Convenția din 8 august 1967
între Republica Socialistă România și Republica Italiana
prezumat în vigoare
PREAMBUL
Republica Socialistă România și Republica Italiana,
în dorința de a reglementa relațiile consulare și de a contribui astfel la dezvoltarea raporturilor dintre cele doua tari,
au hotărât sa încheie o convenție consulară, în care scop au numit ca împuterniciți ai lor:
președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, pe Corneliu Manescu, ministrul afacerilor externe,
președintele Republicii Italiene, pe Amintore Fanfani, ministrul afacerilor externe,
care, după schimbul deplinelor lor puteri, găsite în buna și cuvenită forma,
au convenit asupra celor ce urmează:
Articolul 1
Definiții
În înțelesul prezentei convenții, expresiile:
a) "stat trimițător" înseamnă înaltă parte contractantă care înființează oficiul consular;
b) "stat de reședința" înseamnă înaltă parte contractantă pe teritoriul căreia este înființat oficiul consular;
c) "oficiul consular" înseamnă orice consulat general, consulat sau viceconsulat;
d) "circumscripție consulară" înseamnă teritoriul stabilit pentru exercitarea de către un oficiu consular a funcțiilor sale;
e) "șeful oficiului consular" înseamnă persoana numita sa acționeze în aceasta calitate;
f) "funcționar consular" înseamnă orice persoană care exercită funcții consulare, inclusiv șeful oficiului consular;
g) "angajat consular" înseamnă orice persoană care face parte din serviciul administrativ sau tehnic al oficiului consular;
h) "membru al personalului de serviciu" înseamnă orice persoană afectată serviciului domestic al unui oficiu consular;
i) "membri ai oficiului consular" înseamnă funcționarii consulari, angajații consulari și membrii personalului de serviciu;
j) "membri ai personalului consular" înseamnă, cu excepția șefului oficiului consular, funcționarii consulari, angajații consulari și membrii personalului de serviciu;
k) "membri de familie" înseamnă soțul (sotia), ascendenții, descendenții membrului oficiului consular și ai soțului (sotiei) acestuia, precum și frații și surorile amândurora, cu condiția ca aceste persoane să se afle în întreținerea membrului oficiului consular și sa locuiască împreună cu el;
l) "localuri consulare" înseamnă clădirile sau părțile de clădiri și terenurile aferente, oricui ar aparține, care sînt folosite în mod exclusiv pentru scopurile oficiului consular;
m) "arhiva consulară" cuprinde toate hârtiile, documentele, corespondenta, cărțile, filmele, benzile de magnetofon și registrele oficiului consular, precum și materialul de cifru, fișierele și mobilele destinate a le proteja și a le conserva.
Capitolul 1 Relații consulare
Articolul 2
Înființarea oficiilor consulare
1. Fiecare dintre părțile contractante poate stabili oficii consulare pe teritoriul celeilalte părți, cu consimțămîntul acesteia din urma.
2. Sediul oficiului consular, rangul sau precum și circumscripția sa, se stabilesc prin înțelegere între părțile contractante.
3. Modificările ulterioare în ceea ce privește sediul oficiului consular, rangul sau și circumscripția sa consulară nu pot fi aduse de statul trimițător decât cu consimțămîntul statului de reședința.
Articolul 3
Patenta consulară și exequaturul
1. Statul trimițător va transmite pe cale diplomatică patenta consulară ministerului afacerilor externe de reședința.
2. Șeful oficiului consular este admis să-și exercite funcțiile printr-o autorizație a statului de reședința, care îi este acordată sub forma de exequatur, după prezentarea patentei consulare.
3. Patenta consulară trebuie să ateste numele, prenumele și rangul șefului oficiului consular, circumscripția consulară și sediul oficiului consular.
4. În asteptarea eliberării exequaturului, șeful oficiului consular va putea fi admis de către statul de reședința, printr-o autorizație provizorie, la exercitarea funcțiilor sale. În acest caz, dispozițiile prezentei convenții îi sînt aplicabile.
Articolul 4
Notificarea către autoritățile din circumscripția consulară
Din momentul în care șeful oficiului consular este admis, chiar cu titlu provizoriu, la exercitarea funcțiilor sale, statul de reședința este obligat sa informeze imediat despre aceasta autoritățile competente ale circumscripției consulare.
Statul de reședința este de asemenea obligat să asigure măsurile necesare pentru ca șeful oficiului consular să-și poată îndeplini funcțiile sale.
Articolul 5
Exercitarea funcțiilor consulare
1. Funcțiile consulare vor fi exercitate de către funcționarii consulari ai statului trimițător.
2. Funcțiile consulare pot fi exercitate, cînd este cazul, și de către agenții diplomatici din cadrul misiunii diplomatice a statului trimițător în statul de reședința; în aceasta situație, vor fi respectate drepturile și îndatoririle agenților diplomatici.
3. Funcțiile consulare nu vor putea fi exercitate în afară circumscripției consulare, decât cu consimțămîntul prealabil al statului de reședința.
Articolul 6
Geranta interimara
1. În cazul în care șeful oficiului consular este în imposibilitatea de a-și îndeplini funcțiile sale sau dacă postul este vacant, conducerea oficiului consular poate fi încredințată, temporar, unui funcționar consular din cadrul aceluiași oficiu consular al statului trimițător situat pe teritoriul statului de reședința, sau unui agent diplomatic din cadrul misiunii diplomatice a statului trimițător în statul de reședința.
