Strategia din 9 septembrie 2004

ANEXA Nr. 1

STRATEGIA NAfiIONALĂ DE GESTIONARE A DEȘEURILOR

2

CADRUL GENERAL

2.1

Corelarea cu politica de mediu

Programul guvernamental stabilește principiile de bază ale politicii de mediu a României, în conformitate cu prevederile europene și internaționale, asigurând protecția și conservarea naturii, a diversității biologice și utilizarea durabilă a componentelor acesteia.

In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă, iar în anul 2002 a fost elaborată Strategia Protecției Mediului. Acest document stabilește ca principii generale:

•

conservarea și îmbunătățirea condițiilor de sănătate a oamenilor;

•

dezvoltarea durabilă;

•

evitarea poluării prin măsuri preventive;

•

conservarea diversității biologice și reconstrucția ecologică a sistemelor deteriorate;

•

conservarea moștenirii valorilor culturale și istorice;

•

principiul "poluatorul plătește";

•

stimularea activității de redresare a mediului.

Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecției mediului sunt:

•

menținerea și îmbunătățirea sănătății populației și a calității vieții;

•

menținerea și îmbunătățirea capacității productive și de suport a sistemelor ecologice naturale;

•

apărarea împotriva calamităților naturale și accidentelor;

•

respectarea prevederilor Convențiilor internaționale ș1 ale Programelor internaționale privind protecția mediului;

•

maximizarea raportului beneficiu / cost;

•

integrarea țării noastre în Uniunea Europeană.

Au fost stabilite obiective pe termen scurt până în anul 2005, obiective pe termen mediu până în anul 2010 si obiective pe termen lung pana in 2013. In Planul Național de Gestionare a Deșeurilor sunt cuprinse pe lângă obiectivele stabilite în strategie și țintele pentru gestionarea tuturor categoriilor de deșeuri precum și măsurile pentru atingerea acestora.

Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului cuprinde 286 de proiecte prioritare - 233 de proiecte corespunzătoare obiectivelor pe termen scurt și 53 de proiecte corespunzătoare obiectivelor pe termen mediu. Acesta are cuprinse si o serie de proiecte referitoare la gestiunea deseurilor.

2.2

Cadrul legislativ

Cadrul legislativ general pentru protecția mediului în România este reprezentat

prm:

•

137/1995,

republicată

cu modificările

505/14.07.2033);

Legea

protecției

mediului ș1

completările

ulterioare

(MO

•

Legea

apelor

107/1996

cu

modificările si completarile ulterioare (MO584/30.06.2004);

•

Ordonanța

de

Urgență

a

Guvernului 243/2000 (MO 633/06.10.2000) privind protecția atmosferei, aprobată cu modificări și completări prin Legea 655/2001 (MO 773/04.12.2001);

•

Ordonanța

de

Urgență

a

Guvernului 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea 426/2001 (MO 411/25.07.2001);

•

Hotărârea de Guvern 918/2002

(MO

686/17.09.2002) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

•

Ordonanța de Urgență 34/2002

(MO 223/03.04.2002) privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării, aprobata cu modificări prin Legea 645/2002 (MO 901/12.12.2002);

•

Hotărârea de Guvern 856/2002

(MO 659/05.09.2002) privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.

Acquis-ul Communautaire în domeniul gestionării deșeurilor cuprinde un număr de 16 acte normative, dintre care cele mai multe au fost deja transpuse în legislația română, conform cu cele prezentate în tabelul următor.

Legislație europeană

Legislație românească

Directiva Cadru privind deseurile nr.

Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001)

75/442/EEC,

amendata

de

Directiva

pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.

nr.91/156/EEC

78/2000

(MO 283/22.06.2000) privinc

regimul deseurilor

Hotararea

de

Guvern

123/2003

(MO

113/24.02.2003) privind aprobarea Planului

National de etapa de Gestionare a Deseurilor

Directiva

nr.

91/689/EEC

privind

Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001)

deseurile periculoase

pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.

78/2000

(MO 283/22.06.2000) privinc

regimul deseurilor

Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurileHotararea

de Guvern nr. 662/2001 (MO

uzate, amendata de Directiva

nr.446/08.08.2001)

privind

gestionarea

87/101/EEC si de Directiva nr.91/692/EEC

ruleiurilor uzate, completata si modificata de

Hotararea de Guvern 441/2002 (MO 325/16.05.2002)

Hotararea de Guvern nr. 1159/2003 (MO 715/14.10.2003) pentru modificarea Hotararii de Guvern nr. 662/2001 (MO 446/08.08.2001)

privind

gestionarea

leiurilor uzate

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriileHG

nr.1057/2001 (700/05.11.2001) privind

si acumulatorii care contin anumiteregimul

bateriilor s1 acumulatorilor care

substante periculoase si Directiva

nr.contin substante periculoase

93/86/EC privind etichetarea bateriilor

Directiva

nr.

99/31/EC

privindHotararea de Guvern

nr. 162/2002

(MO

depozitarea deseurilor

164/07.03.2002)

privind

depozitarea deseurilor

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr. 867/2002 (MO 848/25.11.2002)

privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica a unui depozit si lista nationala de deseuri acceptate m fiecare clasa de depozit de deseuri 2002

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr. 1147 din 10 decembrie 2002 (MO 150/07.03.2003) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor

-

construirea,

exploatarea,

monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri

Directiva

nr.

2000/76/EC

privindHotararea

de

Guvern

nr.128/2002

(MO

incinerarea deseurilor

160/06.03.2002)

privind

incinerarea deseurilor

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr.1215 din 10 ianuarie 2003

(MO

150/07.03.2003)

pentru

aprobarea

Normativului privind incinerarea deseurilor

Directiva nr. 94/62/EC privind

ambalajeleHotararea de Guvern nr. 349/2002 (MO

si deseurile de ambalaje

269/23.04.2002)

privind

gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr. 1190/2002 (MO 2/07.01.2003) privind procedura de raportare a datelor

referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje

Directiva nr. 96/59/EC privind eliminareaHotararea

de Guvern m.173/2000 (MO

bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB

131/28.03.2000)

pentru

reglementarea

si PCT)

regimului special privind gestiune si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi

similari.

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr. 279/2002 (MO 459/27.06.2002)

privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea si controlul compusil01 desemnati in cadrul Directiei de gestiune a

deseurilor si substantelor chimice periculoase

Decizia nr. 2000/532/CE, amendata

deHotararea de Guvern m. 856/2002 (MO

Decizia nr. 2001/119 privind

lista659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii

deseurilor,

( ce inlocuieste Decizia

nr.deseurilor s1 aprobarea listei cuprinzand

94/3/CE privind lista deseurilor si

Deciziadeseurile, inclusiv deseurile periculoase

nr. 94/904/CE privind lista deseurilor periculoase).

Directiva

nr. 86/278/EEC

privindOrdinul

Ministrului Agriculturii, Pădurilor,

protectia mediului si in particular

aApelor

s1

Mediului

49/2004

(MO

solului, atunci cand namolul de la statiih:

66/27.O1.2004) pentru aprobarea normel01

de epurare este utilizat in agricultura

tehnice privind protectia mediului in special a

solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura

Directiva

nr.

2000/53/EC

privind(a

fost elaborat Draft-ul de HG)

ehiculele scoase din uz

Regulamentul nr. 259/93/EEC privino

Hotararea de Guvern m. 1357/2002 (MO

supravegherea si controlul transporturilor

893/10.12.2002)

pentru

stabilirea

de deseuri

autoritatilor

publice

responsabile

de controlul

s1

supravegherea

importului,

exportului si tranzitului de deseuri;

Hotararea de Guvern m. 228/2004 (MO 189/04.03.2004) privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului;

Legea 6/1991 (MO 18/26.01.1991) pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase s1 al eliminarii

acestora

Directiva

nr.

2002/95/EC

privind

(se va elabora in 2005)

restrictionarea utilizarii anumitor susbtante periculoase in echipamentele electrice si electronice precum si Directiva 2002/96/EC privind deseurile dt: echipamente

electrice

si

electronice

(DEEE)

Directiva nr.78/176/CEE privind deșeurile din industria dioxidului de titan

Directiva nr. 82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea si monitorizarea mediului datorita deseurilor din industria de dioxid de titan Directiva nr. 92/112/CEE privind pocedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea si eventual

eliminarea poluarii cauzate de deseurile din industria dioxidului de titan

(se va elabora in 2005)

Față de conținutul Acquis-ului Communautaire și de legislația - cadru pentru protecția mediului, legislația română mai cuprinde o serie de acte normative ce conțin prevederi referitoare la gestionarea deșeurilor, după cum urmează:

•

Ordonanța Guvernului 87/2001

(MO 543/01.09.2001) privind serviciile publice de salubrizare a localităților,

aprobată

prin

Legea

139/2002

(MO

233/08.04.2002)

cu

modificările

și completările ulterioare;

•

Ordonanța Guvernului 21/2002

(MO 86/01.02.2002) privind gospodărirea localităților urbane și rurale aprobată cu modificări și completări prin Legea 515/2002 (MO 578/05.08.2002);

•

Hotărârea de Guvern 188/2002

(MO 187/20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

•

Ordin

536/1997

(MO

140/03.07.1997) al Ministrului Sănătății, pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației;

•

Ordin

219/2002

(MO

386/06.06.2002) al Ministrului Sănătății și Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activitățile medicale;

•

Legea

98/1994

(MO

317/16.11.1994) privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică cu modificările și completările ulterioare;

•

Hotărârea de Guvern 170/2004

(MO 160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate;

•

Ordonanata

de

Urgenta

a

Guvernului

16/2001

(MO

104/07.02.2002)

privind

gestionarea

deseurilor industriale

reciclabile

aprobată

cu modificări

prin

Legea

465/2001

(MO 422/30.07.2001) și modificată prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 61/2003 (MO 461/28.06.2003);

►

Ordinul Comun al Ministrului

Industriei si Resurselor si Ministrului Administratiei Publice 265/503/2001 (MO 566/11.09.2001) pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de colectare a deseurilor

industriale reciclabile de la persoane fizice si a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile;

•

Ordin Comun al Ministerului

Mediului si Gospodaririi Apelor m. 2/05.01.2004 (MO 324/15.04.2004), al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului m. 211/06.02.2004, al Ministerului Economiei si Comertului m. 118/02.03.2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei;

•

Hotărârea de Guvern 228/2004

(MO

189/04.03.2004)

privind

controlul

introducerii

în țară a deșeurilor

nepericuloase, în vederea importului, perfecționării active și a tranzitului.

Autoritatea

competentă

căreia

îi

revin

atribuții

și

responsabilități

pentru gestionarea deșeurilor este Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor. Alte autorități publice cu atribuții în domeniul gestionării deșeurilor sunt: Ministerul Sănătății, Ministerul

Economiei

si Comerțului,

Ministerul

Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Apărării Naționale.

2.3

Considerente privind stadiul implementării legislatiei

În conformitate cu Directiva Cadru și Directiva 1996/61/EC (IPPC) s-a realizat o prima Strategie Nationala de Gestionare a Deseurilor ce a inglobat strategiile sectoriale ale ministerelor implicate. De asemenea, incepand din 2001, s-au realizat Planurile Județene de Gestionare a Deșeurilor. Pe baza Strategiei Nationale si a Planurilor Judetene a fost elaborat primul Plan Național de Gestionare a Deșeurilor, plan national de etapa, ce a fost adoptat prin HG 123/2003. Aceste documente nationale pentru gestiunea deseurilor au fost apoi imbunatatite in cadrul unor grupuri de lucru largite, formate din reprezentanti ai autoritatilor centrale, asociatiilor patronale si profesionale, ai unor asociatii ale autoritatilor locale, reprezentanti ai universitatilor si ONG-uri, precum si experti germani, francezi, englezi si japonezi, implicati in programe PHARE de twinning si in programul de asistenta tehnica acordata de JICA.

Dupa elaborarea Strategiei si a Planului National de Gestionare a Deseurilor, vor fi elaborate pana in 2007, Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor pe baza unui Ghid de elaborare a Planurilor Regionale a Deseurilor.

În ceea ce privește implementarea

Directivei nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor

s-au realizat următorii pași:

•

s-a creat cadrul legislativ prin adoptarea Hotărârii Guvernului 162/2002 și prin aprobarea Ordinelor Ministrului Apelor si Protectiei Mediului 867/2002 și 1147/2002;

•

s-au atribuit responsabilitățile pentru planificare și autorizare către instituțiile administrației publice;

•

s-au identificat, inventariat și clasificat depozitele existente de deșeuri municipale și industriale;

•

s-a planificat închiderea și condiționarea depozitelor existente de deșeuri municipale și construirea altora;

•

s-au evaluat tipurile și cantitățile de deșeuri existente în depozitele industriale.

Pentru implementarea

Directivei nr. 2000/76/EC privind incinerarea deșeurilor

s-a

realizat:

•

crearea cadrului legislativ prin adoptarea Hotărârii Guvernului 128/2002 ș1 aprobarea Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului 1215/2003;

•

stabilirea autorităților competente;

•

stabilirea unui sistem în concordanță cu prevederile Directivei pentru acordarea de autorizații pentru instalațiile de incinerare;

•

identificarea și inventarierea stațiilor de incinerare și co-incinerare existente și potențiale pentru valorificarea/ eliminarea deșeurilor municipale, din activități medicale și industriale;

•

examinarea situației incineratoarelor existente;

•

stabilirea unui sistem eficient de predare-primire a deșeurilor;

•

stabilirea condițiilor de funcționare a instalațiilor de incinerare;

•

stabilirea metodelor de calcul a concentrațiilor și valorilor ș1 măsurarea emisiilor.

În cadrul procesului de implementare

a Directivei nr. 94/62/EC privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

s-a realizat:

•

crearea cadrului legislativ prin adoptarea Hotărârii Guvernului 349/2002 precum și prin aprobarea Ordinului Ministrului Apelor si Protecției Mediului 1190/2002 și a Ordinului Ministrului Economiei și Comertului 128/2004;

•

stabilirea unui sistem eficient pentru reutilizare/ colectare și reciclare / valorificare a ambalajelor post-consum și a deseurilor de ambalaje;

•

monitorizarea proiectelor pilot și diseminarea rezultatelor;

•

adoptarea standardelor privind conținutul anumitor metale grele în materialele de ambalaje;

•

adoptarea standardelor europene armonizate ale căror prevederi se referă la ambalaje și deșeuri de ambalaje

•

obligativitatea agenților economici implicați în sectorul ambalajelor de raportare a datelor relevante către autoritatea competentă;

•

realizarea unei baze de date privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, în conformitate cu cerintele Deciziei Comisiei 97/138/EC.

•

constituirea unei persoane juridice legale ECO-ROM Ambalaje S.A. in scopul organizarii unui sistem de recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje, prin transferul de responsabilitate al agentilor economici care pun pe piata produse ambalate.

3. DATE GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR

Gestionarea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor.

Responsabilitatea pentru activitățile de gestionare a deșeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul "poluatorul plătește" sau după caz, producătorilor în conformitate cu principiul "responsabilitatea producătorului".

Organizarea activităților de colectare, transport și eliminare a deșeurilor municipale este una dintre obligațiile administrațiilor publice locale.

Categoria deșeurilor municipale include:

deșeuri menajere generate în gospodăriile populației;

deșeuri de tip menajer generate în unități economico-sociale; deșeuri din comerț;

deșeuri stradale;

deșeuri din parcuri și grădini;

nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești; deșeuri din construcții și demolări.

In mediul urban, gestionarea deșeurilor municipale este realizată în mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau al firmelor de salubritate. Acestea lucrează pe bază de contract cu generatorii individuali, dar acest sistem acoperă numai 95 % din totalul generatorilor de deșeuri municipale din mediul urban.

In mediul rural, in general nu există servicii organizate pentru gestionarea deșeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind făcut în mod individual de către generatori. Sunt deservite de servicii organizate pentru gestionarea deșeurilor numai o mica parte din localitatile rurale si in special numai acele localitati rurale aflate in proxima vecinatate a centrelor urbane.

Cantitatea totală de deșeuri municipale și asimilabile (împreună cu deșeurile din construcții și demolări și nămolurile din stațiile de epurare orășenești) generate în anul 2002 a fost estimată la 9,58 milioane tone, din care cantitatea de deșeuri menajere s-a estimat ținând cont de valorile indicelui mediu de generare (1,04 kg/locuitor.zi în mediul urban și O,15 kg/locuitor.zi în mediul rural). Astfel, pentru anul 2002 s-a obținut o valoare estimată totală de 7,66 milioane tone deșeuri menajere rezultată de la populație și de la agenții economici (din care numai 5,72 milioane tone - colectate de serviciile de salubritate).

Compoziția medie a deșeurilor menajere generate în anul 2002 este următoarea: hârtie și carton: 11 %

sticlă: 5 %

metale: 5 %

plastic: 10 %

textile: 5 %

deșeuri organice biodegradabile: 51 % alte deșeuri: 13 %.

Deșeurile menajere sunt colectate neselectiv (există numai câteva proiecte la scară pilot) și eliminate prin depozitare (pe depozite de deșeuri urbane); se apreciază că numai 5 % din cantitatea de deșeuri menajere este colectată în vederea recuperării.

Organizarea activității de gestionare a deșeurilor de producție este obligația generatorului.

Unitățile economice realizează aceste activități cu mijloace proprii sau contractează serviciile unor firme specializate. La momentul actual, există foarte puține firme care au ca domeniu de activitate gestionarea deșeurilor de producție, iar serviciile pe care le oferă acestea sunt limitate atât în ceea ce privește tipurile de deșeuri, cât și capacitățile de lucru.

In anul 2002 a fost raportată o cantitate totală de 372,4 milioane tone deșeuri din activitati productive, respectiv

24,5 milioane tone deșeuri de producție

(periculoase și nepericuloase) și 347,9 milioane tone de deșeuri care nu intră sub incidența Legii 426/2001 privind Regimul Deșeurilor. Cea mai mare parte a acestora din urmă este reprezentată de deșeuri generate din activități extractive.

Ponderea cea mai mare a deșeurilor de producție a reprezentat-o industria producătoare de energie (11,7 milioane tone), industria metalurgică (4,8 milioane tone), industria alimentară (1,2 milioane tone) și industria chimică/petrochimică (1,1 milioane tone).

Din cantitatea de deșeuri de productie, circa 33% a fost valorificată, restul de 67% fiind eliminată (prin depozitare, incinerare).

La nivelul anului 2002, s-au generat aprox. 600 OOO tone de deșeuri periculoase, ceea ce reprezintă 2,5% din totalul deșeurilor de producție. Din totalul deșeurilor periculoase generate, 49% au fost valorificate și 51% eliminate.

Incepând cu anul 1995, colectarea și procesarea informațiilor referitoare la tipurile și cantitățile de deșeuri s-a făcut în conformitate cu cerințele europene de clasificare (Catalogul European al Deșeurilor, înlocuit în anul 2002 cu Lista cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase) și de raportare la EUROSTAT și la Agenția Europeană de Mediu (prin rețeaua EIONET).

Cantitățile de deșeuri generate înregistrate au variat semnificativ de la un an la altul, din motive cum ar fi:

•

modificările survenite în activitățile companiilor industriale și de prestări serv1c11;

•

înregistrarea sau neînregistrarea ca deșeu a sterilului de la excavarea minereurilor;

•

modul de evaluare a cantității de către fiecare generator (cântărire sau estimare);

•

conștientizarea diferită de către generatorii de deșeuri a importanței activității de colectare și raportare a datelor;

•

controlul diferit, din partea autorităților de mediu locale, privind îndeplinirea obligațiilor legale de colectare și raportare a datelor de către generatorii de deșeuri;

•

modificarea periodica a chestionarelor de anchetă (ca de exemplu modificarea chestionarelor în anul 2003 - pentru raportarea datelor aferente anului 2002).

•

Variatiile inregistrate intre anii 2001 si 2002 pot fi datorate (pe langa celelalte motive mai sus mentionate ), si faptului ca s-a trecut la noua Lista europeana a deseurilor.

