Declarație din 1 septembrie 2004

Senatul României își exprimă dezaprobarea și protestul față de construirea și inaugurarea oficială de către autoritățile ucrainene, în ziua de 26 august 2004, a primei părți a Canalului Bîstroe. În pofida nenumăratelor demersuri întreprinse de autoritățile române, a criticilor și luărilor de poziție formulate de Comisia Europeană, de Consiliul Europei, de unele state membre ale Uniunii Europene, de Departamentul de Stat al S.U.A. și a protestelor exprimate de mediile academice, de peste 300 de organizații ecologiste din întreaga lume, inclusiv de cele de la Kiev, oficialitățile ucrainene au continuat, în mod unilateral, lucrările de construire a canalului.

Canalul Bîstroe traversează o zonă din Rezervația Biosferei "Delta Dunării", resursă naturală împărțită între România și Ucraina, inclusă în patrimoniul natural mondial și aflată sub protecția specială UNESCO, fiind totodată protejată și de prevederile Convenției de la Ramsar privind zonele umede de importanță internațională, în special ca habitat al speciilor rare de păsări.

Așa după cum au arătat specialiștii români, precum și unii experți internaționali de la prestigioase instituții de protecție a mediului, construcția canalului navigabil pe brațul Bîstroe al Dunării va avea numeroase consecințe negative asupra ecosistemului dunărean, afectând echilibrul ecologic al Deltei Dunării, inclusiv cel al Rezervației Biosferei "Delta Dunării" în ansamblul său, zonă unică în Europa, prin prejudicierea habitatului a 4.000 de specii de plante și animale, amenințarea cu dispariția speciilor de pești, declanșarea unui proces de poluare cu petrol și alte substanțe nocive a apelor canalului și a malurilor, afectarea situației economico-sociale a populației locale, ale cărei mijloace principale de subzistență sunt legate de pescuitul tradițional.

Lucrările efectuate în zona apelor de frontieră nu au acordul părții române, ele fiind demarate prin eludarea de către partea ucraineană a obligațiilor de informare și consultare a României, care îi reveneau potrivit prevederilor unor acorduri bilaterale și tratate internaționale la care Ucraina este parte. Ele contravin, de asemenea, prevederilor Tratatului privind regimul frontierei de stat între cele două țări, în vigoare din anul 2003. Ignorând cu bună știință numeroasele demersuri întreprinse de România și sfidând reacțiile internaționale, Ucraina a continuat în mod unilateral derularea lucrărilor la Canalul Bîstroe, deși un studiu internațional de impact era absolut necesar pentru o evaluare corectă și imparțială a consecințelor acestei lucrări asupra unuia dintre cele mai importante și sensibile sisteme ecologice din Europa.

Ignorarea - uneori chiar sfidarea - de către autoritățile țării vecine a avertismentelor repetate, adresate de oficialitățile de la București, și sfidarea reacțiilor opiniei publice românești și internaționale în cazul Bîstroe conduc la o serioasă îngrijorare cu privire la disponibilitatea factorilor de decizie ucraineni de a respecta angajamentele asumate în plan bilateral și multilateral.

Dând expresie opiniei publice interne și internaționale, Senatul României se adresează Parlamentului European, parlamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice cu solicitarea de a acționa, prin mijloacele care le stau la dispoziție, pentru stoparea construirii canalului pe brațul Bîstroe din Delta Dunării până la realizarea unui studiu internațional independent și obiectiv privind efectul acestuia asupra ecosistemului din zonă.

Ne exprimăm convingerea că, prin conjugarea tuturor eforturilor politico-diplomatice în cadrul unei acțiuni ferme comune în spiritul legalității internaționale, vom putea determina Ucraina să se conformeze prevederilor dreptului internațional și să respecte angajamentele asumate, atât în plan bilateral, cât și în plan internațional, în ceea ce privește protecția mediului, în general, și a ecosistemului dunărean, în particular.

În același timp Senatul reafirmă interesul României de a soluționa situația conflictuală creată la Gurile Dunării pe calea unui dialog constructiv româno-ucrainean, în spiritul principiilor care ar trebui să guverneze relațiile de bună vecinătate dintre cele două țări, prin respectarea documentelor juridice bilaterale în vigoare, precum și a normelor internaționale în materie.

Prezenta declarație-apel a fost adoptată de Senat în ședința din 1 septembrie 2004.