2. Numele și prenumele persoanei desemnate în calitate de garant interimar vor fi comunicate, în prealabil, ministerului afacerilor externe al statului de reședința.
3. Gerantul interimar se va bucura de drepturile, imunitățile și privilegiile acordate șefului oficiului consular prin prezenta convenție.
Articolul 7
Numărul și cetățenia membrilor oficiului consular
1. Statul trimițător stabilește numărul membrilor oficiului sau consular, în funcție de volumul de muncă și de necesitățile unei normale desfășurări a activităților oficiului.
Statul de reședința va putea cere totuși ca efectivul de mai sus să fie menținut în limitele a ceea ce el considera rezonabil și normal, ținînd seama de condițiile existente în acea circumscripție consulară și de necesitățile efective ale oficiului consular.
2. Funcționarii consulari trebuie să fie cetățeni ai statului trimițător care nu au domiciliul pe teritoriul statului de reședința și nu sînt trimiși în acest stat și cu alte misiuni.
Membrii oficiului consular nu au dreptul să facă acte de comerț sau sa exercite vreo profesiune pe teritoriul statului de reședința.
3. În raporturile dintre ele, părțile contractante nu vor folosi consuli onorifici.
4. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu al oficiului nu pot fi decât cetățeni ai statului trimițător sau ai statului de reședința.
5. Numele, prenumele și rangul fuctionarilor consulari, alții decât șeful oficiului consular, precum și numele și prenumele angajaților consulari și ale membrilor personalului de serviciu al oficiului consular, vor fi comunicate în prealabil ministerului afacerilor externe al statului de reședința.
6. Statul de reședința va elibera fiecărui funcționar consular un document prin care atesta calitatea pe care acesta o are.
Articolul 8
Încetarea funcțiilor unui membru al oficiului consular
1. Funcțiile unui membru al oficiului consular încetează, mai ales, prin:
a) notificarea din partea statului trimițător către statul de reședința, ca funcțiile sale au încetat;
b) retragerea exequaturului;
c) notificarea din partea statului de reședința către statul trimițător ca el a încetat sa considere persoana în cauza ca membru al personalului consular.
2. Statul de reședința poate oricînd sa încunoștințeze statul trimițător ca un funcționar consular este considerat persoana non grata sau ca un angajat consular ori un membru al personalului de serviciu este inacceptabil. Într-un astfel de caz, statul trimițător va rechema pe funcționarul consular sau va dispune încetarea activității angajatului consular sau va dispune încetarea activității angajatului consular sau a membrului personalului de serviciu al oficiului consular.
3. Dacă într-un termen rezonabil, statul trimițător nu da urmare incunostintarii ce i s-a făcut, statul de reședința va putea, după caz, sa retragă exequaturul șefului oficiului consular sau, sa nu considere acea persoana funcționar consular, angajat consular sau membru al personalului de serviciu al oficiului consular.
4. În situațiile menționate la punctul 2 și 3, statul de reședința nu este obligat sa informeze statul trimițător despre motivele hotărîrii luate.
Capitolul 2 Funcții consulare
Articolul 9
Scopurile activității consulare
Prin activitățile lor, funcționarii consulari favorizează dezvoltarea relațiilor economice, comerciale, culturale, științifice și turistice dintre părțile contractante și contribuie la promovarea relațiilor amicale dintre ele.
Articolul 10
Protecția intereselor statului trimițător și ale cetățenilor săi
În circumscripția consulară funcționarii consulari protejeaza și apara toate drepturile și interesele statului trimițător și ale cetățenilor săi, în limitele admise de dreptul internațional.
Articolul 11
Înregistrarea cetățenilor statului trimițător
Funcționarii consulari pot să-i înregistreze pe cetățenii statului trimițător care au domiciliul sau reședința în circumscripția lor consulară, ceea ce nu scutește pe acești cetățeni de obligația de a respecta legile și regulamentele statului de reședința, cu privire la înregistrarea străinilor.
Articolul 12
Reprezentarea cetățenilor în fața justiției și a altor autorități ale statului de reședința
Funcționarii consulari sînt autorizați sa ia măsuri în scopul de a asigura reprezentarea corespunzătoare a cetățenilor statului trimițător în fața justiției sau a altor autorități ale statului de reședința. Ei pot cere, conform legilor și celorlalte reglementări ale statului de reședința, adoptarea măsurilor provizorii în vederea apărării drepturilor și intereselor cetățenilor lor, atunci cînd aceștia, fiind absenți sau din oricare alta cauza, nu-și pot apara în timp util drepturile și interesele.
Articolul 13
Eliberarea pașapoartelor și vizelor
Funcționarii consulari eliberează pașapoarte și orice alte documente de călătorie cetățenilor statului trimițător, precum și vize persoanelor care doresc sa meargă în statul trimițător.
Articolul 14
Funcții privitoare la starea civilă
1. Funcționarii consulari au dreptul sa înregistreze nașterea și decesul cetățenilor statului trimițător și sa elibereze certificate corespunzătoare. Aceasta nu scutește persoanele interesate sa ceara înregistrările prevăzute de legile statului de reședința în ce privește nașterea și decesul.
2. Funcționarii consulari au dreptul sa oficieze căsătorii între cetățenii statului trimițător și sa elibereze certificatele corespunzătoare. Ei vor informa de îndată despre aceasta autoritățile competente ale statului de reședința.
3. Autoritățile locale competente ale statului de reședința vor informa neîntârziat oficiul consular despre decesul unui cetățean al statului trimițător.