4

PRINCIPII SI OBIECTIVE STRATEGICE

Principiile

care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor sunt enunțate în cele ce urmează.

□

principiul

protecției resurselor primare

- este formulat în contextul mai larg al conceptului de "dezvoltare durabilă" și stabilește necesitatea de a minimiza și eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

□

principiul

măsurilor preliminare,

corelat cu principiul

utilizării BATNEEC

("Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive") - stabilește că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deșeurilor), trebuie să se țină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerințele pentru protecția mediului, alegerea și aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.

□

principiul

prevenirii

-

stabilește

ierarhizarea

activităților

de gestionare

a deșeurilor, în ordinea descrescătoare a importanței care trebuie acordată: evitarea apariției, minimizarea cantităților, tratarea în scopul recuperării, tratarea și eliminarea în condiții de siguranță pentru mediu.

□

principiul

poluatorul

plătește,

corelat

cu

principiul

responsabilității producătorului

și cel al

responsabilității utilizatorului

- stabilește necesitatea creării unui cadru legislativ și economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deșeurilor să fie suportate de generatorul acestor.

□

principiul

substituției

-

stabilește

necesitatea

înlocuirii

materiilor

prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariția deșeurilor periculoase.

□

principiul

proximității,

corelat cu principiul

autonomiei

- stabilește că deșeurile trebuie să fie tratate și eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deșeurilor periculoase este posibil numai către acele țări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare și numai în condițiile respectării cerințelor pentru comerțul internațional cu deșeuri.

□

principiul

subsidiarității

(corelat și cu principiul proximității și cu principiul autonomiei) - stabilește acordarea competențelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deșeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional și național.

□

principiul

integrării

- stabilește că activitățile de gestionare a deșeurilor fac parte integrantă din activitățile social-economice care le generează.

Opțiunile

de gestionare a deșeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a priorităților:

□

prevenirea apariției - prin aplicarea "tehnologiilor curate" în activitățile care generează deșeuri;

□

reducerea cantităților - prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deșeuri;

□

valorificarea - prin refolosire, reciclare materială și recuperarea energiei;

□

eliminarea - prin incinerare și depozitare.

15

Tabel 1.

Obiective strategice generale pentru gestionarea deșeurilor

Domeniul / Activitatea

Obiective principale

Obiective subsidiare

I .Politica si cadrul legislativ

1.1. Armonizarea politicii si legislatiei nationale in domeniul gestionarii deseurilor cu politicile si prevederile legislative europene, precum si cu prevederile acodurilor si conventilor internationale la

care Romania este parte.

1.1.1.Crearea cadrului legislativ adecvat pentru intreg sistemul de gestionare a deseurilor cu specificarea clara a tuturor "partilor implicate (asoc. prof., patronale,ONG-uri, sindicate, soc. civila etc.)", responsabilitatilor si obligatiilor acestora.

1.2. Integrarea problematicii de gestionare a deseurilor in politicile sectoriale si de compame.

1.2.1.Corelarea politicii si a actelor normative interne cu prevederile legislative europene si internationale in domeniul gestiunii deseurilor.

1.3. Cresterea eficientei de

aplicare a legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor.

1.3.1.Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei si

controlului acesteia.

1.3.2. Intarirea capacitatii institutionale

1.3.3.Incurajarea initiativei private in domeniul gestionarii deseurilor

2. Aspecte institutionale si organizatorice

2.1 Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor nationale si compatibilizarea cu structurile europene.

2.1.1.Crearea conditiilor pentru eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor aferente activitatilor de gestionare a

deseurilor.

2.1.2.Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale la toate nivelele (national, regional, judetean,

local) cu competente si responsabilitati in aplicarea legislatiei

3.Resursele umane

3.1. Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala

3.1.1.Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional si cu dotari corespunzatoare la toate nivelele atat in sectorul public,

cat si in sectorul privat.

4.Finantarea sistemului de

gestionare a deseurilor

4.1. Crearea si utilizarea de sisteme si 14 mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului poluatorul plateste

.1.1.Stimularea crearii si dezvoltarii unei piete viabile de deseuri reciclabile

4.1.2.0ptimizarea utilizarii tuturor fondurilor disponibile (fondul de mediu,

fonduri

private,

fonduri

structurale,

etc) pentru

cheltuielile de capital in domeniul gestionarii deseurilor

4.1.3.Imbunatatirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deseurilor municipale (calculare taxe, programe

nationale

speciale de la buget)

4.1.4.Imbunatatirea mecanismelor economico-financiare pentru

gestionarea deseurilor industriale (deseuri rezultate direct din activitati industriale), inclusiv a celor industriale periculoase.

4.1.5.Crearea si sustinerea unor mecanisme economico-financiare adecvate pentru gestionarea :fluxurilor de deseuri speciale: acumulatori si baterii, uleiuri uzate, anvelope uzate, ambalaje,

electrice si electronice, vehicule scoase din uz etc. (sisteme depozit,

responsabilizarea producatorului, mecanisme de eco-finantare)

4.1.6.Utilizarea completa si eficienta a fondurilor nationale s1

internationale disponibile

(ISP A, etc)

4.1.7.Finantarea sistemului national de monitorizare in domeniul

gestionarii deseurilor

4.1.8.Finantarea securizarii intermediare si a reabilitarii finale a

zonelor contaminate orfane

5.Constientizarea partilor implicate

5.1 Promovarea unui sistem de informare,

constientizare si motivare pentru toate partile implicate

5.I. I.Intensificarea comunicarii intre toate

partile implicate

5.1.2.0rganizarea si sustinerea de programe de educare si

constientizare a

populatiei

16

5.1.3.Stimularea agentilor economici ce finanteaza actiuni de educare si constientizare a populatiei, prin deduceri din sumele

datorate la Fondul pentru Mediu

5.1.4.Elaborarea de ghiduri legislative si documente informative

6. Colectarea si raportarea de date si informatii privind gestionarea deseurilor

7. Prevenirea generarii deseurilor

7. I .Maximizarea prevenirii generarii deseurilor

7.1.1.Promovarea si aplicarea principiului prevenirii in industrie

7.1.2.Promovarea si aplicarea principiului prevenirii la consumator

8. Valorificarea potentialului util din deseuri

8.1. Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor

8.1.1.Dezvoltarea pietii pentru materiile prime secundare si

sustinerea promovarii utilizarii produselor obtinute din materiale reciclate

8.1.2.Decuplarea generarii deseurilor de cresterea economica si

realizarea unei reduceri globale a volumului de deseuri.

8.2. Dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala si energetica

8.2.1.Promovarea prioritara a valorificarii materiale in masura posibilitatilor tehnice si economice in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu

8.2.2.Promovarea valorificarii energetice in instalatii cu randament energetic ridicat in cazul in care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere tehnico-economic, beneficiul energetic rezultat in urma incinerarii este pozitiv si exista

posibilitatea utilizarii eficiente a energiei rezultate

9. Colectarea si transportul deseurilor

9.1. Asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de generatori de deseuri de catre sistemele de colectare

si transport a deseurilor

9.1.1.Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor in mediul urban si rural

9.1.2.Optimizarea schemelor de transport

6.1.

Obtinerea de date si informatii complete si corecte care sa corespunda cerintelor de raportare la nivel national si european

6.1.1.

Imbunatatirea sistemului national de colectare, prelucrare si analizare a datelor si informatiilor privind gestionarea deseurilor

6.1.2.

Imbunatatirea sistemului de raportare la nivel european si international a datelor privind gestiunea deseurilor

17

9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor, in vederea unei cat mai eficiente valorificari

9.2.1.Stabilirea unor principii si cerinte unitare care sa stea la baza functionarii tuturor companiilor de salubritate

9.2.2.Separarea fluxurilor de deseuri periculoase de cele nepericuloase

9.2.3.Introducerea si extinderea colectarii selective la sursa a deseurilor

9.2.4. Controlul activitatii de transport deseuri pe plan intern: întărirea capacității instituționale de control ;

9.2.5.Eficientizarea controlului activitatii de transport deseuri peste frontiera:

10. Tratarea deseurilor

11. Eliminarea

I 1.1.

Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului

11.1.1. Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor prin promovarea cu prioritate a instalatiilor de eliminare la nivel zonal.

11.1.2. Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme cu cerintele

UE

12. Cercetare-dezvoltare

12.1 Incurajarea si sustinerea cercetarii romanesti in domeniul gestionarii integrate a deseurilor.

12.1.1.Adaptarea la conditiile locale a unor tehnologii curate de productie.

12.1.2.Elaborarea de tehnologii noi pentru neutralizarea si

eliminarea deseurilor periculoase.

12.1.3.Cresterea disponibilitatii pentru dezvoltarea de noi solutii

pentru prevenire, minimizare, reciclare si eliminare a acestora.

12.1.4. Diseminarea informatiilor privind noi solutii precum si noi

tehnologii

-

stabilirea cadrului legal si institutional care sa permita aplicarea directa a Regulamentului 259/93/CEE;

-

stabilirea autoritatii competente;

-

întărirea capacității instituționale de control ; implementarea Regulamentului 259/93/CEE.

10.1.

Promovarea tratarii deseurilor in vederea asigurarii unui management ecologic rational

10.1.1.

Incurajarea tratarii deseurilor in vederea:

■

valorificarii

■

facilitarii manipularii

■

diminuarii caracterului periculos

■

diminuarii cantitatilor de deseuri eliminate final in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu

18

19

Tabel 2.

Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri

Categoria de deseuri

Sub-categoria

Obiectiv principal

Obiectiv subsidiar

1.Deseuri din agricultura, cresterea animalelor, silvicultura si industria lemnului, industria alimentara

1.1.Deseuri vegetale, dejectii, rumegus, deseuri de la industrializarea lemnului

1.1.1. Eficientizarea controlului privind depozitarea deseurilor netratate

1.1.2.Incurajarea valorificarii prin procedee aerobe si anaerobe

1.1.3. Sustinerea valorificarii energetice acolo unde valorificarea materiala nu este fezabila dpdv tehnico-economic, in conditii de

siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu.

2.Deseuri de la producerea energiei termice si electrice,

.

.

.

.

.

mcmerare s1 co-mcmerare

2.1. Zgura, cenusa de vatra, cenusa zburatoare, gips de la

centrale termoelectrice

2.1.1. Sustinerea valorificarii materiale si energetice

2.2.Zgura, cenusa de vatra, cenusa zburatoare, gips de la instalatii de incinerare si co- mcmerare

2.2.1.Tratare inaintea depozitarii in cazul in care recuperarea nu este posibila

3.Deseuri din constructii si demolari

3.1.Deseuri din constructii si demolari (contaminate si necontaminate)

3.1.1. Sustinerea reutilizarii si reciclarii deseurilor din constructii si demolari necontaminate

3.1.1.1.Recuperarea si valorificarea materiala si/sau energetica a deseurilor rezultate

din demolari

3.1.2.Tratarea deseurilor contaminate din constructii si demolari in vederea recuperarii sau eliminarii

3.1.3. Dezvoltarea sistemului de facilitati in vederea eliminarii corespunzatoare

3.2.Deseuri din excavarea

3.2.1. Reutilizarea si reciclarea , in masura in

care acestea nu sunt contaminate

solurilor (contaminate si necontaminate)

3.2.2. Dezvoltarea sistemului de facilitati pentru tratarea deseurilor contaminate de la excavarea solurilor in vederea recuperarii sau

eliminarii și eliminarea corespunzatoare

3.3.Deseuri din constructia drumurilor

3.3.1. Reutilizarea si reciclarea , in masura in care acestea nu sunt contaminate

3.3.2.Tratarea deseurilor contaminate din constructia drumurilor in vederea recuperarii sau eliminarii si eliminarea corespunzatoare

4.Deseuri provenite de la statiile de epurare

4.1.Namoluri provenite de la statiile de epurare

4.1.1.Asigurarea, in masura posibilitatilor, a recuperarii si utilizarii ca fertilizant sau amendament agricol, a namolurilor ce

corespund calitatii stabilite in cerintele legale

4.1.2.Deshidratarea si pre-tratarea in vederea

eliminarii prin co-incinerare in cuptoarele din fabricile de ciment

4.1.3.Prevenirea eliminarii necontrolate pe

soluri

4.1.4.Prevenirea eliminarii namolurilor in apele de suprafata

5.Deseuri biodegradabile

5.1.Deseuri biodegradabile: menajere, deseuri asimilabile din comert, servicii, industrie, institutii, deseuri stradale,

namoluri orasenesti)

5.1.1.Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile prin reciclare si procesare (minimizarea materiei organice pentru reducerea poluantilor emisi prin levigat si

gazul de depozit)

6.Deseuri de ambalaje

6.1.Ambalaje

6.1.1. Cresterea gradului de reutilizare si

reciclabilitate a ambalajelor

6.1.2.0ptimizarea cantitatii de ambalaje pe produs ambalat (prin reproiectare)

20

6.2.Deseuri de ambalaje

6.2.1.Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje prin valorificare

6.2.2.Cresterea cantitatilor de deseuri de ambalaje colectate precum si a eficientei colectarii selective a acestora

6.2.3.Crearea si optimizarea schemelor de valorificare materiala

6.2.4.Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje ("neadecvate" pentru valorificare

materiala)

7.Anvelope

7. I .Anvelope

7.1.1. Cresterea gradului de valorificare materiala si energetica a anvelopelor uzate

8.Vehicule scoase din uz

8.1. Vehicule scoase din uz

8.1.1.Asigurarea unei retele de colectare a vehiculelor scoase din uz corespunzator

repartizate in teritoriu

8.1.2.Asigurarea posibilitatii ca ultimul detinator al vehiculului il poate preda gratuit unei unitati de colectare/valorificare

8.1.3.Restrictionarea utilizarii metalelor grele la fabricarea vehiculelor

8.1A.Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor din vehiculele uzate, precum si a valorificarii energetice a acelora care nu se

preteaza la valorificare materiala

21

9.Echipamente electrice si electronice

9.I .Echipamente electrice si electronice (EEE)

9.1.1.Reproiectarea EEE in scopul de a facilita repararea, imbunatatirea, reutilizarea, dezasamblarea si reciclarea lor

9.1.1.1. Incurajare a proiectarii si producerii de EEE care faciliteaza repararea, imbunatatirea, reutilizarea , dezasamblarea si

reciclarea lor

9.1.2.Reducerea componentelor periculoase dinEEE

9.1.2.1. Incurajarea cercetarii in vederea înlocuirii materialelor periculoase cu materiale cu un impact redus asupra sanatatii

omului si mediului

9.2.Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE)

9.2.1.Elaborarea actului normativ national cu privire la gestionarea DEEE

9.2.2. Incurajarea colectarii separate si a valorificarii materiale a deseurilor de echipamente electrice si electronice

9.2.2.1. Colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice într-o cantitate de cel putin 4 kg/loc/an incepand cu

2007

9.2.2.2. Incurajarea consumatorilor in vederea

returnarii DEEE

9.2.3ăIncurajarea aparitiei de noi facilitati de

reciclare si tratare a deseurilor de echipamente electrice si electronice

22

23

Tabel 3.

Obiective strategice generale privind gestionarea deseurilor periculoase

Domeniul/ Activitatea

Obiective principale

Obiective subsidiare

1. Politica si cadrul legislativ

I. I .Dezvoltarea unei politici nationale care sa conduca la crearea/aparitia unui sistem de gestionare a deseurilor periculoase eficient din punct de vedere ecologic, economic si just din punct de vedere social (Ex.:Aplicarea

principiului poluatorul plateste)

1.1.1.Crearea de sisteme administrative si mecanisme financiarecare sa stimuleze detinatorii de deseuri periculoase de a

se conforma obligatiilor legale de gestiune a acestora

1.1.2. Pregatirea transpunerii si implementarii constante pas cu pas a directivelor UE

2. Aspecte institutionale si organizatorice

2.1 Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale

2.1.1. Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale cu responsabilitati in aplicarea legislatiei, privind gestionarea deseurilor periculoase la toate nivelurile (national,

regional, judetean,)

3.Resurse umane

3.1 Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala la toate nivelele.

gestionarii ecologice rationale a deseurilor periculoase.

4. Prevenirea si

. .

.

..

mm1m1zarea generarn

4.1.Promovarea si aplicarea principiului

prevenirii generarii deseurilor periculoase si

4.1.1. Sustinerea aplicarii tehnicilor de minimizare a deseurilor si

tratare imbunatatita specifice diferitelor deseuri periculoase

deseurilor

pe cat posibil, a principiului proximitatii in

tratarea/eliminarea deseurilor periculoase

4.2.Minimizarea impactului deseurilor

4.2.1. Instruirea si responsabilizarea agentilor economici privind

periculoase asupra sanatatii si mediului.

intreprinderile si instalatiile care intra sub incidenta legii 645/2002

pentru aprobarea si modificarea OU 34/2002

5. Recuperarea materiala

5.1. Minimizarea impactului deseurilor

5.1.1.Promovarea reciclarii materialelor neferoase folosind topitoriile existente

3.1.1.

Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional la toate nivelele, atat in sectorul public, cat si in sectorul privat :

■

intarirea capacitatii personalului APM-urilor in ceea ce priveste aplicarea prevederilor legale referitoare la deseurile periculoase.

■

intarirea capacitatii generatorilor de deseuri in vederea

(reciclarea) si recuperarea energiei din deseurile periculoase

periculoase asupra sanatatii populatiei si mediului.

5.1.2. Promovarea valorificarii termoenergetice a deseurilor periculoase in cuptoarele de ciment

6. Colectarea si transportul deseurilor

6.1 Infiintarea de servicii de colectare si transport pentru deseurile periculoase

6.1.1 Infiintarea unui sistem de colectare si transport al deseurilor periculoase care sa satisfaca necesitatile generatorilor

6.1.2 Monitorizarea transportului si colectarii deseurilor

periculoase in conformitate cu cerintele UE si dezvoltarea bazei existente.

7. Tratarea si eliminarea deseurilor

7.1. Eliminarea deseurilor periculoase intr-un mod ecologic rational si eficient economic si acceptabil social.

7.1.2 Asigurarea de conditii adecvate pentru facilitatile de tratare

si eliminare a deseurilor

7.1.3 Crearea conditiilor ca noile instalatii si facilitati sa fie

proiectate, construite si sa opereze la nivselul cerintelor Uniunii Europene

7.1.4. Facilitarea exportului corespunzator al anumitor deseuri periculoase pentru o gestionare ecologic rationala

8. Gestionarea terenurilor contaminate

8.1 Asigurarea sanatatii publice prin prevenirea/minimizarea expunerii populatiei la riscurile generate de terenurile contaminate, apa contaminata si contaminantii in sine

8.1.1. Atingerea obiectivelor de calitate privind apele de suprafata, apa subterana si asigurarea indeplinirii obligatiilor internationale ale Romaniei in domeniul conservarii biodiversitatii si prevenirii accidentelor ecologice pe Fluviul Dunarea (Conventia Cadru a

Dunarii)

8.1.2.Punerea la dispozitia publicului a informatiilor privind

terenurile contaminate

8.2 Prevenirea aparitiei de noi terenuri

contaminate

8.2.1.Aplicarea tehnologiilor adecvate de tratare/eliminare a

deseurilor periculoase produse in mod curent

7.1.1

Incurajare a tratarii deseurilor periculoase in vederea:

■

valorificarii (claca este posibil)

■

facilitarii manipularii

■

favorizarii eliminarii

■

diminuarii caracteristicilor periculoase

24

26

Tabel 4.

Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri periculoase

Categoria de deseuri periculoase

Sub-categorii

Obiective principale

Obiective subsidiare

1. Deseuri cu continut de PCB/PCT

1.1 Gestionarea in conformitate cu prevederile legislatiei nationale armonizata cu cea a UE

1.1.1 Actualizarea periodica a inventarului national

de deseuri cu continut de PCB/PCT

1.1.2

Responsabilizarea agentilor econom1c1 m

vederea interzicerii utilizarii echipamentelor care contin PCB/PCT

1.1.3 Depozitarea in conditii de siguranta pentru sanatatea

populatiei

Sl

mediu

a

deseurilor

cu

continut de PCB/PCT

1.1.4 Eliminarea stocurilor existente utilizand cele

mai bune conditii tehnice si economice in cel mai scurt timp posibil

1.1.5 .Interzicerea utilizarii uleiurilor

Sl

a echipamentelor care contin PCB/PCT

2. Pesticide expirate

2002 care fac obiectul proiectului PHARE 2002 al MAAP

au fost/vor fi identificate in

afara proiectului PHARE 2002

2.1 Gestionarea in conformitate cu cerintele legale aplicabile

2.1.1 Actualizarea periodica a inventarului national de pesticide expirate si inspectarea locurilor de

stocare

2.1.2 Colectarea separata si depozitarea in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu a tuturor deseurilor periculoase (existente si viitoare)

2.1.3 Eliminarea stocurilor existente in cele mai

bune conditii tehnice si economice cel mai curand posibil

3. Solventi organici clorurati

Toate grupele de solventi organici utilizate

3.1.Reducerea cantitatii de deseuri generate si a emisiilor in mediu

3.1.1 Reducerea consumului de solventi

Sl

a generarii de deseuri prin utilizarea tehnologiilor

curate

•

Uleiuri uzate cu continut de PCB/PCT

•

Echipamente cu continut de PCB/PCT

•

Pesticide expirate identificate pana la 30 mai

•

Alte deseuri de pesticide si ambalaje de pesticide care

3.1.2. Reducerea cantitatii de deseuri de solventi organici

clorurati

generate

prin recuperarea

si

reutilizarea acestora

3.2.Reducerea emisiilor in mediu

3.2.1 Reducerea deversarilor de deseuri de solventi

in mediu

3.3. Eliminarea deseurilor in conditii corespunzatoare

3.3.1

Stabilirea

unei

gestionari

si

eliminari

corespunzatoare a deseurilor de solventi organici clorurati

4. Uleiuri uzate

4.1.Cresterea gradului de colectare a uleiurilor uzate de la utilizatori/ populatie

4.1.1 Eliminarea pietei ilegale a uleiurilor uzate a caror utilizare genereaza un impact negativ asupra sanatatii populatiei si mediului

4.2.Reducerea impactului asupra sanatatii populatiei si mediului prin imbunatatirea gestionarii uleiurilor uzate

4.2.1 Incurajarea utilizarii uleiurilor intr-o maniera ecologic rationala in cuptoarele de ciment

5. Deseuri rezultate din activitatea medicala si din institutii de cercetare

rationala si eficienta economic

5.3.Eliminarea in

siguranta a deseurilor medicale fara afectarea sanatatii personalului medico-sanitar si a populatiei

5.3.1 Realizarea unei depozitări temporare ecologic sigure a deșeurilor infecțioase și periculoase

5.3.2. Interzicerea depozitarii finale a deseurilor periculoase fara pretratare, in vederea inertizarii totale. In cazul deseurilor infectioase și periculoase vor fi excluse metodele de pretratare care transferă

poluanți în alți

factori de mediu.

•

Deseuri infectioase (codurile 18.O1.O1 ; 02 si 03) din unitati medicale si de cercetare

•

Deseuri periculoase, altele decat deseurile infectioase

5.1.

Colectarea separata a

5.1.1. Reducerea cantității de deșeuri medicale deseurilor infectioase si

infecțioase și periculoase

de către spitale prin periculoase (altele decat cele

colectarea separata (pe categorii de deșeuri) si infectioase)

eliminarea finală a acestora intr-o maniera ecologic

5.2.

Colectarea separata a deseurilor ne})_ericuloase

27

5

INSTRUMENTE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE

Instrumente de reglementare

- va fi completat și îmbunătățit cadrul legislativ referitor la activitățile de gestionare a deșeurilor prin:

acte de reglementare a impactului asupra mediului;

acte de reglementare a activităților de valorificare materială și energetică;

acte

de

reglementare

vizând

responsabilitățile

generatorilor

de deșeuri/producatorilor de bunuri care devin deșeuri;

acte de reglementare vizând responsabilitățile autorităților publice și relațiile ce trebuie definite între acestea și ceilalți factori implicați.

Instrumente economice

care să încurajeze reflectarea costurilor activităților de gestionare

a deșeurilor

atât în prețul produselor,

cât și în statutul pe piață al producătorului. Aplicarea corectă a stimulentelor financiare pe de o parte, și a penalităților pe de altă parte, va încuraja activitățile de gestionare prin prevenire, reducere și recuperare, conducând în același timp la eliminarea practicilor de gestionare cu impact asupra mediului sau care vin în contradicție cu principiul "poluatorul plătește".

Instrumente statistice

pe baza cărora să se obțină date corecte referitoare la generarea și gestionarea deșeurilor și care să permită evaluarea situației actuale și stabilirea obiectivelor de îndeplinit. Este necesară îmbunătățirea și adaptarea sistemului actual de colectare, validare și raportare a datelor la nivel județean și național.

Alte instrumente

aplicarea și controlul aplicării legislației existente; elaborarea planurilor de gestionare a deșeurilor;

crearea unor comitete care să cuprindă reprezentanți ai tuturor factorilor implicați în activitățile de gestionare a anumitor tipuri de deșeuri;

analiza ciclului de viață al produselor și realizarea "bilanțurilor ecologice", în scopul implementării celor mai bune practici de gestionare a deșeurilor.

6

FACTORI IMPLICAȚI

Pentru îndeplinirea obiectivelor naționale și europene în domeniul gestionării deșeurilor este necesară implicarea, practic, a întregii societăți, reprezentată prin:

autorități publice centrale și locale (mediu, administrație, sănătate, industrie, finanțe);

generatori de deșeuri (persoane fizice și juridice); asociații profesionale și institute de cercetare-dezvoltare;

societate civilă (consumatori de bunuri, organizații non-guvernamentale etc.).

7

CONCLUZII

►

Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor este elaborată de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, în conformitate cu responsabilitățile ce îi revin ca urmare a transpunerii legislației europene în domeniul gestionării deșeurilor și conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 78/2000 privind regimul deșeurilor, modificată și aprobată prin Legea 426/2001.

►

Elaborarea Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, eficient din punct de vedere ecologic și economic.

►

Prevederile SNGD se aplică pentru toate tipurile de deșeuri definite conform Ordonanței de Urgență a Guvernului 78/2000 privind regimul deșeurilor, modificată și aprobată prin Legea 426/2001.

►

Autoritatea competentă căreia îi revin atribuții și responsabilități pentru gestionarea deșeurilor este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si alte autorități publice cu atribuții în domeniul gestionării deșeurilor sunt: Ministerul Sănătății, Ministerul Economiei si Comerțului, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Apărării Naționale.

►

Incepând cu anul 1995, colectarea și procesarea informațiilor referitoare la tipurile și cantitățile de deșeuri s-a făcut în conformitate cu cerințele europene de clasificare (Catalogul European al Deșeurilor, înlocuit în anul 2002 cu Lista cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase) și de raportare la EUROSTAT și la Agenția Europeană de Mediu (prin rețeaua EIONET). Sunt colectate și raportate informații referitoare la: deșeurile urbane (deșeuri menajere, deșeuri din parcuri și grădini, nămol de la epurarea apelor uzate orășenești), deșeurile industriale (periculoase și nepericuloase), deșeurile generate din activitățile medicale.

►

Principiile pe baza cărora se realizează activitățile de gestionare a deșeurilor sunt: principiul protectiei resurselor primare, principiul masurilor preliminare corelat cu utilizărea BATNEEC, principiul prevenirii, principiul "poluatorul plătește" corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului, principiul substitutiei, principiul proximității corelat cu principiul autonomiei, principiul subsidiaritatii, principiul integrarii.

►

Opțiunile de gestionare a deșeurilor sunt in ordinea descrescătoare a priorităților: prevenirea apariției/minimizare generare deseuri; reutilizare/reciclare; valorificare materiala sau energetica; tratare/ depozitareă

►

Obiectivele Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor sunt stabilite după cum urmează: obiective generale pentru gestionarea deșeurilor; obiective specifice pentru gestionarea unor fluxuri speciale de deșeuri; obiective generale pentru gestionarea deșeurilor periculoase; obiective specifice pentru gestionarea unor fluxuri speciale de deșeuri periculoase.

►

Pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei sunt necesare: instrumente de reglementare, instrumente economice, instrumente statistice, alte instrumente.

►

Pentru îndeplinirea obiectivelor naționale și europene în domeniul gestionării deșeurilor este necesară implicarea, practic, a întregii societăți, reprezentată prin: autorități publice centrale și locale; generatori de deșeuri; asociații profesionale și institute de cercetare; societate civilă.

PLANUL NAfiIONAL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR

ANEXA Nr. 2

pentru îndeplinirea acestora, creeaza conditiile pentru ca gestionarea deseurilor sa se desfasoare într-un cadru mai larg, mai logic si mai coerent. In plus, experienta europeana a demonstrat ca, desi necesita timp si costuri mai mari pentru elaborarea, planurile de gestionare a deseurilor bazate pe abordarea "integrata" sunt mult mai realiste, mai usor de pus in aplicare si deci mult mai eficiente.

Tinand cont de aceste aspecte, factorii responsabili din Romania au considerat ca, pentru situatia concreta in care se afla tara noastra, modul de abordare "integrat" raspunde cel mai bine cerintelor.

Conform

prevederilor

Ordonantei

de

Urgenta

a

Guvernului

78/2000

(MO 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001 (MO 411/25.07.2001), Planul National de Gestionare a Deseurilor se aplica pentru toate tipurile de deseuri solide si lichide, clupa cum urmeaza:

•

deseuri municipale (menajere si asimilabile din comert, institutii si servicii),

•

namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti,

•

deseuri din constructii si demolari,

•

deseuri de productie nepericuloase si periculoase.

Sunt exceptate de la prevederile prezentului Plan National urmatoarele tipuri de deseuri:

•

deseuri radioactive,

•

roci si deponii de sol, precum si depozite de resurse minerale rezultate de la foraje, din prospectiuni geologice si operatiuni de exploatare subterana a bogatiilor subsolului (inclusiv din cariere de suprafata),

•

carcasele de animale si dejectiile animaliere,

•

efluentii gazosi emisi in atmosfera,

•

apele uzate,

•

deseurile de explozibili expirati.

Planul National de Gestionare a Deseurilor se aproba prin Hotarare de Guvern si se revizuieste o data la cinci ani.

Partea I

1.1

ROMÂNIA

-

PREZENTARE GENERALĂ:

România este situată în partea de sud-est a Europei Centrale, în interiorul și exteriorul arcului munților Carpați, pe cursul inferior al Dunării, cu ieșire la Marea Neagră, la o distanță față de extremitățile continentului, ce variază între 1.050 km și 2.800 km.

Europe

h""r,

&

· 'î t -

-

..

torsiei-- viet

"o "t; c

I:re

' a nd

ț_,.,J

k-

.

.

fh

p

L u

Fr=&e!'!

P o rtug.JL I

S

_

pa1n

Gib:ralt

k

Na.I

t

a

="

Poziția geografică și lungimea frontierelor României sunt redate în tabelele 1.1 și 1.2.

Tabelul 1.1

Poziția geografică a României

Punctul extrem

Judetul

Longitudine estică 11

Latitudine nordică

Nord

Satul Horodiștea

Botoșani

26v42 05

48v15 06

Sud

Orașul Zimnicea

Teleorman

25v23 32

43v37 07

Est

Orașul Sulina

Tulcea

29v41 24

45vo9 36

[Vest

Comuna Beba Veche

Timiș

2ov15 44

46v07 27

i;

după Greenwich

Tabelul 1.2

Lungimea frontierelor României

Granite

Lungimea frontierelor (km)

Totală

Terestră

Fluvială

Maritimă

Total granite

3149,9

1085,6

1816,9

247,4

Bulgaria

631,3

139,1

470,0

22,2

Iugoslavia

546,4

256,8

289,6

-

Republica Moldova

681,3

-

681,3

-

Ucraina

649,4

273,8

343,9

31,7

Ungaria

448,0

415,9

32,1

-

Marea Neagră

193,5

-

-

193,5

Sursa: Strategia Protecției Mediului

Suprafața României

este de 238391 km 2

,

fiind a treisprezecea țară din Europa ca întindere.

1.1.1

Date de geografie fizică

Relieful

României se compune din trei trepte majore și anume: cea înaltă a Munților Carpați (cel mai înalt vârf - Moldoveanu 2544 m), cea medie, care corespunde subcarpaților, dealurilor și podișurilor și cea joasă, a câmpiilor, luncilor și Deltei Dunării (cea mai tânără unitate de relief, în continuă formare și cu o altitudine medie de 0,52 m).

Alături de Dunăre și Marea Neagră, Muntii Carpați constituie elementul geografic fundamental pentru definirea teritorială a României. Aceștia sunt o bogăție naturală de importanță globală, care combină valoarea ecologică imensă cu bogăția culturală și diferite moduri de viață.

Munții Carpați sunt numiți, pe bună dreptate, "coloana vertebrală" a spațiului mioritic și ocupă o suprafață de 66303 km 2

,

adică aproximativ 27,9% din suprafața țării. Din cununa Carpaților, relieful coboară în trepte, dispuse aproape concentric. Cea mai mare parte a reliefului țării se dezvoltă pe marea unitate structurală a orogenului carpatic, iar toate unitățile de relief de la exterior sunt constituite din sedimente de proveniență carpatică, formarea lor fiind rezultatul evoluției lanțului carpatic.

Clima

României este temperat-continentală de tranziție, cu influențe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest și continental excesive dinspre nord-est. Precipitațiile anuale scad în intensitate de la vest la est, cifrându-se de la 600 mm la 500 mm în Câmpia Română, la sub 400 mm în Dobrogea, în timp ce în zonele montane ating 1000-1400 mm.

Flora

este alcătuită din specii de plante care apar și se dezvoltă spontan, precum și specii care s-au înmulțit artificial în diferite regiuni. Vegetația este condiționată de relief și de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de păduri de conifere (îndeosebi molid) și păduri de fag. Pe culmile înalte se află pajiști alpine și tufărișuri de jneapăn, ienupăr, afin și altele. In regiunile de deal și de podiș se întâlnesc păduri de foioase.

Vegetația de stepă și de silvostepă, care ocupă zonele cu deficit de umiditate din Podișul Dobrogei, Câmpia Română, Podișul Moldovei și Câmpia de Vest, a fost în cea mai mare parte, înlocuită prin culturi agricole.

Pădurile ocupă doar 26,7% din suprafața țării.

Fauna

include majoritatea speciilor de animale care trăiesc în libertate, precum și specii care au fost reproduse artificial într-o anumită regiune.

Apele curgătoare

ale României sunt dispuse radial, cele mai multe având izvoarele în Munții Carpați, iar principalul colector al acestora este fluviul Dunărea, care străbate țara în partea sudică pe o lungime de 1.075 km și se varsă în Marea Neagră.

Rețeaua hidrografică a României are aproape întreaga suprafață (97,8%) cuprinsă în bazinul fluviului Dunărea, cu excepția unei părți din râurile Dobrogei, care se varsă în Marea Neagră.

Râurile interioare (4.864 inventariate și codificate) au o lungime totală de 78.905 km.

Lungimea principalelor cursuri de apă este prezentată în tabelul 1.3.

Tabelul 1.3

Lungimea principalelor cursuri de apă de pe teritoriul României

Dunăre

1075

33250

Mureș

761

27890

Prut

742

10990

Olt

615

24050

Siret

559

42890

Ialomița

417

10350

Someș

376

15740

Argeș

350

12550

Jiu

339

10080

Buzău

302

5264

Dâmbovița

286

2824

Bistrița

283

7039

Jijia

275

5757

Târnava Mare

246

6253

Timiș

244

5673

Crișul Alb

234

4240

Vedea

224

5430

Moldova

213

4299

Bârlad

207

7220

I)

Fără afluenții care formează bazine de ordinul

I.

Sursa: Institutul Național de Statistică-Anuarul Statistic al României, 2002

Fluviul Dunărea și Marea Neagră

constituie ecosisteme distincte care, pe teritoriul aparținând României, au o importanță economică și ecologică aparte.

Dunărea

este coloana de transport pe căile interioare de apă ale Europei. Prin canalele Dunăre - Marea Neagră și Rin - Main - Dunăre se leagă două mări, Marea Nordului și Marea Neagră, creând perspectiva creșterii traficului pe apă al mărfurilor pe teritoriul României. Dunărea este sursă de apă pentru diverse folosințe, sursă de hrană (faună piscicolă) și sursă de energie ieftină, prin hidrocentralele electrice de la Porțile de Fier I și II.

Marea Neagră

este poarta României spre mări și oceane, iar zona de litoral și de platou continental oferă condiții pentru valorificarea bogățiilor subterane (petrol, gaze naturale), acvatice (fauna piscicolă) și de pe uscat (turism, agrement).

Canalul Dunăre-Marea Neagră,

construit între 1975 și 1984, leagă Dunărea (la sud de orașul Cernavodă) cu Marea Neagră (la Agigea, la sud de Constanța) și scurtează drumul spre Constanța cu aproape 400 km. Canalul, care poate fi utilizat în ambele sensuri, are o lungime de 64,2 km, o lățime între 11O și 140 de metri și o adâncime între 7 și 8,5 metri, și poate primi nave cu un pescaj de până la 5,5 metri. O dată cu deschiderea pentru trafic în 1992 a canalului Main­ Dunăre de pe teritoriul Germaniei a fost realizată legătura directă între Marea Neagră și Marea Nordului (între porturile Constanța și Rotterdam).

Lacurile

sunt reprezentate prin lacuri naturale (de diverse tipuri genetice), răspândite în toate unitățile majore de relief și de origini variate, de la cele glaciare în zona muntoasă (lacul Mioarelor - Munții Făgăraș la 2.282 m altitudine), la limanele fluvio-maritime (lacul Techirghiol la 1,5 m altitudine) și lacuri antropice, construite pentru valorificarea potențialului hidroenergetic, pentru alimentare cu apă, irigații, piscicultură și agrement.

Apele minerale

constituie o resursă regenerabilă, încă insuficient valorificată, deși unele din ele sunt apreciate pe plan mondial prin calitățile lor. Din rezerva totală de ape minerale ce pot fi îmbuteliate, de 122 mii m 3 /zi, se valorifică circa 40%.

Solul

reprezintă formațiunea naturală cea mai recentă de la suprafața litosferei; este format dintr-o succesiune de straturi care s-au format și se formează permanent prin transformarea rocilor și materialelor organice, sub acțiunea factorilor fizici, chimici și biologici, în zona de contact a atmosferei cu litosfera.

Cele mai fertile soluri sunt cernoziomurile din Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podișul Moldovei, Câmpia Transilvaniei, Dobrogea și alte zone (26,7% din învelișul de sol).

Din suprafața totală a țării de 238.391 km 2

,

62% reprezintă suprafața agricolă, 26,7% - pădurile, 3,7% - apele și 7,3% - alte suprafețe. Astfel, solurile agricole ocupă 14,8 milioane ha (0,65 ha/loc), cele arabile reprezintă 9,34 milioane ha (0,41 ha/loc), iar cele forestiere cca 6,7 milioane ha (0,3 ha/loc).

Pentru desfășurarea în bune condiții a diferitelor activități economice care generează presiuni asupra mediului a fost necesară punerea la punct a unor instrumente de gestionare a capitalului natural care să răspundă unor cerințe de protecție și asigurare a valorii ecologice. Astfel, au fost delimitate mai multe categorii de

arii protejate:

rezervații ale biosferei, parcuri naționale, rezervații naturale, rezervații științifice, monumente ale naturii, parcuri naturale.

Figura 1.2

Harta fizică a României

-

-

•

-

G

a

SLOVi

K1

UKRAINE

1

S

..

a

.

tu Mare

,.._

Dorohaî

"-

Radautl

•

,.,

•

'.

ț_

'J

•

Ba.la

Mare

HU

GA Y

•

suceava

c.,"

MO

LD

OVA

lrJ

la

s

•

,,

A • fa(l

îlmis • oar

fOCSQț1

•

•

R:esua

"

GaH • it l

era • .ia

Sul i ria

YUGOSLAVIA

T1.acla

(b

,t,

E

L EVAT I ON :

2000

m

1500m

Q

.Q

•

Slatina

Bucha,es-t

@

•

C-onstanta

1

OOO

m

-

Craiova •

"500 m

o

..

