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat contractant, acelei autorități sau unități sunt impozabile numai în acel stat contractant.

b) Totuși, aceste pensii sunt impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă persoana fizica este rezidență și național al acelui stat contractant.

3. Prevederile art. 15, 16 și 18 se aplică remunerațiilor și pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfășurată de un stat contractant, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia.

Articolul 20

Studenți și practicanti

1. Un rezident al unui stat contractant, care este prezent în mod temporar în celălalt stat contractant ca student sau ca practicant care va dobîndi o calificare tehnica, profesională sau de afaceri, nu va fi impus în celălalt stat contractant pentru sumele primite din străinătate în scopul întreținerii sale, pentru învățătura ori pentru instruire sau ca bursa pentru continuarea studiilor pe o perioadă de 7 ani.

2. Remunerațiile plătite studentului sau practicantului, după caz, pentru servicii prestate în celălalt stat contractant nu vor fi impuse în acest celălalt stat contractant pentru o perioadă de 2 ani, cu condiția ca asemenea servicii să fie în legătură cu studiile, întreținerea sau instruirea sa practica.

Articolul 21

Învățători, profesori și cercetători

1. O persoana fizica care este sau a fost rezidență a unui stat contractant, imediat de sosirea sa în celălalt stat contractant, și care, la invitația unei universități, a unui colegiu, a unei școli sau a altei instituții educaționale similare nonprofit, care sunt recunoscute de către guvernul acelui celălalt stat contractant, este prezenta în acel celălalt stat contractant pentru o perioadă care nu depășește 2 ani de la data primei sale sosiri în acel celălalt stat contractant, numai pentru predare sau cercetare sau pentru ambele, la astfel de instituții educaționale, va fi scutită de impozit în acel celălalt stat contractant pentru remunerația primită ca urmare a predării sau cercetării.

2. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol nu se vor aplica veniturilor obținute din cercetare, dacă cercetarea nu este întreprinsă în interes public, ci în beneficiul unei persoane sau al unui grup de persoane.

Articolul 22

Alte venituri

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei convenții, sunt impozabile numai în acel stat contractant.

2. Totuși astfel de venituri realizate de un rezident al unui stat contractant din surse situate în celălalt stat contractant pot fi, de asemenea, impuse în acest celălalt stat contractant.

3. Prevederile paragrafului 1 nu se aplică asupra veniturilor, altele decît veniturile provenind din proprietățile imobiliare, asa cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă primitorul unor astfel de venituri, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercita în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo și dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situație se aplică prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

Articolul 23

Impunerea capitalului

1. Capitalul reprezentat de proprietăți imobiliare, astfel cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, deținute de un rezident al unui stat contractant și situate în celălalt stat contractant, poate fi impus în acel celălalt stat contractant.

2. Capitalul reprezentat de proprietăți mobiliare, făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau de proprietăți mobiliare aparținând unei baze fixe pe care un rezident al unui stat contractant o are în celălalt stat contractant în scopul exercitării unei profesii independente, poate fi impus în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

3. Capitalul reprezentat de nave, vapoare, aeronave, vehicule feroviare și rutiere exploatate de către o întreprindere a unui stat contractant în trafic internațional și proprietățile mobiliare ținând de exploatarea unor asemenea mijloace de transport sunt impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant sunt impozabile numai în acest stat contractant.

Articolul 24

Eliminarea dublei impuneri

1. În cazul României, dubla impunere va fi eliminata, după cum urmează:

Când un rezident al României realizează venituri sau elemente de venit la care se face referire la art. 10, 11 și 12 sau profituri, cistiguri ori când deține capital care, potrivit legislației din Liban și în conformitate cu prevederile prezentei convenții, pot fi impuse în Liban, România va recunoaște un credit fiscal față de impozitul pe venit, elemente de venit, profituri, cistiguri sau capital într-o sumă egala cu impozitul plătit în Liban. Totuși suma creditului nu va depăși suma impozitului român pe acele venituri, elemente de venit, profituri ori cistiguri sau capital, calculat în conformitate cu prevederile legislației fiscale din România.

2. În cazul Libanului dubla impunere va fi eliminata, după cum urmează:

Când un rezident al Libanului realizează venituri sau elemente de venit la care se face referire la art. 10, 11 și 12 sau profituri, cistiguri ori când deține capital care, potrivit legislației din România și în conformitate cu prevederile prezentei convenții, pot fi impuse în România, Libanul va recunoaște un credit fiscal față de impozitul pe venit, elemente de venit, profituri, cistiguri sau capital într-o sumă egala cu impozitul plătit în România. Totuși suma creditului nu va depăși suma impozitului libanez pe acele venituri, elemente de venit, profituri ori cistiguri sau capital, calculat în conformitate cu prevederile legislației fiscale din Liban.

Articolul 25

Nediscriminarea

1. Naționalii unui stat contractant nu vor fi supuși în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligații legate de aceasta, care să fie diferita sau mai împovărătoare decît impozitarea sau obligațiile legate de aceasta la care sunt sau pot fi supuși naționalii celuilalt stat contractant aflați în aceeași situație, în special în ceea ce privește rezidență. Independent de prevederile art. 1, prevederile acestui paragraf se vor aplica, de asemenea, și persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

2. Apatrizii care sunt rezidenți ai unui stat contractant nu vor fi supuși în nici un stat contractant nici unei impozitări sau obligații legate de aceasta, care să fie diferita sau mai împovărătoare decît impozitarea și obligațiile legate de aceasta la care sunt sau pot fi supuși naționalii statului contractant respectiv aflați în aceeași situație.

3. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiții mai puțin favorabile, în celălalt stat contractant, decît impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt stat contractant care desfășoară aceleași activități. Prevederile acestui articol nu vor fi interpretate ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenților celuilalt stat contractant nici o deducere personală, înlesnire sau reducere în ceea ce privește impunerea pe considerente privind statul civil ori responsabilitățile familiale pe care le acorda rezidenților săi.

4. Cu excepția cazului când se aplică prevederile art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11 sau ale paragrafului 6 al art. 12, dobinzile, redevențele și alte plati făcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant vor fi deductibile, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleași condiții ca și cum ar fi plătite unui rezident al primului stat contractant menționat. În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui stat contractant față de un rezident al celuilalt stat contractant vor fi deductibile, în vederea determinării capitalului impozabil al acestei întreprinderi, în aceleași condiții ca și când ar fi fost contractate față de un rezident al primului stat contractant menționat.

5. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau parțial deținut sau controlat, în mod direct sau indirect, de către unul sau mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menționat nici unei impuneri sau obligații legate de aceasta, care să fie diferita sau mai împovărătoare decît impunerea și obligația legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat contractant menționat.

Articolul 26

Procedura amiabila

1. Când o persoană considera ca, datorită măsurilor luate de către unul sau de către ambele state contractante, rezultă sau va rezultă pentru ea o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentei convenții, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația interna a acestor state contractante, sa supună cazul sau autorității competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă situația să se încadrează în prevederile paragrafului 1 al art. 25, acelui stat contractant al cărui național este. Cazul trebuie prezentat în termen de 2 ani de la prima notificare a acțiunii din care rezultă o impunere contrară prevederilor acestei convenții.

2. Autoritatea competența se va strădui, dacă reclamația îi pare intemeiata și dacă ea însăși nu este în măsura sa ajungă la o soluționare corespunzătoare, sa rezolve cazul pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu prevederile acestei convenții. Orice înțelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescripție prevăzută în legislația interna a statelor contractante.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve pe calea înțelegerii amiabile orice dificultăți sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării prezentei convenții. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenție.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele, în scopul realizării unei înțelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Când, pentru a se ajunge la o înțelegere, apare necesar un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanți ai autorităților competente ale statelor contractante.

Articolul 27

Schimb de informații

1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații necesare aplicării prevederilor prezentei convenții sau ale legislației interne ale statelor contractante privitoare la impozitele vizate de convenție, în măsura în care impozitarea la care de referă nu este contrară prevederilor acesteia, în special pentru prevenirea fraudei sau a evaziunii cu privire la asemenea impozite. Schimbul de informații nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informație obținută de un stat contractant va fi tratata ca secret în același mod ca și informația obținută conform prevederilor legislației interne a acelui stat contractant și va fi dezvaluita numai persoanelor sau autorităților (inclusiv la instanțe judecătorești și la organe administrative) însărcinate cu stabilirea sau încasarea, executarea sau urmărirea ori soluționarea contestațiilor cu privire la impozitele care fac obiectul convenției. Asemenea persoane sau autorități vor folosi informația numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informația în procedurile judecătorești sau deciziile judiciare.

2. Prevederile paragrafului 1 nu vor impune în nici un caz unui stat contractant obligația:

a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislații și practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informații care nu pot fi obținute pe baza legislației proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informații care ar dezvălui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional sau un procedeu de fabricație sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

Articolul 28

Membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare

Prevederile prezentei convenții nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea normelor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale.

Articolul 29

Intrarea în vigoare

Prezenta convenție va fi supusă ratificării și va intra în vigoare în a treizecea zi de la data ultimei notificări prin care statele contractante își comunică îndeplinirea procedurilor legale interne necesare în fiecare țara pentru intrarea în vigoare a acesteia. Convenția se va aplica în cazul ambelor state contractante:

(i) în ceea ce privește impozitele reținute prin stopaj la sursa la venitul realizat la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care convenția a intrat în vigoare; și

(îi) în ceea ce privește celelalte impozite pe profit, pe venit sau pe capital realizate la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care convenția a intrat în vigoare.

Articolul 30

Denunțarea

1. Prezenta convenție va rămâne în vigoare o perioadă nedeterminată.

2. Fiecare dintre statele contractante poate să remită celuilalt stat contractant, pe canale diplomatice, o nota de denunțare scrisă la sau înainte de a treizecea zi a lunii iunie a oricărui an calendaristic, începând din al cincilea an următor celui în care convenția a intrat în vigoare. În aceasta situație, prezenta convenție va inceta să aibă efect în cazul ambelor state contractante:

(i) în ce privește impozitele reținute prin stopaj la sursa la venitul realizat la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunțare; și

(îi) în ce privește celelalte impozite pe profit, pe venit sau pe capital realizate la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunțare.

Drept care, subsemnații, autorizați în buna și cuvenită forma de către guvernele lor, au semnat prezenta convenție.

Întocmită în dublu exemplar la Beirut la 28 iunie 1995, în limbile română, arabă și engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe de interpretare, textul în limba engleza va prevala.

Pentru Guvernul României,

Mihai Popa,

secretar de stat în

Ministerul Finanțelor

Pentru Guvernul

Republicii Libaneze,

Fouad Seniora,

ministru de stat pentru finanțe