Articolul 15
Funcții în materie de tutela și curatela
1. Funcționarii consulari pot sa intervină pe lîngă autoritățile competente, în limitele admise de legile statului de reședința, cu privire la tutela și curatela, în favoarea propriilor cetățeni și pentru a asigura administrarea bunurilor celor absenți.
2. Funcționarii consulari vor fi informati, de îndată ce va fi posibil, de către autoritățile competente ale statului de reședința despre toate cazurile în care să se ia măsuri de reședința a unui tutore sau a unui curator pentru cetățeanul statului trimițător.
Articolul 16
Funcții notariale
1. În circumscripția consulară funcționarii consulari sînt autorizați sa îndeplinească în localul consular, la locuinta cetățenilor statului trimițător, precum și pe bordul navelor sau aeronavelor care poarta pavilionul acelui stat, următoarele acte:
a) sa primească, sa întocmească, sa certifice și sa autentifice declarații ale cetățenilor statului trimițător;
b) sa întocmească, sa autentifice și sa primească în depozit testamentale cetățenilor statului trimițător;
c) sa întocmească și sa autentifice sau sa certifice contracte încheiate între cetățenii statului trimițător, precum și acte juridice unilaterale, dacă contractele și actele nu sînt contrare legislației statului de reședința; funcționarii consulari nu sînt totuși autorizați sa întocmească, sa autentifice sau sa certifice contracte și alte acte juridice referitoare la constituirea, modificarea și stingerea drepturilor reale asupra bunurilor imobile situate în statul de reședința;
d) sa traduca și sa legalizeze orice fel de documente care emana de la autoritățile sau funcționarii statului trimițător;
e) sa legalizeze și sa certifice semnatura de pe înscrisuri de orice natura care emana de la autoritățile sau funcționarii statului de reședința și care urmează sa producă efecte în statul trimițător;
f) sa dea data certa documentelor și sa legalizeze pe înscrisuri de orice natura semnatura cetățenilor statului trimițător, cu condiția ca conținutul înscrisului în cauza sa nu fie contrar legislației statului de reședința.
2. Înscrisurile prevăzute la punctul 1 au în statul de reședința aceeași valoare juridică și forta probanta ca și înscrisurile autentificate, legalizate sau purtînd certificarea autorităților competente ale acestui stat.
Articolul 17
Funcții în materie de succesiuni
1. În cazul în care un cetățean al statului trimițător a decedat pe teritoriul statului de reședința, autoritatea competentă a acestuia va anunta fără întîrziere acest fapt oficiului consular și îi va comunică toate informațiile de care dispune asupra moștenitorilor, legatarilor, domiciliul sau reședința lor, activul succesiunii, precum și o eventuala existenta a unui testament. Autoritatea sus-menționată va face o notificare asemănătoare oficiului consular al statului trimițător în cazul în care ea va fi aflat ca decedatul a lăsat o succesiune pe teritoriul unui stat terț.
2. Autoritatea competența a statului de reședința va anunta fără întîrziere oficiul consular al statului trimițător, atunci cînd cei chemați la o succesiune deschisă pe teritoriul statului de reședința sînt cetățeni ai statului trimițător.
3. Autoritatea competența a statului de reședința va notifica fără întîrziere oficiului consular al statului trimițător măsurile pe care le-a luat pentru conservarea și administrarea moștenirii care a rămas pe propriul teritoriu ca urmare a decesului unui cetățean al statului trimițător. Funcționarii consulari își pot da concursul, în mod direct sau prin intermediul unui delegat, la punerea în executare a măsurilor vizate în alineatul precedent.
4. Dacă după îndeplinirea formalităților privitoare la succesiuni pe teritoriul statului de reședința, mobilele succesiunii sau produsul vânzării mobilelor sau imobilelor revin unui moștenitor sau legatar care are domiciliul pe teritoriul statului trimițător și care nu a participat la procedurile succesiunii și nu a desemnat împuternicitul sau, sus-mentionatele bunuri sau produsul vânzării lor vor fi predate oficiului consular al statului trimițător pentru a fi puse la dispoziția moștenitorului sau legatarului, cu condiția ca:
a) organele competente sa fi autorizat remiterea bunurilor succesorale sau a produsului vânzării lor;
b) toate datoriile succesiunii, declarate în termenul prescris de către legislația statului de reședința, sa fi fost plătite sau garantate.
5. În cazul în care un cetățean al statului trimițător decedează în timp ce se găsește temporar pe teritoriul statului de reședința, lucrurile pe care le are cu el vor fi predate fără alta formalitate oficiului consular al statului trimițător, cu excepția acelora care au fost dobândite în statul de reședința și care fac obiectul unei prohibiții la export în momentul decesului.
6. Cetățenii statului trimițător se vor bucura în statul de reședința de același tratament, în ceea ce privește realizarea drepturilor lor succesorale, ca și cetățenii acestuia din urma.
7. Dispozițiile articolului 12 al prezentei convenții sînt, de asemenea, aplicabile și în materie de succesiuni.
Articolul 18
Funcții privitoare la transmiterea de acte
Funcționarii consulari au dreptul sa transmită cetățenilor statului trimițător, care au domiciliul sau reședința pe teritoriul statului de reședința, acte juridice și extrajudiciare provenite din statul trimițător.