_

•

iu_rgt

, -

200

m

(

:...,.

...........

Alf!xandri

•

.

-

•'

o

1 00

. 200k:m

•

Philippe

Re

acewic2

.

- -- --

UNEPGRIDA!' nd.il. 1997.

Sursa:

UN

hP

1.1.2

Date de geografie administrativă

Din punct de vedere administrativ, România este organizată în 41 județe, cuprinde 265 municipii și orașe. Cele 40 de judete vor fi grupate in 7 regiuni, la care se adaugă municipiul Bucurestiul si județul Ilfov care reprezinta a 8 - a regiune Acestea sunt prezentate in figura 1.3.

Figura 1.3

Harta administrativă a României

Sursa: Institutul National de Statistica

Populația României este de 21.794.793 locuitori (conform unor date preliminare de la recensamantul din martie 2002).

Tabel 1.4

Evoluția populației pe ultimii 5 ani

Anul

Total

Populatia pe medii

Mediul urban

Mediul rural

1998

22.502.803

12.347.886

10.154.917

1999

22.458.022

12.302.729

10.155.293

2000

22.435.205

12.244.598

10.190.607

2001

22.408.393

12.243.748

10.164.645

2002

21.794.793

11.608.735

10.186.058

Sursa: Institutul Național de Statisitcă-Anuarele Statistice 1999- 2002

Densitatea populației pe județe fste reprezentată in figura I.4. La nivel național densitatea populației este de 94 loc/km .

Figura 1.4

Densitatea populației la nivelul anului 2001

ROMANIA

Densitatea populatiei

□

<

50 locuitori

/

km

l

50

-

75 locuitori

/

krn

1

□

75

•

1

00 locu ito r i / km '

■

100

-

1000

locuitori

/ km'

■

>

1000

IOaJitari

I

km'

/J1/grrria

Sursa: Prelucrare ICIM

-

date Anuarul Statistic al României -2002

Orașele principale sunt: București, Iași, Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara, Galați, Craiova, Brașov, Ploiești, Brăila.

Cel mai mare oraș și cel mai important centru politic, economic și cultural-științific al țării -

municipiul București

-

este împărțit în șase sectoare administrative. Orașul are o suprafață de 228 km 2

și o populație de 1.996.814 locuitori, ceea ce înseamnă cca 11% din totalul populației țării.

Porturile principale

sunt:

•

la Marea Neagră:

Constanța, cel mai mare port românesc și de asemenea cel mai mare port la Marea Neagră, cu un trafic de peste 80 milioane tone pe an. Alte porturi la Marea Neagră sunt Mangalia (vechea colonie greacă Callatis, datând tot din secolul al VI-lea î.e.n.) și Sulina.

•

la Dunăre:

Moldova Nouă, Orșova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița Călărași, Cernavodă, Hârșova, Măcin, Brăila, Galați, Tulcea, Sulina.

Aeroporturile

principale

sunt:

București-Otopeni

cel

mai

important

aeroport internațional (deschis în 1970), situat la 18 km de București, Constanța, Timișoara, Arad, Sibiu, Suceava, Bacău, Baia Mare, Caransebeș, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Oradea, Satu Mare, Târgu Mureș, Tulcea.

1.1.3

Date de geografie economică

Evoluția principalului indicator macroeconomic,

produsul intern brut

(PIB),

care reprezintă valoarea bunurilor și serviciilor rezultate din procesele de producție în cadrul economiei naționale pentru a fi consumate, investite, stocate sau exportate, este prezentată în figura I.5.

Această evoluție a produsului intern brut a fost estimată în condiții comparabile din punct de vedere metodologic. În acest sens, pentru perioada 1999-2002, indicii de volum au avut ca an de bază anul 1998, acesta fiind primul an pentru care s-a calculat produsul intern brut pe baza metodologiei SEC 1995 1

).

Figura 1.5

Indicii produsului intern brut in perioada 1996-2001

i20

110

100

90

80

70

60

-

.47

-..

---,

H!9!I

llllll'I

IOC!8

1

2000

2001

--r,rodimJI

"1Em

tnut

91,1

87.7

8-3.!i

M.3

,01

,oi..e

----v---._..,...a

a�

lnllll

96

119

M.2

@.5

10'1.7

,ou

--

Ila'(]

a-.m-1n 1 !!m

mit oe

1oeu.1r,r

§5$"

l!ll2.

S!U

IIQ

IO'l3

1D1' .2

Sursa: Institutul Național de Statistică -Anuarul Statistic al României, 2002

%

55,0

-,

50,0

45,0

40,0

35 ,0

30,0

25.0

20,0

Ponderea valorii adaugate

brute in PIB

,

44,0

44,7

28,2

29,1

13,2

11,7

1 o.o

15,0

4,9

5,0

5,0

0,0

+----

Industrie

Agricultura.

silvicultura

,

exploatare forest iera

si economia

vanatului

Construcl ii

Servicii')

2001

■

2002

Figura 1.6

Ponderea valorii adaugate brute in PIB (comparatie 2001 -2002)

Sursa: Institutul National de Statistica

l)

lncepând cu anul 1989 conturile naționale ale României au fost elaborate pe baza metodologiei Sistemului European de Conturi Economice Integrate 1979 (SEC 1979). Din anul 1998

s-a

trecut la utilizarea noului Sistem European de Conturi 1995 (SEC 1995). Datele pentru anul 1998 au fost elaborate conform principiilor metodologice ale celor două

sisteme

(SEC 1979 și SEC 1995), asigurându-se astfel un an de legătură între cele două versiuni ale SEC. lncepând cu anul 1999, calculul

s-a

realizat numai pe baza cerințelor metodologice ale SEC 1995.

El:-ț,eTtFOB

(%

falB

de

1997'.

-....-tmport

CIF

(%fata.de

981J

Figura

I.7 Evoluția PIB-ului, exportului si importului de bunuri in ultimii 5 ani (1997=100%)

19 8

199.9

2000

200

1

2002

Sursa: Prelucrare ICIM

-

date de la Institutul Național de Statistică

Evoluția

producției

industriale

a

înregistrat

fluctuații

importante.

Producția industrială în anul 2001 a înregistrat o scădere cu 7,1 % față de 1997, declinul fiind determinat de subutilizarea multor întreprinderi și de existența unor disponibilizări masive, precum și de reducerea cererii. Scăderea producției industriale a avut loc în toate cele trei sectoare (în industria extractivă cu 18,3 %, în sectorul energiei electrice și termice, gaze și apă cu 21,6 %, iar în industria prelucrătoare cu 6,0 %).

17

!r'/a

alimentara

B

.

baumri

■

textila sl

pmduse

extl l e

Dpralunraraa

lemrmJut

Ei)(elusi-v mohflaJ

metalurgie

■

construc

Lil rnelal lce

ș.

I

produse dln metal

alte-

ramuri

Figura 1.8

Structura producției industriei prelucrătoare în anul 2001

Sursa: Institutul National de Statistica

Strategia economică a României pe termen mediu, precum și Planul de acțiune al Programului de guvernare în perioada 2001-2004, evidențiază necesitatea dezvoltării

Analizând evoluția repartiției terenurilor agricole, pe tipuri de folosințe, în anii 1996-2001 se constată că suprafața terenurilor arabile se menține la cca 63 % din totalul suprafeței agricole, iar restul se repartizează între pășuni (cca 23 %), fânețe (cca 10 %), vii (1,8 %) și livezi (1,7 %).

În mediul rural, agricultura reprezintă activitatea economică predominantă, ocupând peste 70% din forța de muncă. Ea este singura ramură a economiei românești în care predomină persoanele în vârstă. Aproape 52 % din populația ocupată în agricultură avea, în anul 2001, 50 de ani și peste, iar cca. 23 % 65 de ani și peste. Doar 28 % din populația ocupată în agricultură erau tineri sub 35 de ani. Forța de muncă în agricultură de sub 40 de ani ar fi suficientă pentru exploatații de dimensiuni optime cu dotare corespunzătoare. Ca urmare a predominanței persoanelor în vârstă în sectorul agricol, climatul general este mai puțin receptiv la inovare.

Sectorul

transporturilor

a fost și rămâne în continuare un important consumator de energie (hidrocarburi și energie electrică).

In prezent se fac eforturi importante pentru realizarea de noi autostrăzi și pentru înzestrarea transportului urban, cu noi vehicule.

Liniile de cale ferată

în exploatare au fost la sfârșitul anului 2001 de 11.015 km față de

11.385 km în 1996.

Situația

drumurilor publice

la sfârșitul anului 2001 este prezentată în tabelul I.5.

Tabelul 1.5

Drumurile publice

Tip drumuri

1996

1997

1998

1999

2000

001

Drumuri publice - total

(km)

73.160

73.161

73.260

73.435

78.479

78.492

Modernizate

17.716

17.813

18.031

18.084

19.418

19.868

Din total drumuri publice:

Drumuri nationale

14.683

14.683

14.683

14.685

14.824

14.822

Drumuri .iudețene și comunale

58.477

58.478

58.577

58.750

63.655

63.670

Densitatea drumurilor publice pe 100

km 2

teritoriu

30,7

30,7

30,7

30,8

32,9

32,9

Sursa: Institutul Național de Statistică -Anuarul Statistic al României, 2002

Construcțiile

au înregistrat o scădere până în anul 1996 după care se observă o evoluție net ascendentă până în anul 2001. Astfel, sumele investite în lucrările de construcții la nivelul anului 2001, au crescut de 8 ori față de anul 1996 și de 3 ori față de 1998.

E:l

Ulll5trueti1 llCll

!l

j

r pwal:Î

espl!BlB

■

inlnat.lnure

s1

repiillltiÎ

-c::1l!'ffllm

Figura 1.10

Lucrările de construcții, după modul de execuție pentru anul 2001

Sursa: Institutul Național de Statistică

Creșterea cea mai mare s-a înregistrat în anul 2001 față de 1998, în cadrul formei de proprietate majoritar privată, de circa patru ori, față de cea majoritar de stat unde creșterea a fost de două ori, la nivelul aceluiași an.

Principalele

puncte turistice

din România sunt: capitala țării - București, litoralul Mării Negre cu stațiunile sale, Delta Dunării, Munții Carpați, în special Valea Prahovei și Poiana Brașov (zonele montane cele mai frecventate), Bucovina (situată în nordul Moldovei) cu vestitele mânăstiri și biserici, ale căror picturi exterioare (datând din secolul XVI) au fost declarate

patrimoniu

UNESCO, Maramureș, sudul Transilvaniei, incluzând ținutul Hațeg și zonele înconjurătoare (leagănul civilizației dacice) și nordul Olteniei.

Figura 1.11

Evoluția înnoptărilor în structurile de cazare turistică

9

.

,.romani

-+-straln1

....,.

total

-1-----------------------

g{)--1---------------..

4

1999

2000

Sursa: Institutul Național de Statistică

-

Anuarul Statistic al României

-

2002

Rețeaua de cazare a turiștilor, existentă, are 3.266 de unități de cazare, având o

capacitate existentă de 277.047 locuri.

Dintre ele sunt 829 de hoteluri, cu un total de 157.703 locuri de cazare. Capacitatea de cazare a turiștilor,

în funcțiune,

este de 51.882 locuri (mii locuri-zile), din care

34.339 în hoteluri (mii locuri-zile). Privatizarea unităților și a serviciilor din turism este în plină desîașurare.

Capacitatea și activitatea de cazare turistică,

pe forme de proprietate,

în anul 2001 se prezintă în figura I.12.

2qoooo

1

_62'!1_

Tr

țSCiOOO

-l---

•

00000 ---

50000

c>

+

18975

o ---

---

eapndlruea

sftmîa

(m.nnm ln un'j

I!

apa.crtatea

În

uneli

une

(mii

1m:ur/.

dia)

flliiW'iili:il:al

ifi>JMU.llfitpltrl!ut

Figura 1.12

Capacitatea și activitatea de cazare turistică, pe forme de proprietate pentru

anul2001

Sursa: Institutul Național de Statistică -Anuarul Statistic al României, 2002

1.1.4

Surse de date privind generarea și gestionarea deșeurilor

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor a fost realizat pe baza datelor si informatiilor existente, principalele surse de date fiind prezentate succint in cele ce urmeaza.

Incepând cu anul 1993 a fost creată, în urma unui contract între Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor și Institutul de Cercetare-Dezvoltare privind Protecția Mediului - ICIM București, baza de date privind generarea și gestionarea deșeurilor la nivel național. Datele se referă atât la deșeurile industriale, cât și la deșeurile municipale.

Din 1999, colectarea și procesarea informațiilor referitoare la tipurile și cantitățile de deșeuri s-a făcut în conformitate cu Hotărârea de Guvern 155/1999; acastă hotărâre a introdus obligativitatea agenților economici de a-și ține evidența deșeurilor, de a le raporta la cererea autorităților județene de mediu (APM) și de a le clasifica conform cerințelor europene de clasificare (Catalogul European al Deșeurilor). În anul 2002 această hotărâre a fost abrogată prin Hotărârea de Guvern 856/2002 (MO 659/05.09.2002), care a introdus totodată noua Listă de deșeuri, inclusiv deșeurile periculoase. De asemenea, România raportează date privind deșeurile din 1995 către sistemul de raportare la EUROSTAT și la Agenția Europeană de Mediu (prin rețeaua EIONET).

Cantitățile de deșeuri generate au variat semnificativ de la un an la altul (vezi tabelul I.6), din motive cum ar fi:

•

modificările survenite în activitățile companiilor industriale și de prestări serv1c11;

•

înregistrarea sau neînregistrarea ca deșeu a sterilului de la excavarea minereurilor;

•

modul de evaluare a cantității de către fiecare generator (cântărire sau estimare);

•

conștientizarea diferită de către generatorii de deșeuri a importanței activității de colectare și raportare a datelor;

•

controlul diferit, din partea autorităților de mediu locale, privind îndeplinirea obligațiilor legale de colectare și raportare a datelor de către generatorii de deșeuri;

•

modificarea periodica chestionarelor de anchetă in vederea imbunatatirii acestora (în 2000 și 2002).

Tabel 1.6

Generarea deșeurilor la nivel national (exclusiv steril minier)

Parametru

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Cantitatea totala de

deseuri (mil. tone)

48,00

42,66

42,68

33,26

41,22

34,08

'

Pentru următorii ani Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor își propune să îmbunătățească modul de raportare, colectare și prelucrare a datelor printr-o strânsă colaborare cu ICIM și Institutul Național de Statistică.

1.2

PRINCIPII ȘI OBIECTIVE STRATEGICE

Principiile de bază ale politicii de mediu a României sunt stabilite în conformitate cu prevederile europene și internaționale, asigurând protecția și conservarea naturii, a diversității biologice și utilizarea durabilă a componentelor acesteia.

Principalele

principii

care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor sunt enunțate în cele ce urmează:

Principiul

protecției resurselor primare

este formulat în contextul mai larg al conceptului de "dezvoltare durabilă" și stabilește necesitatea de a minimiza și eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

Principiul

măsurilor preliminare,

corelat cu principiul

utilizării BATNEEC

("Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive"), stabilește că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deșeurilor), trebuie să se țină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerințele pentru protecția mediului, alegerea și aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.

Principiul

prevenirii

stabilește ierarhizarea activităților de gestionare a deșeurilor, în ordinea descrescătoare a importanței care trebuie acordată: evitarea apariției, minimizarea cantităților, tratarea în scopul recuperării, tratarea și eliminarea în condiții de siguranță pentru mediu.

Principiul

poluatorul plătește,

corelat cu principiul

responsabilității producătorului

și cel al

responsabilității utilizatorului,

stabilește necesitatea creării unui cadru legislativ și economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deșeurilor să fie suportate de generatorul acestora.

Principiul

substituției

stabilește necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariția deșeurilor periculoase.

Principiul

proximității,

corelat cu principiul

autonomiei

stabilește că deșeurile trebuie să fie tratate și eliminate pe cât posibil pe teritoriul național și cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deșeurilor periculoase este acceptat numai către acele țări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare și numai în condițiile respectării cerințelor privind comerțul internațional cu deșeuri.

Principiul

subsidiarității

(corelat și cu principiul proximității și cu principiul autonomiei) stabilește acordarea competențelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deșeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional și național.

Principiul

integrării

stabilește că activitățile de gestionare a deșeurilor fac parte integrantă din activitățile social-economice care le generează.

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor a fost elaborat pentru perioada 2003 - 2013. In conformitate cu prevederile articolului 8(1) alin.7 din OUG 78/2000 (MO

283/22.06.2000) privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001 (MO 411/25.07.2001) Planul Național de Gestionare a Deșeurilor va fi revizuit periodic avându-se în vedere progresul tehnic și cerințele de protecție a mediului, fără să se depășească, însă, 5 am.

Având în vedere perioada pentru care a fost elaborat, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor cuprinde obiective, ținte și măsuri pe termen scurt și mediu,. Totuși, se regăsesc și acțiuni cu termene mai îndepărtate, ca de exemplu anul 2020. Acestea au fost păstrate întrucât la elaborarea planului s-a avut în vedere și o viziune pe termen lung ce derivă din implementarea anumitor directive cum ar fi depozitarea, incinerarea, etc., avandu-se in vedere constientizarea factorilor de decizie si a factorilor interesati asupra necesitatii continuarii implementarii legislatiei nationale si europene.

Obiectivele

strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, precum și măsurile necesare în următorii I

O

de ani, în domeniul gestionării deșeurilor, sunt prezentate sintetic în tabelele I.7 - I. IO, după cum urmează:

Tabelul I.7

Obiective și tinte generale pentru gestionarea deșeurilor

Tabelul I.8

Obiective și tinte specifice privind gestionarea anumitor fluxuri de deșeuri Tabelul I.9

Obiective și tinte generale pentru gestionarea deșeurilor periculoase

Tabelul I. I

O

Obiective și tinte pentru gestionarea anumitor fluxuri de deșeuri periculoase

47

Tabelul I. 7

Obiective și tinte generale pentru gestionarea deșeurilor

Domeniul / Activitatea

Obiective principale

Obiective subsidiare

Tinte

I .Politica si cadrul legislativ

1.1. Armonizarea politicii si legislatiei nationale in domeniul gestionarii deseurilor cu politicile si prevederile legislative europene, precum si cu prevederile acodurilor si conventilor internationale la care Romania este

parte.

1.1. I.Crearea cadrului legislativ adecvat pentru intreg sistemul de gestionare a deseurilor cu specificarea clara a uturor "partilor implicate (asociatii profesionale, patronale,ONG-uri, sindicate, societatea civila etc.)" , responsabilitatilor si obligatiilor acestora

Definitivarea intregului cadru legislativ. rrermen:2007

1.2. Integrarea problematicii de gestionare a deseurilor in politicile sectoriale si de companie.

1.2.1.Corelarea politicii si a actelor normative interne cu prevederile legislative europene si internationale in domeniul gestiunii deseurilor (completarea si corelarea

cu viitoarele acte legislative internationale/europene)

[ermen: Permanent

1.3. Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor.

1.3.1.Cresterea ponderii acordate aplicarii legislatiei si controlului acesteia in cadrul activitatii organelor de

mediu cu atributii in domeniul deseurilor

[ermen: Permanent

1.3.2. Intarirea capacitatii institutionale

[ermen: Permanent

1.3.3.Incurajare a initiativei private in domeniul gestionarii deseurilor

Privatizarea a 70% din serviciile de gestiune a deseurilor Termen:

2007

2. Aspecte institutionale si organizatorice

2.1 Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor nationale si compatibilizarea cu structurile europene.

2.1. I.Crearea conditiilor pentru eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor aferente activitatilor de gestionare a deseurilor.

Modificarea Regulamentului

de

Organizare

Sl

Functionare al APM- turilor

[ermen:2004

3.

Resursele umane

3.1.

Asigurarea resurselor umane inumar si pregatire profesionala

2.1.2. Intarirea capacitatii administrative a institutiil01iTermen: Permanent guvernamentale la toate nivelele (national, regional,

48

1

judetean, local) cu competente si responsabilitati

in 1aplicarea legislatiei

cl.1.1.Asigurarea de personal suficient si bine pregatit

!Termen: 2007 rofesional si dotari corespunzatoare la toate nivelele,

atat in sectorul public, cat si in sectorul privat.

4.

Finantarea sistemului de gestionare a deseurilor

1

4.1.

Crearea si utilizarea de sisteme si4.1. I.Stimularea crearii si dezvoltarii unei piete viabile delTermen: Permanent ecanisme

economico-financiaredeseuri reciclabile

1-------------------------+

l

entru

gestionarea

deseurilor

i 4.1.2.Optimizarea utilizarii tuturor fondurilor disponibil Termen: Permanent conditiile

respectarii

principiilo (fondul de mediu, fonduri private, fonduri structurale,

generale, cu precadere a principiulu·etc) pentru cheltuieli de capital in domeniul gestionarii!

"poluatorul plateste"

deseurilor

1 4. - 1. - 3. - Im - b - un - at - at - ire - a - m - e - ca - ni - sm - e - lo - r

- e - co - no - m - ic - o - -fi - na + n - ci - ar - eT - er - m - en - : - 20 - 0 - 7

l

entru gestionarea deseurilor municipale (calculare taxe, programe nationale speciale de la buget)

f

.1.4.Imbunatatirea mecanismelor economico-financiare!Termen: 2007 entru

gestionarea

deseurilor

industriale

(deseuri

ezultate direct din activitati industriale), inclusiv a celor ndustriale periculoase.

4.1.5.Crearea si sustinerea unor mecanisme economico-1Termen: 2007 financiare adecvate pentru gestionarea :fluxurilor de

deseuri speciale: acumulatori si baterii, uleiuri uzate, anvelope

uzate,

ambalaje,

electrice

si

electronice, ehicule

scoase

din

uz

etc.

(sisteme

depozit, esponsabilizarea producatorului, mecanisme

de eco­ finantare)

4.1.6.Utilizarea completa

Sl

eficienta a fondurilor nationale si intemationale disponibile

(ISP A, etc)

Termen: Permanent

4.1.7.Finantarea sistemului national de monitorizare in domeniul gestionarii deseurilor

Termen: Permanent

4.1.8.Finantarea securizarii intermediare si a reabilitarii finale a zonelor contaminate orfane

Termen: Permanent

5.Constientizarea partilor implicate

5.1 Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare entru toate partile implicate

5. I. I .Intensificarea comunicarii intre toate partile implicate

Termen: Permanent

5.1.2.Organizarea si sustinerea de programe de educare si constientizare a populatiei, de catre toate partile implicate (autoritati publice centrale si locale, societati comerciale, ONG-uri, institutii publice, etc.)

Termen: Permanent

5.1.3.Stimularea agentilor economici ce finanteaza actiuni de educare si constientizare a populatiei, prin

deduceri din sumele datorate la Fondul pentru Mediu

Termen: 2005

5.1A.Elaborarea de ghiduri legislative si documente informative

Termen: 2005

6. Colectarea si raportarea de date si informatii privind gestionarea deseurilor

6.1.Obtinerea de date si informatii complete si corecte, care sa corespunda cerintelor de raportare la nivel national s1 european

6.1.1.Imbunatatirea sistemului national de colectare, prelucrare si analizare a datelor si informatiilor privind

gestionarea deseurilor

Termen: 2006

61.2.Imbunatatirea sistemului de raportare la nivel european si international a datelor privind gestiunea

deseurilor

Termen: Permanent

7. Prevenirea generarii deseurilor

7.I .Maximizarea prevenirii generarii deseurilor

7.I. I .Promovarea si aplicarea principiului prevenirii in industrie

Termen: Permanent

7.1.2.Promovarea si aplicarea principiului prevenirii la

consumator

Termen: Permanent

49

8. _Va!orificare potentialului .1. Exploatarea tuturor posibilitatilor iutil dm deseun

de natura tehnica si economica privind

alorificarea deseurilor

!

8.1.1.Dezvoltarea pietii pentru materiile prime secundare si sustinerea promovarii utilizarii produselor obtinute din

Imateriale reciclate

!Termen: Permanent

8.1.2. Decuplarea generarii deseurilor de cresterea

economica si realizarea unei reduceri globale a volumului de deseuri

12013

8.2. Dezvoltarea activitatilor de

!valorificare materiala si energetica

n

8.2.1.Promovarea prioritara a valorificarii materiale in lmasura posibilitatilor tehnice si economice in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu

!Valorificarea a

circa 1O % din deseuri menajere: 31 dec. 2010

8.2.2.Promovarea valorificarii energetice in instalatii cu dament energetic ridicat in cazul in care valorificarea ateriala nu este fezabila din punct de vedere tehnico­

conomic, beneficiul energetic rezultat in urma ncinerarii este pozitiv si exista posibilitatea utilizarii ficiente a energiei rezultate

IValorificarea energetica a circa 1 O

% din deseurile

!municipale: 2020 Conformarea cu

!Directiva UE a tuturor instalatiilor de incinerare a deseurilor roprii: 2007 Conformarea cu pirectiva UE a instalatiilor de co­

incinerare: 2007

9. Colectarea si transportul 9.1. Asigurarea deservirii unui numar

Ideseurilor

eat mai mare de generatori de deseuri

de catre sistemele de colectare

l

si transport a deseurilor

9.I. I.Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor inj imediul urban si rural

!

Colectarea a 184% din deseurile

municipale generate: 2013

9.1.2.Optimizarea schemelor de transport

!Termen: Permanent

9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni entru colectarea si transportul

deseurilor, in vederea unei cat mai

ficiente valorificari si eliminari a deseurilor

9.2.1.Stabilirea unor principii si cerinte unitare care sal stea la baza functionarii tuturor companiilor de salubritate

Termen: 2007

50

52

Tabelul 1.8

Obiective și tinte specifice anumitor fluxuri de deșeuri

Categoria de deșeuri

Sub-categoria

Obiective

Tinte

1.Deseuri din agricultura, cresterea animalelor, silvicultura si industria lemnului, industria alimentara

1.1.Deseuri vegetale, dejectii, rumegus, deseuri de la industrializarea lemnului

1.1.1. Eficientizarea controlului privind depozitarea

deseurilor netratate

Termen: 2010

1.1.2.Incurajarea valorificarii prin procedee aerobe si anaerobe

Valorificarea materiala sau energetica a circa 50

% din deseurile biodegradabile pana in 2013

1.1.3. Sustinerea valorificarii energetice acolo unde trecuperarea materiala nu este tehnico-economic fezabila, in conditii de siguranta pentru sanatatea

oopulatiei si mediu.

Valorificarea energetica a 50% din cantitatea de rumegus pana in 2013

2.Deseuri de la producerea energiei termice si electrice,

.

.

.

mcmerare s1 co-

mcmerare

2.1. Zgura, cenusa de vatra, cenusa zburatoare, gips de la centrale termoelectrice

2.1.1. Sustinerea valorificarii materiale si energetice

Valorificarea in constructii a 30% din cenusa zburatoare si gipsul rezultat de la termocentrale pana in 2015

2.2.Zgura, cenusa de vatra, cenusa zburatoare, gips de la

instalatii de incinerare

.

. .

s1 co-mcmerare

2.2.1.Tratare inaintea depozitarii in cazul in care trecuperarea nu este posibila

Tratarea tuturor cantitatilor de zgura, cenuse si gips pana in 2017

3.Deseuri din constructii si demolari

3.1.Deseuri din constructii

si demolari (contaminate si

necontaminate)

3.1.1. Sustinerea reutilizarii si reciclarii deseurilor din constructii si demolari necontaminate

Recuperarea si valorificarea materiala si/sau energetica a deseurilor rezultate din demolari

- responsabilitatea industriei -

3.1.2.Tratarea deseurilor contaminate din constructii și demolari in vederea recuperarii sau eliminarii

Dezvoltarea unor facilitati de tratare prin inertizare a tuturor deseurilor contaminate

rezultate din demolari/constructii (responsabilitatea industriei)

3.1.3. Dezvoltarea sistemului de facilitati in vederea eliminarii corespunzatoare

(responsabilitatea industriei)

3.2.Deseuri din excavarea solurilor (contaminate si 1necontaminate)

3.2.1.Reutilizarea si reciclarea, in masura in care acestea nu sunt contaminate

Implementarea practicilor de refolosire si

!Valorificare materiala a tuturor deseurilor irezultate din excavarea solurilor (responsabilitatea industriei)

3.2.2. Dezvoltarea sistemului de facilitati pentru tratarea deseurilor contaminate de la excavarea

solurilor in vederea recuperarii sau eliminarii si eliminarea corespunzatoare

Dezvoltarea unor facilitati de tratare prin inertizare a tuturor deseurilor contaminate

irezultate din excavarea solurilor (responsabilitatea industriei)

3.3.Deseuri din constructia drumurilor

3.3. I .Reutilizarea si reciclarea, in masura in care acestea nu sunt contaminate

Implementarea practicilor de refolosire si walorificare materiala a 50% din deseurile irezultate din constructia drumurilor (responsabilitatea industriei)

3.3.2.Tratarea deseurilor contaminate din constructia drumurilor in vederea recuperarii sau eliminarii si eliminarea corespunzatoare

Dezvoltarea unor facilitati de tratare prin inertizare a tuturor deseurilor contaminate irezultate din constructia drumurilor

(responsabilitatea industriei)

4.Deseuri provenite de la statiile de epurare

4.1.Namoluri tprovenite de la statiile de epurare

4.1.1.Asigurarea, in masura posibilitatilor, a recuperarii si utilizarii ca fertilizant sau amendament agricol, a namolurilor ce corespund calitatii stabilite in

cerintele legale

Organizarea valorificarii agricole a namolului 1necontaminat de la statiile de epurare orasenesti generat începând din 2004

4.1.2.Deshidratarea si pre-tratarea in vederea eliminarii prin co-incinerare in cuptoarele din fabricile de ciment

Implementarea co-incinerarii namolurilor de epurare după elaborarea studiilor de fezabilitate de către companiile de ciment

4.1.3.Prevenirea eliminarii necontrolate pe soluri

Termen: Permanent din momentul adoptarii

ireglementarii interne

4.1.4.Prevenirea eliminarii namolurilor in apele de

suprafata

Termen: Permanent din momentul adoptarii

ireglementarii interne

53

5.Deseuri

iodegradabile

5.1.Deseuri

[.1.1.Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile

t odegradabile:

rin reciclare si procesare (minimizarea materiei enajere, deseuri

organice pentru reducerea poluantilor emisi prin

similabile din comert, levigat si gazul de depozit) servicii, industrie,

1institutii, deseuri stradale, namoluri

1orasenesti

Reducerea cu 25% pana in 2010

Reducerea cu 50% pana in 2013

Reducerea cu 65% pana in 2016

6.Deseuri de ambalaje 16

.1.Ambalaje

6.1.1.Cresterea gradului de reutilizare si reciclabilitatel

1a ambalajelor

Termen: Permanent

6.1.2.Optimizarea cantitatii de ambalaje pe produsl

1ambalat (prin reproiectare)

Termen: Permanent

6.2.Deseuri de 1ambalaje

6.2.1.Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje prin tvalorificare

e

e

Atingerea obiectivelor de reciclare

! de 60% din greutate pentru hartie si arton si a obiectivelor de reciclare

de 50% din greutate pentru metal ana la 31 Decembrie 2008;

-

Atingerea obiectivelor de reciclare Ide 15 % din greutate pentru lemn ana la 31 Decembrie 2011;

-

Atingerea obiectivului global de ciclare de 55%, a obiectivului global de valorificare de 60%, a obiectivelor de reciclare de 22,5 % din greutate pentru plastic, (considerandu-se numai materialul ciclat ca material plastic) si a obiectivelor de recilare de 60% din greutate pentru sticla, pana la 31 Decembrie 2013

54

6.2.2.Cresterea cantitatilor de deseuri de ambalaje colectate precum si a eficientei colectarii selective a acestora

Etape colectare selectivă

la nivel national;

6.2.3.Crearea si optimizarea schemelor de valorificare materiala

Termen: Incepand din 2004

6.2.4.Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje ("neadecvate" pentru valorificare materiala)

Organizarea sistemelor zonale si valorificarea energetica, eventual ca si combustibil alternativ pentru cuptoarele de ciment, corelat cu punerea in functiune a instalatiilor de procesare adecvate

Termen: Incepand din 2005

7.Anvelope

7.I .Anvelope

7.1.1. Cresterea gradului de valorificare materiala si energetica a anvelopelor uzate.

Organizarea sistemului de colectare valorificare materiala si termoenergetica a anvelopelor uzate Termen: 2005

8.Vehicule scoase din uz

8.1. Vehicule scoase din uz

8.1.1.Asigurarea unei retele de colectare a vehiculelor scoase din uz corespunzator repartizate in teritoriu

Realizarea unui sistem prin care ultimul detinator al vehiculului il poate preda gratuit unei unitati de colectare/valorificare: 2007

8.1.2. Asigurarea posibilitatii ca ultimul detinator al

!Vehiculului il poate preda gratuit unei unitati de co1ectare/valorificare

Termen: Permanent incepand din 2007

8.1.3.Restrictionarea utilizarii metalelor grele la fabricarea vehiculelor.

Termen: Permanent incepand din 2007

-

2003 - 2006: experimentare (proiecte pilot), constientizare populatie;

-

2007 - 2017: extinderea colectarii selective

55

8.1.4.Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor din vehiculele uzate, precum si a valorificarii energetice a acelora care nu se preteaza la valorificare materiala

Incepand din 2007:

din masa vehiculelor fabricate dupa 1 ianuarie 1980;

vehiculelor fabricate inainte de 1 ianuarie 1980;

din masa vehiculelor fabricate inainte de 1 ianuarie 1980;

9.Echipamente electrice si electronice

9.I .Echipamente electrice si electronice (EEE)

9.I. I .Reproiectarea EEE in scopul de a facilita repararea, imbunatatirea, reutilizarea, dezasamblarea si reciclarea lor

Termen:Permanent

9.1.2.Reducerea componentelor periculoase din EEE prin incurajarea cercetarii privind inlocuirea

materialelor periculoase cu materiale cu un impact redus supra sanatatii omului si mediului

Termen: Permanent

9.2.Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE)

9.2.1.Elaborarea actului normativ national cu privire la gestionarea DEEE

Termen:2005

9.2.2. Incurajarea colectarii separate si a valorificarii materiale a deseurilor de echipamente electrice si electronice

Realizarea sistemului de colectare si valorificare Termen:2007

9.2.3..Incurajarea aparitiei de noi facilitati de reciclare si tratare a deseurilor de echipamente electrice si

electronice

Organizarea unor centre zonale de dezmembrare/reciclare a DEEE

Termen:2007

-

reutilizare și reciclarea a 80% din masa K,'ehiculelor fabricate dupa 1 ianuarie 1980;

-

reutilizarea si valorificarea a cel putin 85%

-

reutilizarea si reciclarea a 70% din masa

-

reutilizarea si valorificarea a cel putin 75%

56

57

Tabelul 1.9

Obiective și tinte generale privind gestionarea deșeurilor periculoase

Domeniul/ Activitatea

Obiective principale

Obiective subsidiare

Tinte

1. Politica si cadrul legislativ

I. I .Dezvoltarea unei politici nationale care sa conduca la crearea/aparitia unui sistem de gestionare a deseurilor periculoase eficient din punct de vedere ecologic, economic si just din punct de vedere social (Ex.:Aplicarea principiului poluatorul plateste)

1.1.1.Crearea de sisteme administrative si mecanisme financiarecare sa stimuleze detinatorii de deseuri periculoase de a se conforma obligatiilor legale de gestiune a acestora

Revizuirea politicii de sanctiuni si a amenzilor pentru neconformarea cu legile de mediu.

Termen: Periodic

1.1.2. Pregatirea transpunerii si implementarii constante pas cu pas a directivelor UE

Finalizarea și aprobarea întregii legislații secundare referitoare la deșeurile periculoase în concordanță cu cerințele actelor normative privind deșeurile, inclusiv Legea 426/2001 pana in 2007.

Pregătirea notelor de îndrumare tehnică, in sprijinul legislației referitoare la deșeurile periculoase.

Termen:2004-2006

2. Aspecte institutionale si organizatorice

2.1 Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale

2.1.1. Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale cu responsabilitati in aplicarea legislatiei, privind gestionarea deseurilor periculoase la toate nivelurile (national, regional,

·udetean,)

Intărirea capacității de inspecție a

APM-

rilor în domeniul deșeurilor periculoase prin modificarea ROF și a OM 541/2000 privind activitățile de inspecție în domeniul deșeurilor periculoase.

Termen: 2004

58

3.

Resurse umane

3.1

Asigurarea resurselor umane ca

[.1.1. Asigurarea de personal suficient si

Revizuirea responsabilităților personalului numar si pregatire profesionala la toate bine pregatit profesional la toate nivelele, din compartimentul de gestionare a nivelele.

atat in sectorul public, cat si in sectorul

deșeurilor și a indicatorilor de performanță

rivat :

rivind deseurile periculoase

■

intarirea capacitatii personalului APM- Termen: 2004 urilor in ceea ce priveste aplicarea

prevederilor legale referitoare la deseurile periculoase.

intarirea capacitatii generatorilor de deseuri in vederea gestionarii ecologice lrationale a deseurilor _12_ericuloase.

4.

Prevenirea si

.I.Promovarea si aplicarea

l.1.1. Sustinerea aplicarii tehnicilor de

!Termen: 2007

1 minimizarea

rincipiului prevenirii generarii

minimizare a deșeurilor și tratare

gen_erarii deseurilor deseurilor periculoase si pe cat posibil, îm unătățită specifice diferitelor deseuri U:Jenculoase

a principiului proximitatii in

enculoase

ratarea/eliminarea deseurilor ericuloase

.2.Minimizarea impactului deseurilor ericuloase asupra sanatatii si mediului.

14.2.1. Instruirea si responsabilizarea

!Termen: 2007 agentilor economici privind intreprinderile

si instalatiile care intra sub incidenta Legii 645/2002 pentru aprobarea si modificarea OUG 34/2002

5.

Recuperarea imateriala (reciclarea) si

!recuperarea energiei din deseurile periculoase

5.1.. Minimizarea impactului

5.1.1. Promovarea reciclării materialelor

!Termen: 2005 deseurilor periculoase asupra sanatatii neferoase folosind topitoriile existente

si mediului.

,_5_.1_.2_.P_r_o_m_o_v-ar_e_a_v_a_l-or_i_fi_c_a-ri_i

T _e_r_m_e_n_:_2_0_0_ 5

<

ermoenergetice a deseurilor periculoase in cuptoarele de ciment

6. Colectarea si

ransportul deseurilor ericuloase

6.1 Infiintarea de servicii de colectare 16

si transport pentru deseurile ericuloase

.1.1 Infiintarea unui sistem de colectare sil

ransport al deseurilor periculoase care sa satisfaca necesitatile generatorilor

Termen: 2005

6.1.2 Monitorizarea transportului si colectarii deseurilor periculoase in conformitate cu cerintele UE si dezvoltarea bazei existente.

Termen: 2005

7. Tratarea si eliminarea deseurilor ericuloase

7.1. Eliminarea deseurilor periculoase intr-un mod ecologic rational si eficient economic si acceptabil social

!E

!Retehnologizarea și repunerea în funcțiune a instalațiilor de tratare a deșeurilor ericuloase din cadrul intreprinderilor existente

Termen: 2007

7.1.2 Asigurarea de conditii adecvate

rentru facilitatile de tratare si eliminare a deseurilor

!Verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare, tratare și depozitare a deșeurilor industriale

Termen: 2007

7.1.3 Crearea conditiilor ca noile instalatiitealizarea depozi elor conforme cu UE si facilitati sa fie proiectate, construite si s entru deșeun penculoase

opereze la nivselul cerintelor Uniunii

Termen: 2007

uropene

7.1.4. Facilitarea exportului anumitor

!Termen: incepand cu 2004 deseuri periculoase pentru o gestionare

ecologic rationala

7.1.1

Incurajarea tratarii deseurilor rericuloase in vederea:

-

valorificarii (daca este posibil)

-

facilitarii manipularii

-

diminuarii caracteristicilor periculoase

59

8. Gestionarea erenurilor contaminate

8.1 Asigurarea sanatatii publice prin prevenirea/minimizarea expunerii populatiei la riscurile generate de terenurile contaminate, apa contaminata si contaminantii in sine.