Articolul 19
Funcții privitoare la navigația maritima
1. Funcționarii consulari pot sa acorde asistența navelor care poarta pavilionul statului trimițător și care intra într-un port din circumscripția lor consulară. Ei pot, de asemenea, potrivit legilor statului trimițător, sa primească orice declarație și sa elibereze orice document privind:
a) înmatricularea unei nave în statul trimițător sau radierea sa din înmatriculare;
b) armarea sau dezarmarea unei nave înmatriculate în statul trimițător;
c) înscrierea schimbărilor survenite în proprietatea unei nave înmatriculate în statul trimițător și a ipotecilor sau a altor drepturi reale care grevează aceasta nava;
d) cumpărarea navelor străine destinate a fi înmatriculate în statul trimițător sau vînzarea navelor naționale în străinătate;
e) dezmembrarea navelor naționale.
În ceea ce privește dezarmarea și dezmembrarea mai sus-menționate, autoritățile competente ale statului de reședința vor fi consultate cînd aceste operații urmează să aibă loc într-un port al statului de reședința.
2. Funcționarii consulari pot sa ia legătură cu echipajele navelor care poarta pavilionul statului trimițător, să le viziteze, sa verifice și sa confirme documentele de bord, precum și documentele cu privire la incarcatura și, în general, să asigure aplicarea legilor privind navigația ale statului trimițător. Ei pot, de asemenea, sa ia măsurile necesare pentru a asigura ordinea și disciplina pe nava.
3. În caz de avarie, eșuare sau naufragiu în apele naționale sau teritoriale ale statului de reședința, a unei nave care poarta pavilionul statului trimițător, autoritățile competente ale statului de reședința vor înștiința neîntârziat oficiul consular cel mai apropiat de locul unde s-a produs accidentul și vor informa despre măsurile întreprinse și condițiile în care asemenea măsuri au fost luate pentru a salva și ocroti nava, echipajul, pasagerii, incarcatura și proviziile. Aceste autorități vor acorda, de asemenea, funcționarilor consulari sprijinul necesar în luarea măsurilor ce se impun ca urmare a avariei, eșuării sau naufragiului și îi vor invita sa asiste la constatarea cauzelor acestora și la strângerea dovezilor. Funcționarii consulari pot sa ceara autorităților statului de reședința sa ia măsurile necesare în vederea salvării și ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, încărcăturii și proviziilor.
4. Dacă proprietarul navei avariate, eșuate ori naufragiate sau orice altă persoană autorizata sa acționeze în numele sau nu poate lua măsurile necesare în legătură cu nava, incarcatura sau proviziile acesteia, funcționarii consulari pot lua aceste măsuri în numele proprietarului sau persoanei îndreptățite. Tot astfel, funcționarii consulari pot lua asemenea măsuri în legătură cu incarcatura ori proviziile care sînt proprietatea unor cetățeni ai statului trimițător, aduse în port sau găsite pe nava care a eșuat sau naufragiat. Nici un fel de taxe vamale nu vor fi percepute pentru o nava naufragiata sau pentru incarcatura ori proviziile sale, afară de cazul cînd acestea sînt valorificate în statul de reședința.
5. În cazul cînd autoritățile statului de reședința înțeleg sa ia măsuri de asigurare, executare sau orice alte măsuri de constrângere pe navele care poarta pavilionul statului trimițător, potrivit cu competența lor, vor înștiința în prealabil oficiul consular, pentru ca un funcționar consular să poată asista la efectuarea unor astfel de măsuri. Dacă, în cazurile de urgenta, înștiințarea oficiului consular nu a fost posibila, iar funcționarul consular nu a fost prezent la luarea măsurilor, autoritățile statului de reședința vor informa neîntârziat oficiul consular cu privire la măsurile luate. Oficiul consular va fi înștiințat și în cazul în care membrii echipajului navei urmează să fie interogati de către autoritățile statului de reședința. Dispozițiile cuprinse în acest paragraf nu se referă la controlul vamal, sanitar și de pașapoarte.
6. Prevederile prezentului articol nu se aplică navelor de război.
Articolul 20
Funcții privitoare la navigația aeriană
Prevederile articolului 19 sînt aplicabile în mod corespunzător și navigației aeriene, cu condiția ca acestea sa nu fie contrare altor convenții în vigoare între cele doua părți contractante.
Articolul 21
Alte funcții consulare
Funcționarii consulari pot exercita orice alte funcții consulare încredințate de statul trimițător și la care statul de reședința, încunoștințat fiind, nu se opune.
Capitolul 3 Înlesniri, privilegii și imunități privind oficiile consulare
Articolul 22
Înlesniri acordate pentru activitățile oficiului consular
Statul de reședința acorda orice înlesniri pentru îndeplinirea funcțiilor oficiului consular.
Articolul 23
Folosirea stemei și drapelului național
1. La sediul oficiului poate fi așezat scutul cu stema statului trimițător și inscripția cu denumirea oficiului consular.
2. La sediul oficiului consular poate fi arborat drapelul statului trimițător. Drapelul acestui stat poate fi arborat de asemenea pe mijloacele de transport folosite de șeful oficiului consular în exercitarea activităților sale oficiale.
3. În exercitarea dreptului acordat de prezentul articol, se va tine cont de legile, celelalte reglementări și uzanțele statului de reședința.
Articolul 24
Înlesniri pentru procurarea localurilor și locuințelor
1. Statul de reședința va trebui sa înlesnească, potrivit legilor sale, fie achzitionarea pe teritoriul sau, de către statul trimițător a localurilor necesare oficiului consular, fie sa ajute statul trimițător să-și procure aceste localuri într-un alt mod.
2. Dacă este cazul, statul de reședința va sprijini, de asemenea, oficiul consular la obținerea de locuințe corespunzătoare pentru membrii oficiului consular.