8.1.1. Atingerea obiectivelor de calitate tprivind apele de suprafata, apa subterana si asigurarea indeplinirii obligatiilor internationale ale Romaniei in domeniul conservarii biodiversitatii si prevenirii accidentelor ecologice pe fluviul Dunarea (Conventia Cadru a Dunarii)

Acțiuni legislative și instituționale pentru pregătirea politicii de gestiune a zonelor contaminate istorice de deșeuri periculoase din România

Termen:2007

8.1.2.Punerea la dispozitia publicului a informatiilor privind terenurile contaminate

Termen:2007

8.2 Prevenirea aparitiei de noi terenuri contaminate

8.2.1.Aplicarea tehnologiilor adecvate de ratare/eliminare a deseurilor periculoase produse in mod curent

Intarirea controlului asupra modului de eliminare a deseurilor periculoase Termen: Permanent

9. Finantarea sistemului de gestionare a deseurilor tperieuloase

9.1. Dezvoltarea si utilizarea eficienta de sisteme si mecanisme economico- financiare pentru gestionarea deseurilor periculoase in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului poluatorul plateste.

9.1.1 Dezvoltarea si implementarea eficienta a unor instrumente economico- financiare care sa asigure o piata viabila a deseurilor de productie periculoase prin aplicarea principiului poluatorul plateste si a principiului responsabilitatii tproducatorului

Termen:2007

9.2 Imbunatatirea accesului industriei la finantarea necesara pentru investitii eficiente si justificate economic in domeniul protectiei mediului, a tehnologiilor de productie curate si

modernizarii instalatiilor

9.2.1. Capacitatea bancilor comerciale tpentru a finanta (oferi credite pentru) tproiecte de mediu in conditii avantajoase

Instructaje la toate nivelele privind elaborarea propunerilor de proiecte pentru investitii finantate prin ISPA si alte instrumente de finantare comunitara Termen: Permanent

60

62

Tabelul 1.10

Obiective și tinte pentru gestionarea anumitor fluxuri de deșeuri periculoase

Categoria de

deșeuri periculoase

Sub-categorii

Obiective principale

Obiective subsidiare

Tinte

1. Deseuri cu continut de PCB/PCT

cu continut de PCB/PCT

cu continut de PCB/PCT

1.1 Gestionarea in conformitate cu prevederile legislatiei nationale armonizata cu cea a UE

1.1.1.Actualizarea periodica a inventarului national de deseuri cu continut de PCB/PCT

Reactualizarea si completarea inventarului national

Termen: Periodic

1.1.2. Responsabilizarea agentilor economici in vederea interzicerii

utilizarii echipamentelor care contin PCB/PCT

Termen: Permanent pana la eliminarea finala

1.1.3. Depozitarea in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu a deseurilor cu continut de PCB/PCT

Evidentierea in cadrul inventarului actualizat a tututror locurilor si conditiilor de depozitare.

Termen:2005

1.1A.Eliminarea stocurilor existente în cele mai bune conditii tehnice si economice si in cel mai scurt timp posibil

Evaluarea optiunilor pentru distrugerea PCB si eliminarea stocurilor existente prin solicitare de sprijin UE (fonduri PHARE) -

2007

1.1.5.Interzicerea utilizarii uleiuril01

si a echipamentelor care contin PCB/PCT

Termen: 2010

2. Pesticide expirate

la 30 mai 2002 care fac obiectul proiectului PHARE 2002 al MAPDD

2.1 Gestionarea in conformitate cu cerintele legale aplicabile

2.1.1 Actualizarea periodica a inventarului national de pesticide expirate si inspectarea locurilor de stocare

Termen: Periodic pana la eliminarea finala

•

Uleiuri uzate

•

Echipamente

•

Pesticide expirate identificate pana

de pesticide care au fost/vor fi identificate in afara proiectului PHARE2002

2.1.2 Colectarea separata si depozitarea in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu a tuturor deseurilor periculoase (existente si viitoare)

Termen: Permanent

2.1.3 Eliminarea stocurilor existente

in cele mai bune conditii tehnice si economice cel mai curand posibil

Termen: 2006

3. Solventi orgamc1 clorurati

Toate grupele de solventi organici utilizate

3. I .Reducerea cantitatii de deseuri generate si a emisiilor in mediu

3.1.1 Reducerea consumului de solventi si a generarii de deseuri prin utilizarea tehnologiilor curate

Termen:Permanent

3.1.2. Reducerea cantitatii de deseuri de solventi organici clorurati generate prin recuperarea si reutilizarea acestora

Reducerea cu 20% a cantitatii de deseuri de solventi clorurati

Termen: 2007

3.2.Reducerea emisiilor in mediu

3.2.1. Reducerea deversarilor de solventi in mediu

Termen:Permanent

3.3.Eliminarea deseurilor in conditii corespunzatoare

3.3.1 Stabilirea unei gestionari si eliminari corespunzatoare a deseurilor de solventi organici clorurati

Elaborarea si distribuirea catre utilizatori a unor note de instructiuni privind eliminarea in conditii de siguranta a deseurilor de solventi clorurati

Termen:2006

4. Uleiuri uzate

4.1. Cresterea gradului de colectare a uleiurilor uzate de la utilizatori/populatie

4.1.1 Eliminarea pietei ilegale a uleiurilor uzate a caror utilizare genereaza un impact negativ asupra sanatati si mediului

Organizarea de inspectii tematice la obiectivele unde se genereaza cantitati mari de uleiuri uzate

Termen: Periodic

•

Alte deseuri de pesticide si ambalaje

63

4.2. Reducerea

impactului asupra sanatatii populatiei si mediului prin imbunatatirea gestionarii

uleiurilor uzate

4.2.1 Incurajarea utilizarii uleiurilor intr-o maniera ecologic rationala in cuptoarele de ciment

Realizarea unei retele de colectare uleiuri uzate care sa cuprinda cel putin trei puncte principale de colectare in fiecare judet Termen: 2006

5. Deseuri irezultate din activitatea medicala si din institutii de cercetare

unitati medicale si de cercetare

deseurile infectioase

5. I.Colectarea separata a deseurilor infectioase si periculoase (altele decat cele infectioase)

5.1.1. Reducerea cantității de deșeuri medicale infecțioase și tpericuloase de către spitale prin colectarea separata (pe categorii de deșeuri) si eliminarea finală a acestora intr-o maniera ecologic irationala si eficienta economic

Cresterea exigentei inspectiilor in domeniul deseurilor medicale Termen: Permanent

5.2.Colectarea separata

a deseurilor nepericuloase

5.2.1. Introducerea sistemului de colectare separata si pentru deseurile nepericuloase rezultate din

activitatea medicala

Extinderea sistemului de colectare separata Termen:2007

5.3.Eliminarea in siguranta a deseurilor medicale fara afectarea sanatatii personalului medico-sanitar si a populatiei

5.3.1. Realizarea unei depozitări emporare ecologic sigure a deșeurilor infecțioase și periculoase

!Asigurarea conditiilor necesare pentru depozitarea temporară a deșeurilor infecțioase și periculoase.

Termen:Permanent

5.3.2. Interzicerea depozitarii finale

a deseurilor periculoase fara tpretratare, in vederea inertizarii otale. In cazul deseurilor infectioase și periculoase vor fi excluse metodele de pretratare care ransferă poluanți în alți factori de mediu.

!Aducerea la standardele europene a

incineratoarelor existente. Termen: 31 decembrie 2006

Inchiderea etapizata a crematoriilor. Termen: 31 decembrie 2008

!Asigurarea numarului necesar de unitati de tpretratare a deseurilor medicale infectioase și periculoase.

Termen: 31 decembrie 2008

•

Deseuri infectioase (codurile

18.01.01

; 02 si 03) din

•

Deseuri periculoase, altele decat

64

6.Baterii si acumulatori

6.1.Gestionarea bateriilor si acumulatorilor uzati in concordanta cu cerintele specifice legislatiei nationale armonizata cu cea europeana

6.1.1. Restrictionarea introducerii pe piata a bateriilor si acumulatorilor, care contin anumite substante periculoase

Intarirea controlului privind respectarea conditiilor de calitate a bateriilor/ acumulatorilor introdusi pe piata romaneasca

Termen: Permanent

6.1.2. Colectare separata pentru bateriile si acumulatorii uzati

Optimizarea functionarii retelei de colectare

Termen: 2006

6.1.3. Eliminarea in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu a componentelor periculoase nevalorificabile din baterii si

acumulatori uzati

Termen: 2006

6.1.4. Recuperarea materialelor valoroase continute in baterii si acumulatori

Recuperarea si reciclarea a 50% din greutatea bateriilor/acumulatorilor (fara electrolit).

Termen: 2010

•

Baterii si acumulatori

65

1.3

CADRUL LEGISLATIV ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII DEȘEURILOR

Cadrul legislativ general pentru protecția mediului în România este reprezentat prin:

•

Legea protecției mediului 137/1995,

republicată cu modificările și completările ulterioare (MO 505/14.07.2033);

•

Legea

apelor

107/1996

cu

modificările si completarile ulterioare (MO584/30.06.2004);

•

Ordonanța de Urgență a Guvernului

243/2000 (MO 633/06.10.2000) privind protecția atmosferei, aprobată cu modificări și completări prin Legea 655/2001 (MO 773/04.12.2001);

•

Ordonanța de Urgență a Guvernului

nr. 236/2000 (MO 625/04.12.2000) privind regimul ariilor naturale, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin legea nr. 462/2002 (MO 433/02.08.2001);

•

Ordonanța de Urgență a Guvernului

78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea 426/2001 (MO 411/25.07.2001);

•

Hotărârea de Guvern 918/2002 (MO

686/17.09.2002) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

•

Ordonanța de Urgență 34/2002 (MO

223/03.04.2002) privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării, aprobata cu modificări prin Legea 645/2002 (MO 901/12.12.2002);

•

Hotărârea de Guvern 856/2002 (MO

659/05.09.2002) privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.

Acquis-ul Communautaire în domeniul gestionării deșeurilor cuprinde un număr de 16 acte normative, dintre care cele mai multe au fost deja transpuse în legislația română, conform cu cele prezentate în tabelul I.11.

Tabel 1.11

Transpunerea Acquis-ului Comunitar în legislația românească

Legislatie europeană

Legislatie românească

Directiva Cadru privind deseurile nr.

Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001)

75/442/EEC,

amendata

de

Directiva

tpentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.

nr.91/156/EEC

78/2000

(MO 283/22.06.2000) privind

tregimul deseurilor

Hotararea

de

Guvern

123/2003

(MO

113/24.02.2003) privind aprobarea Planului

1N ational de etapa de Gestionare a Deseurilor

Directiva

nr.

91/689/EEC

privind

Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001)

deseurile periculoase

tpentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.

78/2000

(MO 283/22.06.2000) privind

tregimul deseurilor

Directiva nr. 75/439/EEC privind

uleiurileHotararea de Guvern nr. 662/2001 (MO

uzate,

amendata

de

Directiva

nd446/08.08.2001)

privind

gestionarea

87/101/EEC si de Directiva nr.91/692/EEC

uleiurilor uzate, completata si modificata de

Hotararea de Guvern 441/2002 (MO 325/16.05.2002)

Hotararea de Guvern nr. 1159/2003 (MO 715/14.10.2003) pentru modificarea Hotararii de Guvern nr. 662/2001 (MO 46/08.08.2001)

privind

gestionarea

uleiurilor uzate

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriileHG

nr. I057/2001 (700/05.11.2001) privind

si acumulatorii care contin anumitfregimul

bateriilor s1 acumulatorilor care

substante

periculoase

si

Directiva

nr.contin substante periculoase

93/86/EC privind etichetarea bateriilor

Directiva

nr.

99/31/EC

privindHotararea de Guvern

nr.

162/2002

(MO

depozitarea deseurilor

164/07.03.2002)

privind

depozitarea deseurilor

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr. 867/2002 (MO 848/25.11.2002)

rrivind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica a unui depozit si lista nationala de deseuri acceptate m fiecare clasa de depozit de deseuri 2002

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr. 1147 din 10 decembrie 2002 (MO

150/07.03.2003)

pentru

aprobarea

!Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor

-

construirea,

exploatarea,

monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri

Directiva

nr.

2000/76/EC

privindHotararea

de

Guvern

nr.128/2002

(MO

incinerarea deseurilor

160/06.03.2002)

privind

mcmerarea deseurilor

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr.1215 din 10 ianuarie 2003 (MO

150/07.03.2003) pentru aprobarea [Normativului privind incinerarea deseurilor

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajeleHotararea

de Guvern nr. 349/2002 (MO

si deseurile de ambalaje

269/23.04.2002)

privind

gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului nr. 1190/2002 (MO 2/07.01.2003)

privind procedura de raportare a datelor ireferitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje

Directiva nr. 96/59/EC privind eliminareaHotararea

de Guvern m.173/2000 (MO

bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB 131/28.03.2000)

pentru

reglementarea

si PCT)

tregimului special privind gestiune si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi

similari.

Ordinul Ministrului Apelor s1 Protectiei Mediului m. 279/2002 (MO 459/27.06.2002)

tprivind infiintarea Secretariatului tehnic tpentru gestionarea si controlul compusilor desemnati in cadrul Directiei de gestiune a

deseurilor si substantelor chimice periculoase

Decizia nr. 2000/532/CE, amendata

dfHotararea de Guvern m. 856/2002 (MO

Decizia nr. 2001/119 privind

lista659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii

deseurilor, (ce inlocuieste Decizia

nr.deseurilor s1 aprobarea listei cuprinzand

94/3/CE privind lista deseurilor si

Deciziadeseurile, inclusiv deseurile periculoase

nr. 94/904/CE privind lista deseurilor periculoase).

Directiva nr. 86/278/EEC

privindOrdinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor,

protectia mediului si in particular

alApelor

s1

Mediului

49/2004

(MO

solului, atunci cand namolul de la

statiile66/27.01.2004) pentru aprobarea normelor

de epurare este utilizat in agricultura

ehnice privind protectia mediului in special a

solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura

Directiva

nr.

2000/53/EC

privind(a

fost elaborat Draft-ul de HG)

vehiculele scoase din uz

Regulamentul nr. 259/93/EEC

privindHotararea de Guvern m. 1357/2002 (MO

supravegherea si controlul transporturilor

893/10.12.2002)

pentru

stabilirea

de deseuri

autoritatiilor

publice

responsabile

de controlul

s1

supravegherea

importului,

exportului si tranzitului de deseuri ;

Hotararea de Guvern m. 228/2004 (MO 189/04.03.2004) privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului;

Legea 6/1991 (MO 18/26.01.1991) pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel tprivind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase s1 al eliminarii

acestora

Directiva

nr.

2002/95/EC

privind(se

va elabora in 2005)

restrictionarea utilizarii anumitor susbtante periculoase in echipamentele electrice si electronice precum si Directiva 2002/96/EC privind deseurile de echipamente

electrice

si

electronice

;DEEE)

Directiva nr.78/176/CEE privind deșeurile din industria dioxidului de titan

Directiva nr. 82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea si monitorizarea mediului datorita deseurilor din industria de dioxid de titan Directiva nr. 92/112/CEE privind pocedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea si eventual eliminarea poluarii cauzate de deseurile

din industria dioxidului de titan

(se

va elabora in 2005)

Față de conținutul Acquis-ului Communautaire și de legislația -

cadru pentru protecția mediului, legislația română mai cuprinde o serie de acte normative ce conțin prevederi referitoare la gestionarea deșeurilor, după cum urmează:

•

Ordonanța Guvernului 87/2001 (MO

543/01.09.2001) privind serviciile publice de salubrizare a localităților, aprobată prin Legea 139/2002 (MO 233/08.04.2002) cu modificările și completările ulterioare;

•

Ordonanța Guvernului 21/2002 (MO

86/01.02.2002) privind gospodărirea localităților urbane și rurale aprobată cu modificări și completări prin Legea 515/2002 (MO 578/05.08.2002);

•

Hotărârea de Guvern 188/2002 (MO

187/20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

•

Ordin

536/1997

(MO

140/03.07.1997) al Ministrului Sănătății, pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației;

•

Ordin

219/2002

(MO

386/06.06.2002) al Ministrului Sănătății și Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor

rezultate din activitățile

medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activitățile medicale;

•

Legea 98/1994 (MO 317/16.11.1994)

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică cu modificările și completările ulterioare;

•

Hotărârea de Guvern 170/2004 (MO

160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate;

•

Ordonanata de Urgenta a Guvernului

16/2001 (MO 104/07.02.2002) privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile aprobată cu modificări prin Legea 465/2001 (MO 422/30.07.2001) și modificată prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 61/2003 (MO 461/28.06.2003);

•

Ordinul

Comun

al

Ministrului

Industriei si Resurselor si Ministrului Administratiei Publice 265/503/2001

(MO 566/11.09.2001)

pentru

aprobarea

Normelor

privind

procedura

de

acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice si a Normelor privind procedura de acordare, prelungire,

suspendare

sau anulare a autorizatiei de valorificare

a deseurilor industriale reciclabile;

•

Ordin

Comun

al

Ministerului

Mediului

si Gospodaririi

Apelor

nr.

2/05.01.2004

(MO

324/15.04.2004), al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 211/06.02.2004, al Ministerului Economiei si Comertului nr. 118/02.03.2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei;

•

Hotărârea de Guvern 228/2004 (MO

189/04.03.2004) privind controlul introducerii în țară a deșeurilor nepericuloase, în vederea importului, perfecționării active și a tranzitului.

Din analizarea prevederilor legislative au fost sintetizate o serie de obiective care sunt prezentate în cele ce urmează.

Tabel 1.12

Obiective rezultate din analiza prevederilor legislative

•

gestionarea deșeurilor

1.

Prevenirea generării deșeurilor și a efectelor nocive ale acestora

2.

Valorificarea deșeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces care vizează

obținerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deșeuri ca sursă de energie

3.

Elaborarea Planului National de Gestionare a Deșeurilor

4.

Construirea și exploatarea instalațiilor, aplicarea metodelor și tehnologiilor, stabilirea amplasamentelor și amenajarea acestora pentru tratarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor,

astfel încât să nu afecteze mediul și sănătatea populatiei

5.

Identificarea

Șl

înregistrarea deșeurilor periculoase la fiecare loc de producere, de

descărcare sau de depozitare

6.

Interzicerea amestecului diferitelor categorii de deșeuri periculoase, precum și al deșeurilo1 periculoase cu deșeuri nepericuloase, cu exceptia anumitor situatii

7. Utilizarea numai de mijloace de transport adecvate naturii deșeurilor transportate, care să nu

permită împrăștierea deșeurilor și emanații de noxe în timpul transportului, astfel încât să fie respectate normele privind sănătatea populației și a mediului înconjurător

8.

Utilizarea, de către operatorii

m

domeniul valorificării

Șl

eliminării deșeurilor, a

ehnologiilor și instalațiilor omologate pentru valorificarea deșeurilor

9.

Asigurarea eliminării sau valorificării, de către operatorii in domeniul valorificării

Șl

eliminării deșeurilor, în totalitate și în timp util a deșeurilor care le sunt încredintate

10.

Introducerea în depozitul final numai deșeurile permise de autoritățile competente ș respectarea tehnologiei de depozitare aprobată de acestea

11.

Interzicerea importului în România de deșeuri de orice natură, în stare brută sau prelucrată, cu excepția anumitor categorii de deșeuri ce constituie resurse secundare de materii prime utile, în conformitate cu reglementările dispuse prin acte normative propuse de autoritatea

1Publică centrală de protectie a mediului și aprobate de Guvern

12.