Articolul 25
Inviolabilitatea localurilor consulare
1. Localurile consulare sînt inviolabile. Autoritățile statului de reședința nu pot pătrunde în localurile consulare decât cu consimțămîntul șefului oficiului consular, al persoanei desemnate de el sau al șefului misiunii diplomatice a statului trimițător.
2. Statul de reședința are obligația de a lua măsurile potrivite pentru a împiedica pătrunderea cu forta în localurile consulare sau deteriorarea lor și pentru a împiedica tulburarea linistei oficiului consular ori atingerea prestigiului sau.
3. Localurile consulare, mobilele și bunurile oficiului consular, cat și mijloacele sale de transport, nu pot în nici un caz sa formeze obiect de rechiziție pentru motive de apărare naționala sau de utilitate publică.
4. Dispozițiile prezentului articol se aplică de asemenea reședinței șefului oficiului consular, cu condiția ca ea să fie destinată exclusiv acestui scop și să se găsească în același imobil în care se afla situate și localurile consulare.
Articolul 26
Scutiri fiscale privind localurile consulare
1. Localurile consulare și reședința șefului oficiului consular, proprietate a statului trimițător sau închiriate, sînt scutite de toate impozitele și taxele de orice natura, naționale, regionale, provinciale sau comunale, afară de cazul în care aceste taxe ar fi percepute pentru remunerarea serviciilor particulare prestate.
2. Scutirea fiscală prevăzută la punctul 1 nu se va aplica, în cazul imobilelor deținute cu chirie, dacă potrivit legilor statului de reședința, impozitele sau taxele nu sînt în sarcina locatarului.
Articolul 27
Inviolabilitatea arhivelor
Arhivele și documentele consulare sînt inviolabile în orice moment și oriunde s-ar afla ele.
Articolul 28
Libertatea de comunicare
1. Statul de reședința va permite și înlesni oficiilor consulare ale statului trimițător libertatea de comunicare cu guvernul lor, precum și cu misiunile diplomatice și cu alte oficii consulare ale statului trimițător din statul de reședința sau din alte state. În acest scop, oficiile consulare vor putea folosi toate mijloacele publice de comunicație, curierii diplomatici sau consulari, valiza diplomatică sau consulară și mesajele în clar sau în cifru. Totuși, oficiul consular nu va putea instala și utiliza un post de radio emitator decât cu consimțămîntul prealabil și expres al statului de reședința.
2. Corespondenta oficială a oficiului consular nu poate fi examinata și nici reținută, ea fiind inviolabilă. Expresia "corespondenta oficială" înseamnă orice corespondenta relativă la oficiul consular și la funcțiile sale.
3. Valiza consulară nu poate fi deschisă și nici reținută. Totuși, dacă autoritățile competente ale statului de reședința au motive serioase sa creadă ca valiza conține alte obiecte decât corespondenta, documentele și obiectele menționate la punctul 4 al prezentului articol, ele pot cere ca valiza să fie înapoiată la locul sau de origine.
4. Valiza consulară sau coletele ei, dacă este alcătuită din mai multe colete, trebuie să fie sigilată și să aibă semne exterioare vizibile ale caracterului ei și nu poate conține decât corespondenta oficială sau documente și obiecte destinate exclusiv folosinței oficiului consular.
5. Curierul consular trebuie să posede un document oficial atestând calitatea sa și numărul coletelor care constituie valiza consulară. Nu poate fi curier diplomatic sau consular un cetățean al statului de reședința sau rezident permanent în acest stat. În exercitarea funcțiilor sale, curierul este protejat de statul de reședința. El se bucura de inviolabilitatea personală și nu poate fi supus arestării sau oricărei forme de reținere sau deținere.
6. Valiza consulară poate fi încredințată comandantului unei nave sau aeronave comerciale care trebuie să sosească la un punct de intrare autorizat. Acest comandant trebuie să fie purtatorul unui document oficial care să indice numărul coletelor care constituie valiza, dar el nu este considerat ca un curiei consular. Ca urmare a unui aranjament cu autoritățile locale competente, oficiul consular poate să trimită unul dintre membrii săi sa ia în mod direct și liber în primire valiza din mâinile comandantului navei sau aeronavei.
Articolul 29
Comunicarea cu cetățenii statului trimițător și protecția lor
1. Funcționarii consulari au dreptul, în cadrul circumscripției lor consulare, sa comunice cu cetățenii statului trimițător, să-i viziteze, să-i indrumeze și, atunci cînd este necesar, să le asigure asistența juridică și reprezentarea lor în justiție. Cetățenii statului trimițător pot sa comunice cu funcționarii consulari și să-i viziteze.
2. Autoritățile competente ale statului de reședința vor incunostinta, fără întîrziere și în orice caz în termen de 3 zile, oficiul consular al statului trimițător, cînd în circumscripția sa consulară un cetățean al acestui stat a fost arestat sau supus oricărei alte forme de limitare a libertății personale.
3. Funcționarii consulari au dreptul, în condițiile prevăzute de legile și regulamentele statului de reședința, sa primească corespondenta sau alte comunicări din partea cetățeanului statului trimițător aflat în stare de arest preventiv, sau supus oricărei alte forme de limitare a libertății personale, sa-l viziteze și sa comunice cu el după termenul de 7 zile de la data anunțării cu privire la măsura arestării sau a oricărei forme de limitare a libertății personale.
4. Autoritățile competente ale statului de reședința vor aduce la cunoștința cetățeanului statului trimițător, aflat în stare de arest preventiv sau supus oricărei alte forme de limitare a libertății personale posibilitatea de comunicare pe care o are potrivit prezentului articol.
5. Funcționarii consulari au dreptul sa comunice cu cetățenii statului trimițător care se afla arestați în executarea unei pedepse, precum și să-i viziteze, cu respectarea legilor și regulamentelor statului de reședința.
Articolul 30
Comunicarea cu autoritățile statului de reședința
În exercitarea funcțiilor ce le revin potrivit prezentei convenții, funcționarii consulari pot să se adreseze:
a) autorităților locale competente din circumscripția lor consulară;
b) autorităților centrale ale statului de reședința, dacă și în măsura în care legile și uzanțele statului de reședința sau acordurile internaționale admit aceasta.
Articolul 31
Libertatea de deplasare
În afară celor prevăzute prin legile și regulamentele referitoare la zonele în care accesul este interzis sau supus unor reguli speciale din motive de securitate naționala, statul de reședința asigura membrilor oficiului consular libertatea de deplasare și de circulație pe propriul teritoriu.
Articolul 32
Drepturi și taxe consulare
1. Oficiul consular poate percepe, pe teritoriul statului de reședința, drepturile și taxele pe care legile și regulamentele statului trimițător le prevăd pentru actele consulare.
2. Sumele încasate cu titlu de drepturi și taxe prevăzute la punctul 1 al prezentului articol sînt scutite de orice impozite și taxe în statul de reședința.
Capitolul 4 Înlesniri, privilegii și imunități privind pe membrii oficiului consular
Articolul 33
Înlesniri privind pe membrii oficiului consular
Statul de reședința va lua măsurile pentru a asigura membrilor oficiului consular posibilitatea de a-și desfășura activitatea și de a se bucura de imunitățile și privilegiile acordate prin prezenta convenție.
Articolul 34
Protecția funcționarilor consulari
Statul de reședința va trata funcționarii consulari cu respectul care li se cuvine și va lua toate măsurile necesare pentru a împiedica orice atingere adusă persoanei, libertății și demnității lor.
Articolul 35
Imunitatea de jurisdicție
1. Funcționarii consulari și angajații consulari nu sînt supuși jurisdicției autorităților judiciare sau administrative ale statului de reședința pentru activitățile desfășurate în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.
2. Totuși, dispozițiile punctului 1 al prezentului articol nu se aplică în caz de acțiune civilă:
a) care rezultă din încheierea unui contract făcut de un funcționar consular sau un angajat consular, pe care nu l-a încheiat în mod expres sau implicit în calitatea de mandatar al statului trimițător;
b) intentată de un terț pentru pagube rezultate dintr-un accident cauzat în statul de reședința de un vehicul, o nava sau aeronava.
Articolul 36
Inviolabilitatea personală a funcționarilor consulari
1. Funcționarii consulari nu pot fi supuși, nici pentru activitățile desfășurate în afară atribitiei legate de calitatea pe care o au:
a) unor măsuri de reținere sau de deținere preventivă decât în cazul comiterii pe teritoriul statului de reședința a unei crime grave și numai ca urmare a unei hotărîri a autorităților judiciare competente, în condițiile prevăzute de legile statului de reședința pentru luarea unor astfel de măsuri;
b) unor alte măsuri privative de libertate, decât în cazul executării unei hotărîri judecătorești definitive.
2. Prin "crima grava" trebuie să se înțeleagă, în sensul prezentului articol, orice infracțiune care nu a fost comisă dintr-o simpla neglijența și pentru care legile statului de reședința prevăd o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin 5 ani închisoare.
3. Atunci cînd o procedură penală este angajata împotriva unui funcționar consular, acesta este obligat să se prezinte în fața autorităților competente. Totuși, procedura trebuie condusă cu considerația cuvenita funcționarului consular, avînd în vedere poziția sa oficială și, cu excepția cazului prevăzut în punctul 1 al prezentului articol, astfel încît sa stânjenească cat mai puțin posibil exercitarea funcțiilor consulare.
Atunci cînd în împrejurările menționate în punctul 1 al prezentului articol s-a ivit necesitatea punerii unui funcționar consular în stare de detenție preventivă, procedura îndreptată contra lui trebuie să fie deschisă în termenul cel mai scurt posibil.
4. În cazul luării unor măsuri privative de libertate împotriva unui funcționar consular sau a unui angajat consular, autoritățile competente ale statului de reședința vor informa despre aceasta oficiul consular sau misiunea diplomatică a statului trimițător.
Articolul 37
Depunerea de mărturie
1. Membrii oficiului consular pot fi chemați de autoritățile competente ale statului de reședința să depună mărturie în cursul unei proceduri judiciare sau administrative.
Dacă un funcționar consular refuza să se prezinte sau să depună mărturie, nici o măsura coercitivă sau alta sancțiune nu-i va fi aplicată.
Angajații consulari și membrii personalului de serviciu al oficiului consular nu pot refuza sa răspundă ca martori decât în cazurile prevăzute la punctul 3 al prezentului articol.
2. Autoritatea care cere mărturia va evita sa stânjenească un funcționar consular în îndeplinirea funcțiilor sale. Ea poate primi mărturia la reședința sa sau la oficiul consular, sau sa accepte o declarație scrisă din partea sa, în toate cazurile cînd acest lucru este posibil.