Stabilirea facilităților fiscale pentru cei care gestionează deșeuri și, în mod deosebit, pentru cei care valorifică deșeuri, în scopul stimulării investitiilor (Guvernul)

13.

Organizarea de programe de instruire și educare a populației în domeniul gestionării

deșeurilor (MMGA)

14.

Elaborarea de strategii și programe sectoriale de gestionare a deșeurilor și urmarirea realizării acestora (MEC, MTCT, MMGA)

15.

Elaborarea de instrucțiuni pentru agenții economici, instituții și populație privind modul de gestionare a deșeurilor în cadrul localității și aducerea la cunoștință a acestora prin mijloace

adecvate

(

primăriile și consiliile locale)

•

regimul deșeurilor periculoase

1.

Obligativitatea înregistrării la fiecare generator

2.

Obligativitatea colectării, transportului, recuperării și eliminării separate

3.

Elaborarea normelor pentru ambalarea

Șl

etichetarea deșeurilor periculoase în cursu

colectării, transportului și stocării

4.

Formular de transport

5.

Planuri de gestionare a deșeurilor periculoase

•

depozitarea deșeurilor

1.

Clasificarea depozitelor în 3 clase: pentru deșeuri periculoase, pentru deșeuri nepericuloase, pentru deșeuri inerte

2.

Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate + strategia națională privind reducerea cantității de deșeuri biodegradabile

3.

Obligativitatea de a trata deșeurile periculoase

4.

Obligația administrației publice locale de a iniția acțiuni în cazul în care este necesară

deschiderea unui nou depozit (când depozitul existent atinge cca. 75% din capacitatea proiectată)

5.

Procedura de clasificare a depozitelor de deșeuri periculoase

•

incinerarea deșeurilor

1.

Prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special poluarea aerului, solului, apelor de suprafață și subterane, și a oricăror riscuri pentru sănătatea populației

2.

Stabilirea regimului de funcționare pentru instalațiile de incinerare și coincinerae, controlu

și monitorizarea acestora

3.

Stabilirea valorilor limită de emisie a poluanților în aer și apă și modul de calcul al acestor valori, precum și tehnica de măsurare

4.

Necesitatea introducerii unor valori limită de em1s1e pentru hidrocarburi aromatice tpoliciclice sau pentru alți poluanți, precum și stabilirea perioadelor de măsurare acolo unde au fost precizate valori limită de emisie pentru hidrocarburi policiclice aromatice sau pentru alți poluanți

5.

Instituirea unui sistem de control și monitorizare, precum și păstrarea minimum 5 ani a

registrului cu evidența deșeurilor incinerate sau coincinerate

6.

Aprobarea programului pentru conformare

7.

Imbunătățirea tehnologiei și asigurarea dotării cu un sistem de monitorizare a emisiilor

8.

Operatorul trebuie să dispună de informații asupra deșeurilor pentru a verifica conformitatea cu cerințele din autorizația de mediu

9.

Instalațiile de incinerare și coincinerare trebuie să aibă și să folosească un sistem automat de întrerupere a alimentării cu deșeuri

10.

Toate instalațiile de incinerare și coincinerare trebuie proiectate, echipate, construite și exploatate astfel încât să se prevină em1s11 în atmosferă care să genereze creșterea semnificativă a poluării aerului la nivelul solului. Gazele de ardere trebuie evacuate, într-o manieră controlată și în conformitate

cu

standardele naționale și internaționale privind calitatea aerului, prin intermediul unui coș a cărui înălțime este astfel calculată încât să asigure

sănătatea oamenilor și a mediului.

11.

Căldura generată prin procesul de incinerare sau coincinerare trebuie recuperată pe cât oosibil

12.

Instalațiile de incinerare trebuie proiectate, echipate, construite și exploatate astfel încât în

gazele de ardere să nu fie depășite valorile limită de emisie stabilite

13.

Deversările în mediul acvatic ale apelor uzate provenite de la spălarea gazelor de ardere se

limitează cât mai mult posibil

Apa uzată de la spălarea gazelor de ardere poate fi deversată în mediu acvatic după epurarea separată

14.

Trebuie asigurată capacitatea de stocare pentru scurgerile de apă de ploaie dinspre amplasamentul instalației de incinerare sau coincinerare ori pentru apa contaminată, rezultată tprin scurgeri sau operațiuni de stingere a incendiilor.

Capacitatea de stocare trebuie să fie adecvată pentru a avea siguranța că asemenea ape pot fi estate și tratate înainte de a fi deversate

15.

Reziduurile rezultate din funcționarea instalației de incinerare sau coincinerare trebuie minimizate din punct de vedere al calității și nocivității. Reziduurile trebuie reciclate pe cât posibil direct în instalație sau în afară.

Transportul și depozitarea intermediară se va face astfel încât să prevină dispersarea în mediu, de exemplu în containere închise.

Se vor efectua teste adecvate pentru a se stabili caracteristicile fizice și chimice și potențialul poluant al diferitelor reziduuri de la incinerare.

16.

Trebuie instalate echipamente de măsurare și trebuie folosite tehnici pentru a monitoriza

. par . ametrii,

. con . diți . ile de funcționare și concentrațiile de masă relevante pentru procesul de

mcmerare ș1 comcmerare

17.

Toate rezultatele măsurătorilor trebuie înregistrate, prelucrate și prezentate într-o formă

adecvată, pentru a permite autorităților competente să verifice conformitatea cu condițiile de funcționare

•

gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambala.ie

1.

Stabilirea priorităților de gestionare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje:

-

prevenirea producerii deșeurilor de ambalaje;

-

reutilizarea ambalajelor;

-

reciclarea și alte forme de valorificare a deșeurilor de ambalaje;

-

depozitarea finală a acestor deșeuri

2.

Sunt supuse acestor prevederi toate ambalajele introduse pe piață, indiferent de materialul din care au fost realizate și de modul lor de utilizare în activitățile economice, comerciale, în gospodăriile populației sau în orice alte activități, precum și toate deșeurile de ambalaje care

nu mai corespund scopului pentru care au fost fabricate, indiferent de modul de gestionare, de recuperare, de depozitare, de reciclare sau de valorificare

3.

Organizarea unui sistem care să asigure colectarea, în vederea reutilizării multiple a ambalajelor, prin agenții economici care comercializează aceste produse sau prin centre specializate de recuperare a acestor tipuri de ambalaje - pentru agenții economici care produc produse ambalate în ambalaje reutilizabile

4.

Primirea ambalajelor reutilizabile, la schimb, iar în cazul în care utilizează sistemul-depozit

să returneze cumpărătorului valoarea acestuia - pentru agenții economici care comercializează produse ambalate in ambalaje reutilizabile

5.

Informarea autorităților competente de către agenții economici care introduc pe piață ambalaje sau produse ambalate cu privire la:

-

planul de valorificare a deșeurilor de ambalaje;

-

planul privind informarea consumatorilor referitor la sistemele de valorificare a deșeurilor de ambalaje, precum și alte informații utile;

-

cantitatea de ambalaje introdusă pe piață, cantitatea de ambalaje reutilizate și cantitatea de deșeuri de ambalaje valorificate

-

orice modificări apărute

6.

Valorificarea unui procent de minim 50% din greutatea deșeurilor de ambalaje.

7. Reciclarea unui procent de minim 25% din greutatea totală a materialelor de ambalaj

conținute în deșeurile de ambalaj, cu un procent de minim 15% din greutatea fiecărui tip de material de ambalaj.

8.

Modalități de valorificare a deșeurilor de ambalaje primare, secundare și terțiare pentru

realizarea obiectivelor:

-

individual, utilizând propriile resurse;

-

prin transferarea acestei responsabilităti, pe baza de contract, către un agent economic legal constituit

9.

Valorificarea trebuie să fie astfel organizata încât să nu introducă bariere în calea comerțului

10.

Raportarea de date referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje

•

regimul bateriilor și acumulatorilor uzati

1.

Informarea și stimularea cumpărătorilor asupra modalităților de colectare a bateriilor și/sau acumulatorilor uzați

2.

Programe de cercetare pentru reducerea conținutului de metale grele

ȘI

substanțe periculoase din baterii și acumulatori, pentru utilizarea unor înlocuitori mai puțin poluanți în baterii și acumulatori, precum și pentru găsirea de noi metode de valorificare a bateriilor și

acumulatorilor

•

gestionarea uleiurilor uzate

1.

Necesitatea de a lua măsuri pentru a asigura colectarea, valorificarea și eliminarea uleiurilor uzate în sigurantă

2.

Necesitatea de a lua măsuri pentru a asigura că eliminarea uleiurilor uzate se realizează prin

valorificare termoenergetica

3.

Asigurarea colectării separate a întregii cantităti de uleiuri uzate generate

4.

Valorificarea uleiurilor uzate se realizeză prin regenerare sau prm combustie (daca

conditiile tehnice si economice fac neviabilă regenerarea)

5.

Realizarea eliminării uleiurilor uzate prm mcmerare atunci când valorificarea prin

regenerare sau combustie nu sunt aplicabile

6.

Informarea publicului asupra necesității colectării, valorificării și/sau eliminării

adecvate a uleiurilor uzate de către producătorii si importatorii de uleiuri

•

gestionarea și controlul bifenililor policlorurați și a altor compuși similari

1.

Elaborarea, actualizarea

ȘI

publicarea Inventarului național al echipamentelor și materialelor ce contin compuși desemnați

2.

Elaborarea și aprobarea planurilor de eliminare pentru compușii desemnați

3.

Luarea unor măsuri pentru a asigura că deținătorii (agenții economici) de echipamente sau

materiale ce conțin cantități de compuși desemnați mai mari decât cantitățile minimale notifică autorităților competente această situație

4.

Stabilirea unuia sau mai multor amplasamente de recepție pentru depozitarea pe termen

lung sau pentru eliminarea compușilor desemnați, urmărind reducerea la minimum a

impactului asupra mediului, produs de depozitarea pe termen lung, și/sau eliminarea compușilor desemnați

5.

Fixarea metodelor de referință pentru determinarea conținutului de compuși desemnați din materialele contaminate

6.

Fixarea standardelor tehnice pentru alte metode de eliminare a compușilor desemnați

•

utilizarea în agricultură a nămolurilor de epurare

1.

Obligativitatea tratării nămolului înainte de împrăștiere

2.

Responsabilitatea generatorului de nămol

3.

Metode de analiză standardizate pentru sol și nămol

Partea a II-a

Deșeuri municipale și asimilabile din comerț, industrie și instituții, deșeuri din construcții

ș i demolări și nămoluri de la stațiile de epurare orășenești

Tabelul II.1.1 prezintă sintetic situația deșeurilor municipale rezultate în ultimii 5 ani.

Tabel 11.1.1

Generarea deșeurilor municipale în perioada 1998 - 2002 (tone)

1998

1999

2000

2001

2002

l[l)eseuri Municipale

6.325.570

7.543.399

8.658.191

8.268.057

8.810.358

1.1

de la populatie

2.960.671

3.802.208

3.422.355

3.578.450

3.648.864

1.2

de la agenti economici

1.268.859

1.432.622

1.955.731

1.486.486

1.577.597

total colectate in amestec

4.229.530

5.234.830

5.378.086

5.064.936

5.226.461

1.3

colectate separat

fd

fd

1.232.900

122.681

491.916

1.4

voluminoase

fd

fd

34.982

56.174

1.5

din parcuri, gradini

fd

fd

136.947

212.745

1.6

din piete

fd

fd

106.891

124.922

1.7

stradale

415.640

491.886

612.558

752.446

1.8

necolectate

1.680.400

1.816.683

2.047.205

2.189.062

1.945.694

LINamol orasenesc (S.U.)

122.865

132.053

141.342

145.879

146.461

3IDeseuri din constructii

319.560

397.290

162.140

407.575

621.253

rroTAL GENERAL

6.767.995

8.072.742

8.961.673

8.821.511

9.578.072

Notă:

f.d.

=

rară date S.U.

=

substanță uscată

Sursa: Baza de date privind deseurile

-

!C!M

Observații:

•

cantitatea totală crește de la aproximativ 6.800 mii tone în 1998 la peste 9.500 mii tone în 2002

•

cantitățile de deșeuri din toate categoriile menționate mai sus cresc, deși populația a scăzut, însă a crescut consumul, procentul populației racordate la canalizare și la serviciile de salubritate

•

cantitatea de deșeuri rămase necolectate (cantitate estimată) a crescut, deoarece se presupune ca a crescut indicele de generare a deșeurilor în mediul rural (kg/loc.zi) de la

O, 15 în 1998 la 0,4 în 2002, în timp ce indicele de generare în mediul urban a rămas relativ constant (medie: 0,9 kg/loc.zi).

•

cantitatea de nămol orășenesc crește doar cu 19% în ultimii 5 ani

•

cantitatea de deșeuri din construcții și demolări fluctuează, dar din 2000 are o creștere semnificativă, dublându-se

în 2002 față de 1998, demonstrând ritmul crescut de construcții civile din ultimii ani.

10000000

IHKlOOO{J

C

L')

8000000

g

4000000

.,,

.

-000000

o

1998

1999

2000

2001

2002

Figura 11.1.1

Evoluția deșeurilor municipale generate

- =

Sursa: baza de date privind deșeurile

-

JCJM

Figura 11.1.2

Evoluția nămolului orășenesc și a deșeurilor din construcții

700000

600000

500000

g

400000

-+---

----

----------j

-

■

-

nan"rll

,

t:i

a

C:

30:0000

200000

00000

o

deseJ.Jrlcln

1998

1999

2 · 000

2001

•

2002

Sursa: baza de date privind deșeurile

-

JCJM

Figura II.1.1 demonstrează tendința de creștere a deșeurilor municipale din ultimii 5 ani; figura II.1.2 ilustrează creșterea lentă a cantităților de nămol orășenesc și tendința de creștere rapidă a cantităților de deșeuri din construcții și demolări.

Colectarea deșeurilor municipale este responsabilitatea municipalităților, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei responsabilități pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare). Serviciile de salubrizare sunt organizate și operează mai ales în zonele urbane. Se estimează că numai 5% din populația rurală (2002) beneficiază de aceste servicii (în special localitățile rurale aflate în apropierea orașelor).

Din datele avute la dispoziție, rezultă că din 1998 a crescut procentul populației urbane care beneficiază de servicii de salubritate, de la 73% la 90% în 2002, ceea ce înseamnă o medie de 78% în ultimii 5 ani. Având în vedere procentul scăzut în mediul rural, procentul total de deservire a populației (urban și rural) a crescut de la 40% în 1998 la 48% în 2002 (în medie 43%).

În funcție de aceste date s-a calculat cantitatea de deșeuri municipale necolectate, ținând cont și de indicii de generare a acestor deșeuri în mediile urban și rural. Rezultă astfel o medie de 75% deșeuri colectate din totalul deșeurilor generate în perioada 1998 - 2002.

Procentul de colectare selectivă a deșeurilor municipale este mic; doar în 2001 s-a raportat un procent de 2%, iar în 2002 - 7% din totalul deșeurilor municipale colectate, reprezentând deșeuri reciclabile colectate separat în cadrul unor proiecte pilot de colectare selectivă, sau în cadrul întreprinderilor, instituțiilor și chiar comerț.

Tabelul II.1.2 prezintă indicatorii de generare a deșeurilor pe ultimii 5 ani.

0 e , seuri din constnJctii ae010lari (kg/Ioc . ar:i}

2002

�-

:;;:: :=:at l : : l i:;:;;;:;l;;; t ::;;29

2001 '

200-0

1999

·

:;:,-;:,7.-=:.,C:,. ..-- ..,

1,..,--:_

, .,-- ""' • • . . - w

.:-

-_.-

·

1998

•

Figura 11.1.5

Indicatori de generare a deșeurilor din construcții și demolări (conțin doar deșeurile colectate)

Sursa: baza de date privind deșeurile

-

!C!M

Observații:

•

doar un mic procent este colectat separat și eliminat, de aici rezultând indicii atât de mici de generare a deșeurilor din construcții și demolări.

•

în general, aceste deșeuri sunt reutilizate. Există o piață nedeclarată a reutilizării deșeurilor din construcții și demolări, o piață rezultată în urma scumpirii materialelor de construcție și a creșterii necesităților populației.

Figura 11.1.6

Evoluția indicilor de volum privind lucrările de construcții față de 1998

*

date provizorii

Sursa: prelucrare !C!M- date din Anuarul Statistic al României

11.1.2

Aspecte calitative

Principalele surse de date referitoare la calitatea deșeurilor municipale sunt:

•

datele furnizate de către serviciile de salubritate în anchetele anuale realizate de MMGA

•

datele rezultate din determinările efectuate în diferite proiecte pilot de analiză a compoziției deșeurilor municipale în câteva orașe din România.

Din datele furnizate de serviciile de salubritate a rezultat următoarea structură a compoziției procentuale medii a deșeurilor menajere:

Tabel 11.1.3

Compoziția procentuală medie a deșeurilor menajere pentru 1998 și 2002

Componente

1998

2002

%

k!!/loc.an

%

k!!/loc.an

hartie, carton

13%

34

11%

39

Sticla

6%

16

5%

18

Metale

5%

13

5%

18

Plastic

9%

24

10%

35

Textile

6%

16

5%

18

Biodegradabile

53%

139

51%

179

Altele

8%

21

13%

46

Total

100%

263

100%

352

Observații:

Sursa: baza de date privind deseurile

-

!C!M

•

scăderea procentului de deșeuri de hârtie, carton în perioada 1998 - 2002 cu 2%, datorită unor inițiative locale de colectare separată și a Programului Național "Să reciclăm hârtia" inițiat de MMGA

•

scăderea procentelor la deșeurile din sticlă, textile și materii biodegradabile

•

creșterea procentului deșeurilor din plastic la 10% în 2002 și a altor tipuri de deșeuri (ex. deșeuri inerte) de la 8 la 13%.

Datele furnizate de diferite proiecte pilot pentru determinarea compoziției deșeurilor solide menajere de la populație sunt prezentate sintetic în Tabelul

11.1.4.

Tabel 11.1.4

Date privind compoziția deșeurilor menajere de la populație (rezultate din determinări)

Compozitia

Bucuresti

(2001)

Timisoara

(1999)

Brasov

(2001)

Rm Valcea

(2000)

Pitesti

(2002)

Piatra Neamt

(1997)

hartie, carton

19,463/c

15,72%

8,373/c

4,40%

10,683/c

5,40%

Sticla

7,883/c

6,55%

4,10o/c

2,60%

4,353/c

2,59%

Metale

3,883/c

2,88%

2,373/c

1,60%

1,833/c

3,38%

Plastic

12,953/c

14,13%

10,343/c

4,50%

9,853/c

1,75%

Textile

3,363/c

4,80%

4,993/c

2,60%

2,303/c

2,19%

Biodegradabile

48,843/c

30,07%

65,683/c

71,70%

68,203/c

73,43%

!Altele

3,633/c

25,85%

4,153/c

12,60%

2,793/c

11,25%

TOTAL

100%

100%

100%

100%

100%

100%

Sursa: Studii APM, MMGA, JCJM

Rezultatele proiectelor de analiză a compoziției deșeurilor menajere provenite de la populație în unele orașe mari au fost utilizate pentru a determina procentele medii ale componentelor, care demonstrează faptul că datele furnizate de companiile de salubritate

deseun plodegmcfablle

gene,_.

(kg/loc.an)

2 , 002

2001

21)®

1

1998

Figura 11.1.8

Evoluția deșeurilor biodegradabile generate

Sursa: baza de date privind deseurile

-

JCJM

Pentru deșeurile biodegradabile, HG 162/2002 privind depozitarea deșeurilor, stipulează necesitatea scăderii cantității de deșeuri biodegradabile depozitate cu 25% față de cantitatea de biodegradabile generată în 1995, până în anul 2011. Având în vedere faptul că în anul 1995 (an de referință), cantitatea de deșeuri biodegradabile generată a fost de 4.800.000 tone (reprezentând 70% din cantitatea de deșeuri municipale generată), se poate spune că deșeurile biodegradabile depozitate în perioada 1998 - 2002 au crescut cu 2% în medie, având o tendință de scădere. Tabelul II.1.6 prezintă evoluția deșeurilor biodegradabile în această perioadă.