3. Membrii oficiului consular nu sînt obligați să depună asupra faptelor legate de exercitarea funcțiilor lor și sa producă corespondenta și documente oficiale referitoare la acestea. Ei au, de asemenea, dreptul de a refuza să depună mărturie în calitate de experți asupra dreptului național al statului trimițător.
4. Funcționarii consulari care depun mărturie o vor face fără sa presteze jurământ, chiar dacă legile statului de reședința prevăd aceasta condiție, însă ei pot sa dea o declarație prin care să ateste adevărul asupra faptelor relatate.
Articolul 38
Scutirea de prestații personale și de alte obligații
1. Membrii oficiului consular care sînt cetățeni ai statului trimițător și nu au domiciliul pe teritoriul statului de reședința sînt scutiți în statul de reședința de obligații și măsuri cu caracter militar, de prestații personale de orice natura, precum și de orice contribuție ce s-ar datora în locul tuturor acestora.
2. Membrii oficiului consular, cat și membrii familiilor acestora sînt scutiți de orice obligații prevăzute de legile și celelalte reglementări ale statului de reședința în materie de înmatriculare a străinilor și de permise de ședere.
Articolul 39
Scutiri fiscale
1. Funcționarii consulari și angajații consulari sînt scutiți de orice impozite și taxe personale sau reale de orice natura, cu excepția:
a) impozitelor indirecte care sînt în mod normal cuprinse în prețul mărfurilor sau al serviciilor;
b) impozitelor și taxelor asupra bunurilor imobile în proprietatea lor, situate pe teritoriul statului de reședința, sub rezerva dispozițiilor articolului 26;
c) impozitelor, taxelor și altor drepturi pentru succesiune și transfer de bunuri, percepute de statul de reședința, sub rezerva dispozițiilor paragrafului b) al articolului 41;
d) impozitelor și taxelor asupra veniturilor de orice natura obținute în statul de reședința, cu excepția veniturilor realizate pentru activitățile lor oficiale;
e) drepturilor de înregistrare, de grefa, de ipoteca și de timbru, sub rezerva dispozițiilor articolului 26.
2. Membrii personalului de serviciu al oficiului consular, cetățeni ai statului trimițător, sînt scutiți de impozite și taxe asupra salariaților pe care ei le primesc pentru efectuarea serviciilor lor.
3. Membrii oficiului consular care folosesc persoane ale căror remunerații sau salarii nu sînt scutite de impozite asupra veniturilor în statul de reședința, trebuie să respecte obligațiile pe care legile și regulamentele acestui stat le impun celor ce angajează în materie de percepere a impozitului pe venit.
Articolul 40
Scutiri vamale
1. Statul de reședința va acorda, în conformitate cu legile și regulamentele sale, funcționarilor consulari scutire de plată oricăror taxe vamale pentru importul sau exportul de pe teritoriul acestuia a obiectelor destinate:
a) satisfacerea necesităților oficiului consular;
b) folosinței personale a funcționarilor consulari, inclusiv bunurile destinate instalării lor. Articolele de consum nu trebuie să depășească cantitățile necesare pentru folosirea directa de către cei interesați.
Scutirile astfel recunoscute nu privesc cheltuielile de depozit, transport și alte servicii similare.
2. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu al oficiului consular beneficiază de privilegiile și scutirile prevăzute la punctul 1 din prezentul articol, în ceea ce privește obiectele importate cu ocazia primei lor instalări.
3. Bagajele personale ale funcționarilor consulari sînt scutite de control vamal. Ele nu pot fi supuse controlului decât dacă exista motive serioase să se banuiasca ca ar conține alte obiecte decât cele indicate la punctul 1 sau obiecte interzise la export sau import de către legile statului de reședința, ori supuse legilor de carantina. În aceste cazuri, controlul trebuie să aibă loc în prezenta funcționarului consular respectiv sau a unui membru al familiei sale.
Articolul 41
Bunurile unui membru decedat al oficiului consular
În caz de deces al unui membru al oficiului consular, statul de reședința este obligat:
a) să permită exportarea bunurilor mobile ale defunctului, cu excepția acelora care au fost achzitionate în statul de reședința și care fac obiectul unei prohibiții la export în momentul decesului;
b) sa nu încaseze taxe, impozite și drepturi, de orice natura, percepute pentru succesiunea și transferarea bunurilor mobile, care se găsesc în statul de reședința datorită prezentei în acest stat a defunctului în calitate de membru al oficiului consular.
Articolul 42
Scutirea de regimul asigurărilor sociale
1. Sub rezerva dispozițiilor punctului 3 al prezentului articol, membrii oficiului consular, în ceea ce privește serviciile pe care ei le aduc statului trimițător, și membrii familiilor lor sînt exceptați de la dispozițiile privind asigurările sociale în vigoare în statul de reședința.
2. Exceptarea prevăzută în punctul 1 al prezentului articol se aplică și membrilor personalului privat care sînt în serviciul exclusiv al membrilor oficiului consular, cu condiția ca ei sa nu fie cetățeni ai statului de reședința sau sa nu domicilieze în acest stat.
3. Membrii oficiului consular care au în serviciul lor persoane cărora scutirea prevăzută în punctul 2 al prezentului articol nu li se aplică trebuie să respecte obligațiile pe care dispozițiile privind asigurările sociale ale statului de reședința le impun celui care angajează.
4. Scutirea prevăzută în punctele 1 și 2 ale prezentului articol nu exclude participarea voluntara la regimul asigurărilor sociale existente în statul de reședința, cu condiția ca ea să fie admisă de acest stat.
Articolul 43
Renunțarea la privilegii și imunități
1. Statul trimițător poate renunța, în ceea ce privește un membru al oficiului consular, la privilegiile și imunitățile prevăzute în articolele 35, 36 și 37.
Renunțarea trebuie să fie întotdeauna expresă și trebuie să fie comunicată în scris statului de reședința.
2. Renunțarea la imunitatea de jurisdicție pentru o acțiune civilă nu implica renunțarea la o imunitate de executare a hotărîrii, pentru care este necesară o notificare distinctă.
Articolul 44
Excepții de la imunități și privilegii
1. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu al oficiului consular, care sînt cetățeni ai statului de reședința sau cetățeni ai statului trimițător care au domiciliul în statul de reședința, nu beneficiază de imunitățile și privilegiile prevăzute la articolul 39 din prezenta convenție.
2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiază de privilegiile recunoscute acestora din urma, dacă sînt cetățeni ai statului trimițător sau a unui stat terț, fără a avea însă domiciliul în statul de reședința, cu excepția privilegiilor prevăzute la articolul 37 din prezenta convenție.
Articolul 45
Începutul și sfîrșitul imunităților și privilegiilor
1. Membrii oficiului consular beneficiază de imunitățile și privilegiile prevăzute în prezenta convenție, din momentul trecerii frontierei statului de reședința, pentru a-și ocupa postul sau din momentul numirii lor în funcție, dacă se găsesc deja pe acest teritoriu.
2. Membrii de familie ai persoanelor menționate la punctul 1 al prezentului articol beneficaza de privilegiile prevăzute de prezenta convenție astfel:
a) din momentul în care membrii oficiului consular încep să se bucure de imunități și privilegii potrivit cu punctul 1;
b) din momentul trecerii frontierei statului de reședința, dacă au intrat pe acest teritoriu ulterior datei prevăzute la litera a);
c) din momentul cînd au devenit membri de familie ai membrului oficiului consular, dacă au dobîndit aceasta calitate ulterior momentului prevăzut la litera b).
3. Atunci cînd activitatea unui membru al oficiului consular ia sfîrșit, imunitățile și privilegiile sale și de asemenea privilegiile membrilor familiei sale încetează în momentul părăsirii teritoriului statului de reședința sau la expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop.
Imunitățile și privilegiile angajaților consulari și membrilor personalului de serviciu, care sînt cetățeni ai statului de reședința sau cetățeni ai statului trimițător și au domiciliul în statul de reședința, încetează odată cu pierderea calității lor oficiale.
4. Privilegiile acordate membrilor de familie încetează de asemenea din momentul cînd aceștia nu mai fac parte din familia membrului oficiului consular. Totuși, dacă aceste persoane declara ca înțeleg sa părăsească teritoriul statului de reședința, într-un termen rezonabil, privilegiile subzistă pînă la acea data.
5. În cazul decesului unui membru al oficiului consular, membrii familiei sale continua să se bucure de privilegiile care le sînt recunoscute prin prezenta convenție, pînă la părăsirea teritoriului statului de reședința sau la expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop.
Articolul 46
Exercitarea funcțiilor consulare de către agenții diplomatici
1. Exercitarea funcțiilor consulare de către agenții diplomatici nu aduce atingere imunităților și privilegiilor diplomatice ale acestora. Aceasta prevedere se aplică și în cazul numirii unui agent diplomatic ca gerant intermediar al oficiului consular.
2. Numele agenților diplomatici care exercită funcții consulare vor fi comunicate ministerului afacerilor externe al statului de reședința.
Articolul 47
Asigurarea de răspundere civilă
1. Cu privire la vehiculele proprietatea statului trimițător, folosite de oficiul consular, precum și la vehiculele aparținînd membrilor oficiului consular sau membrilor familiilor acestora, este obligatorie asigurarea în mod corespunzător împotriva pagubelor cauzate terților.
2. Dispozițiile punctului 1 nu sînt totuși aplicabile angajaților consulari și personalului de serviciu al oficiului consular și nici membrilor de familie ai membrilor oficiului consular dacă sînt cetățeni ai statului de reședința sau își au domiciliul în acest stat.
Articolul 48
Respectarea legilor statului de reședința
1. Fără a aduce atingere imunităților și privilegiilor prevăzute în prezenta convenție, persoanele care beneficiază de aceste imunități și privilegii au obligația de a respecta legile statului de reședința și de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat.
2. Localurile consulare nu vor fi utilizate într-un mod incompatibil cu exercitarea funcțiilor consulare.
3. În arhivele consulare nu trebuie să fie păstrate decât documente oficiale.
Capitolul 5 Dispoziții finale
Articolul 49
Dispoziții aplicabile persoanelor juridice
Prevederile prezentei convenții referitoare la cetățenii statului trimițător se vor aplica în mod corespunzător și persoanelor juridice care au naționalitatea uneia dintre părțile contractante, atribuită în conformitate cu respectivele reglementări juridice.
Articolul 50
Ratificarea, intrarea în vigoare și denunțarea
Prezenta convenție va fi supusă ratificării, iar instrumentele de ratificare vor fi schimbate la Roma.
Prezenta convenție va intra în vigoare în a treizecea zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare și va rămîne în vigoare pînă cînd una dintre inaltele părți contractante o va denunta printr-un preaviz scris de un an, și în orice caz, nu înainte de cel de-al zecelea an de la data intrării sale în vigoare.
Încheiată la București la 8 august 1967, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română și italiana, ambele texte avînd aceeași valoare.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.