Tabel 11.1.6

Evoluția deșeurilor biodegradabile în perioada 1998 - 2002

UM

1998*

1999

2000

2001

2002

media

Procent biodegradabile** in deseuri municipale

%

72

70

67

65

61

67

Cantitate biodegradabile generata

tone/an

4677276

5412432

5942330

5520116

5520779

5414587

Cantitate biodegradabile

depozitata

tone/an

4500000

4900000

5100000

5000000

4900000

4880000

Cantitate depozitata / cantitate generata 1995

%

94%

102%

106%

104%

102%

102%

Tendinta fata de 1995

%

-6%

+2%

+6%

+4%

+2%

+2%

Biodegradabile generate

kg/loc.an

208

241

265

246

253

243

* date incomplete

Sursa: baza de date privind deseurile

-

JCJM

** inclusiv materia biodegradabilă de la deșeurile din grădini și parcuri, deșeurile din piețe, deșeurile stradale și nămolul din statiile de epurare orășenești, exclusiv hârtia și cartonul.

11.1.3

Colectarea și transportul deșeurilor municipale

Deșeurile

municipale

generate

sunt

colectate

la

nivelul

localităților

de către municipalități, ele având prin lege această responsabilitate (Legea 139/2002 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităților). Fiecare municipalitate (consiliu local) este obligat să organizeze acest serviciu pentru populație.A Municipalitatea își poate delega responsabilitatea unor firme de salubritate, prin contract. In unele localităti, de obicei mici, există câte o firmă de salubritate, însă în orașele mari există mai multe fir e care se ocupă cu această activitate. În zonele rurale, activitatea de colectare a deșeurilor de la populație și agenți economici nu este organizată decât în localitățile rurale din vecinătatea unor orașe. Se apreciază că doar 5% din populația rurală beneficiază de aceste servicii.

Deșeurile municipale rezultate în locuințe, instituții și entități economice diverse (comerț, industrie) sunt precolectate în recipienți de diferite capacități, amplasați în spații special amenajate în acest scop.

Firmele de salubritate dețineau în 1999 un număr de peste 480.000 de recipienți de diferite tipuri.

Tabel 11.1.7

Situatia recipientilor de colectare pentru deșeuri municipale (1999)

Tipuri de recipienți

Număr

Europubele

143.720

Pubele metalice

112.862

Containere

29.914

Saci

149.872

Alti recipienti

47.480

Total

483.848

'

'

Sursa: baza de date privind deșeurile

-

JCJM

Deșeurile municipale sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje specifice. Firmele de salubritate sunt dotate cu peste 1.900 de vehicule transportoare, precum: autogunoiere

compactoare,

autotransportoare

de

container,

tractoare,

autobasculante, autocamioane. Există și situația în care agenții economici își transportă deșeurile cu utilaje proprn.

Deșeurile stradale sunt colectate și transportate tot de firmele de salubritate. În orașe curățenia stradală este întreținută doar pe arterele principale cu ajutorul unor utilaje specifice (automăturători colectoare, aspiratoare și mături pentru carosabil). Cea mai mare parte a deșeurilor stradale este însa colectată manual cu mijloace rudimentare.

O problemă a salubrizării străzilor în orașe este lipsa sau numărul insuficient de recipienți și de coșuri de gunoi stradal, atât în locurile aglomerate, cât și la periferia localităților.

Figura 11.1.11

Evoluția colectării deșeurilor municipale

500

400

300

' l!l

200

t otal

d8:,wrl

gooerata

100

o

1998:

1999

.2HD

. 2001

21102

■

oos euri coiac.wlB

Sursa: baza de date privind deșeurile

-

!C!M

1998

1999

2:DDO

20D1

2:DD:2.

I □

.locuit.ari

de!iervltv'iocuilon rmdla

W-00!1

■

loc iJitori

desurvftlllotal

ID. ci.litorl

Figura 11.1.12

Populația care beneficiază de serv1c11 pentru colectarea deșeurilor municipale, în mediul urban și pe țară

Sursa: baza de date privind deșeurile

-

JCJM

Pentru o planificare corespunzătoare a gestiunii deșeurilor într-o anumită regiune, sunt necesare cunoștințe numeroase atât despre cantitatea de deșeuri rezultată, cât și despre compoziția și originea acestora. Studierea deșeurilor menajere generate se constituie în fundamentul

conceperii

unor

proiecte

de gospodărire

comunală

a deșeurilor

și al implementării unor instalații de recuperare, reciclare și eliminare a deșeurilor.

De exemplu, în Râmnicu Vâlcea în 2000 a fost realizat un proiect de sortare a deșeurilor menajere în vederea implementării unui sistem de colectare selectivă. Colectarea eșantioanelor s-a realizat separat față de colectarea deșeurilor de către agenții de salubritate. S-au ales trei tipuri de clădiri pentru zone diferite. Recipientele alese pentru unitățile de eșantion au fost cântărite și înainte de golire s-a măsurat gradul de umplere a recipientelor și, de asemenea, eventualele caracteristici ieșite din comun. S-a remarcat o problemă deosebită pentru clădirile cu etaj la strângerea unităților de eșantion, și anume că sunt adeseori repartizate mai multe recipiente pentru un bloc, așa încât nu este posibilă stabilirea exactă a locuitorilor care folosesc cele patru recipiente aflate la dispoziție. Din acest motiv, în astfel de locuri, s-a înregistrat gradul de umplere a tuturor recipientelor care se găseau acolo. Cu ajutorul masei eșantionului și a volumului total al recipientelor de la adresa de ridicare, s-a calculat apoi cantitatea de deșeuri pe locuitor.

Rezultatele sortării deșeului menajer atestă faptul că implementarea colectării selective și a compostării deșeurilor organice în orașul Râmnicu Vâlcea reprezintă temelia proiectului de gestiune a deșeurilor, dacă se dorește o reducere considerabilă a cantității de deșeuri biodegradabile. Fracția biodegradabilă din deșeurile menajere în Râmnicu Vâlcea, prezintă un

conținut în apă ridicat în condițiile unei participări structurale reduse, prin amestecarea lor cu alte agregate biodegradabile și se poate realiza producerea unui amestec de pornire optim pentru procesul de compostare.

În ultimii ani colectarea selectivă a fost introdusă în România doar ca proiecte pilot. De exemplu în Iași proiectul avea ca obiectiv recuperarea deșeurilor de hârtie și carton. Bugetul proiectului a fost de 50.000 USD. Proiectul pilot s-a concentrat asupra unei zone pilot de agenți economici în partea centrală a orașului pe o perioadă de un an de zile (1999-2000). Au fost colectate peste 80 de tone de deșeuri de hârtie și carton. Hârtia a putut fi vândută pe sortimente sau presată vrac în baloți. Aceste cantități reduse de deșeuri de hârtie și carton colectate selectiv s-au datorat lipsei motivării agenților economici. Deoarece sortarea hârtiei necesită

un minimum

de 1O.OOO

t/an pentru

a constitui o soluție

economică

fezabilă, colectarea selectivă nu s-a continuat și nici nu s-a extins la nivel de oraș sau județ.

2.0.02-

200 · 1

:ZfQD!

... •

-

"

'

'

d_eset..1n

lJU

coloclate

- •• • . n

I

1999

-

· J

19ȘIS

• •

·. -,

,.

_J

dEtSC'iJ

ri

nu

nleip;m.

colocLil'te

s.eparat

deseun

l1U.lliÎoipale

riOCQ!octsl:Q

o

se

100 11

Figura 11.1.13

Evoluția deșeurilor municipale colectate în amestec și colectate separat

Sursa: baza de date privind deșeurile

-

!C!M

11.1.4

Valorificarea deșeurilor municipale

Deșeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice), decât într-o foarte mică măsură, la nivel local. Se poate afirma că aproximativ 40% din componentele deșeurilor municipale reprezintă materiale reciclabile, din care cca. 20% au mari sanse de recuperare, nefiind contaminate. În urma colectării selective prin proiecte pilot, doar 2% din materiale reciclabile total generate sunt valorificate. Restul se elimină prin depozitare, pierzându-se astfel mari cantități de materii prime secundare și resurse energetice.

In ultimii 1-2 ani, agenții economici privați au demarat acțiuni de colectare susținută a cartonului și PET-urilor. Materialele plastice colectate sunt trimise uneori la export (Ungaria, Bulgaria, Italia, China, Coreea). Nu există date certe privind exportul acestor deșeuri.

În unele localități s-a redemarat acțiunea de amplasare a unor "puncte de depunere / colectare" la care populația poate depune (cu sau fără remunerare) maculatură, carton, sticle, plastic. Din informații oferite de Ministerul Industriei și Resurselor, rezultă că în perioada 1995 - 2000 au functionat 2500 puncte de colectare deșeuri reciclabile.

În România' sunt autorizate și au început să preia aceste deșeuri din punctele de colectare în vederea reciclării și/sau valorificării următoarele instituții:

•

din industria sticlei (vezi anexa 1 pentru mai multe detalii):

Stirom S.A. București cu o capacitate de maxim 30.000 tone/an (funcție de structura de producție),

Stimet S.A. Sighișoara cu o capacitate de maxim 15.000 tone/an (funcție de structura de producție);

•

din industria hârtiei și cartonului( vezi anexa 1 si 2 pentru mai multe detalii):

de maculatură brută, de maculatură brută, maculatură brută, de maculatură brută,

Ambro S.A. Suceava cu o capacitate de 100.000 tone/an Vrancart S.A. Adjud cu o capacitate de 50.000 tone/an Letea S.A. Bacău cu o capacitate de 50.000 tone/an de Ecopaper SA Zarnesti cu o capacitate de 40.000 tone/an

Celhart Donaris S.A. Braila cu o capacitate de 22.000

tone/an de maculatură brută,

Hicart S.A. Prundul Bargaului cu o capacitate de 15.000 tone/an de maculatură brută,

Celrom S.A. Tr.Severin cu o capacitate de 15.000 tone/an de maculatură brută,

Petrocart S.A. Piatra Neamt cu o capacitate de 12.000 tone/an de maculatură brută,

Omnimpex Hartia S.A. Busteni cu o capacitate de

10.000 tone/an de maculatură brută,

Cahiro S.A. Scaieni cu o capacitate de 1O.OOO tone/an de

maculatură brută,

maculatură brută, maculatură brută,

Mucart S.A. Cluj cu o capacitate de 1O.OOO tone/an de Pehart S.A. Petresti cu o capacitate de 8.000 tone/an de

Comceh S.A. Calarasi cu o capacitate de 5.000 tone/an

de maculatură brută.

•

din industria maselor plastice(vezi anexa 1 si 3 pentru mai multe detalii):

Plastor S.A. Oradea Recolo S.A. Oradea Prodplast S.A. Bucuresti Greentech S.A. Buzau

Napochim S.A. Cluj Napoca AV-Flex S.R.L. Constanta

Aydeniz Prest Corn S.R.L. Constanta Energia S.A. Constanta

Tehno-Star S.R.L. Sf Gheorghe Berolina Plastics S.R.L. Miercurea Ciuc Harplast S.A. Miercurea Ciuc

3P Romania S.R.L. Iasi

Jin's International Trade S.R.L. Buftea Tecnoplast S.R.L. Bals

Alfaplast S.R.L. Jebel, jud. Timis

V.F.M. S.R.L. Rm. Valcea

Balcanic Prod S.R.L. Focsani Uniplast S.A. Focsani

Hans & Elena International S.R.L. Brasov Genial Company S.R.L. Oltenita, jud. Calarasi

În unele orașe s-au înființat stații pilot de compostare a deșeurilor biodegradabile. De exemplu municipalitatea Râmnicu Vâlcea a susținut un proiect pilot de colectare selectivă a deșeurilor pe două fracții (biodegrabil și restul) în vederea compostării fracției biodegradabile. Proiectul s-a concentrat asupra unei zone cu tipuri diferite de clădiri (blocuri cu 1O, 8 respectiv 4 etaje si case la curte) pentru 1.260 de familii.

Colectarea era realizată tot de cei care se ocupau cu serviciile de salubritate în oraș cu zile diferite de colectare pentru acea zonă pilot și erau transportate pe o platformă pilot pe depozitul existent de deșeuri a orașului.

Utilajele folosite pentru realizarea compostului sunt doar un tocător, un încărcător cu care sunt și întoarse grămezile și o sită. Procesul de compostare durează 18 săptămâni, timp în care grămezile sunt întoarse de 2 - 3 ori, atunci când temperatura în interiorul grămezii ajunge la 70°C.

Compostul final este utilizat pe terenurile domeniului public, serele primăriei și taluzul depozitului existent.

Pentru

colectarea selectivă nu se percepe tarif diferit, iar de curând a fost introdusă taxa de salubritate, taxă ce include colectarea, transportul și închiderea depozitului existent. Astfel, această taxă ajunge la 12 €/tonă și locuitor.

Colectarea selectivă va fi generalizată la nivel de oraș printr-o Hotărâre a Consiliului Local începând cu anul 2004.

În cazul nămolului de la epurarea apelor uzate orășenești, doar 3% din cantitatea produsă anual este valorificată în agricultură.

În ceea ce privește valorificarea deșeurilor din construcții și demolări nu există un sistem bine stabilit, ci doar o reutilizare internă a acestor deșeuri în gospodăria proprie sau o comercializare a lor pe o piață nedeclarată.

11.1.5

Tratarea deșeurilor municipale

Cu excepția compactării realizate în utilajele moderne de transport (gunoiere, autocompactoare), deșeurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare (de ex. balotare în vederea reducerii volumului, tratare mecano-biologică).

11.1.6

Incinerarea deșeurilor municipale

Incinerarea deșeurilor nu reprezintă o practică obișnuită pentru tratarea/eliminarea deșeurilor municipale în România. Deși în ultima perioadă ponderea părții combustibile a crescut, puterea calorică a deșeurilor este încă scăzută, îacând ineficient procesul de incinerare cu recuperare de energie. În câteva orașe mari (București, Craiova, Iași, Timișoara, Constanța) au existat instalații pilot pentru incinerarea deșeurilor municipale, de capacități reduse, realizate în anii '80 în scopul experimentării unor soluții tehnologice autohtone de incinerare a deșeurilor. Cu excepția instalației Militari din municipiul București, care funcționează temporar arzând produse cu valabilitate depășită devenite deșeuri, celelalte incineratoare-pilot au fost scoase din functiune, acestea nefiind în conformitate cu Directivele Uniunii Europene. În prezent în România u există instalații de incinerare a deșeurilor municipale.

11.1.7

Depozitarea deșeurilor municipale

Depozitarea reprezintă principala opțiune de eliminare a deșeurilor municipale. Din totalul deșeurilor municipale generate, aproximativ 95% sunt depozitate în fiecare an. În fiecare localitate urbană există cel puțin un depozit pentru deșeuri.

În anul 2002 erau înregistrate 265 depozite de deșeuri municipale, aparținând orașelor și municipiilor. Acestea ocupă sub 1.000 hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 7% din totalul suprafețelor afectate de depozitarea deșeurilor.

Din totalul depozitelor inventariate, la nivelul anului 2002:

•

11

depozite municipale de deșeuri sunt noi, cu capacitate liberă de depozitare, care se conformează cu cea mai mare parte a prevederilor Directivei 99/31, respectiv a HG 162/2002 privind depozitarea deșeurilor și care necesită îmbunătățirea activităților de operare și monitorizare pentru o conformare totală (Tabel II.1.8)

•

251

depozite de deșeuri municipale au capacități libere variabile, care nu îndeplinesc cerințele Directivei 99/31 și HG 162/2002.

La începutul anului 2003 erau în construcție

3 noi depozite de deșeuri municipale:

Brasov, Buzău, Arad, care vor fi date în folosință la începutul anului 2004.

Tabel II.1.8

Depozite noi de deșeuri municipale la nivel national

Nr

.Județ

Nurne depozit

An deschidere

An estimat de închidere

I

Constanta

Depozit mixt Ovidiu

1997

2025

2

Neamț

Depozit orășenesc Piatra Neamț

1999

2005

3

București

[Depozit IRIDEX - Chiajna

2000

2019

Brăila

[Depozit ecologic Tracon - Brăila

2001

2031

5

Ilfov

[Depozit orășenesc Glina

2001

2005

6

Ilfov

[Depozit ecologic Vidra

2001

2023

7

Mureș

[Depozit orășenesc Sighișoara

2002

2020

8

Prahova

Depozit ecologic Băicoi

2002

2012

9

Prahova

Depozit ecologic Boldești-Scăieni

2002

2014

10

Prahova

Depozit mixt Câmpina-Bănești

2002

2012

11

Sibiu

Depozit ecologic Cristian

2003

2034

Sursa: baza de date privind depozitele de deseuri

-

TCTM

Figura 11.1.14

Poziționarea depozitelor noi

Sursa: baza de date privind depozitele de deșeuri

-

TCTM

Pentru cele 265 de depozite inventariate, clasificarea în acord cu prevederile Directivei s-a realizat în funcție de deținătorul și operatorul depozitului, tipul deșeurilor depozitate, tipul activităților industriale care se desfășoară în zona amplasamentului. Astfel, a rezultat faptul că toate cele 265 depozite inventariate se încadrează în clasa de depozit "b" (depozite pentru deșeuri nepericuloase).

200 . 2

, -----

-

,

•

clopoz.llo

lJmrutO

mi

Figura 11.1.15

Evoluția depozitelor municipale noi în funcțiune

Sursa: baza de date privind depozitele de deșeuri

-

ICIM

Cele mai multe depozite de deșeuri municipale sunt mixte (60%), acceptând pentru depozitare atât deșeuri de tip menajer, cât și deșeuri de construcții și demolări, dar și deșeuri industriale nepericuloase. Circa 30% din depozitele orășenești sunt depozite municipale simple, acceptând spre depozitare numai deșeuri provenite din activități domestice. Doar 10% din depozitele municipale de deșeuri sunt autorizate de către Inspectoratele teritoriale de Protecție a Mediului.

Aproximativ 80% din depozite ocupă suprafețe relativ mici (între 0,5 și 5 ha), restul de 20% fiind depozite orășenești mari, care ocupă suprafețe de la 5 la peste 20 ha.

În privința gradului de amenajare a depozitelor orășenești, peste 40% nu beneficiază de nici un fel de facilități pentru protecția mediului. Mai mult de 45% dintre depozite au doar împrejmuire cu gard.

Desfășurarea activității pe depozite este, de asemenea, deficitară. Pe lângă deșeurile menajere, stradale, comerciale, pe depozitele orășenești sunt acceptate, în mod ilegal, și deșeuri industriale periculoase. Amestecul acestor tipuri de deșeuri conduce la producerea unui levigat încărcat cu substanțe nocive care, prin infiltrare, poluează apele de suprafață și subterane sau solul și implicit afectează starea de sănătate a populației din zonă.

Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestionarea deșeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deșeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activității de monitoring a factorilor de mediu afectați de prezența deșeurilor.

11.2

PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEȘEURILOR MUNICIPALE

În România, populația este în continuă scădere, conform evoluției pe ultimii 5 ani și conform recensământului din martie 2002.

Astfel pornind de la o populatie de 21.600.000 pentru anul 2003 și considerând o scadere de 0,25 % pe an până în 2007 și de 0,20 % pe an până în 2013 rezultă următoarele date:

Tabelul 11.2.1

Prognoza evoluției populației României

nul

2005

2007

2013

opulatia

21.492.135

21.384.809

21.087.159

Pentru realizarea unei prognoze cât mai detaliate și corecte, în ceea ce privește generarea deșeurilor s-a realizat o separare pe medii locuite în funcție de tipurile de localitati. Acestea se prezinta astfel:

mediul urban dens

reprezinta localitatile cu un numar de locuitori mai mare de 50.000,

mediul urban

reprezinta localitatile urbane cu un numar de locuitori mai mic de 50.000, iar

mediul rural

reprezinta toate localitatile rurale (sate și comune);

Tabelul 11.2.2

Prognoza populat , iei pe tip de medii locuite

Anul

2003

2007

2013

Mediul urban dens

7.992.000

7.805.455

7.538.659

Mediu urban

3.348.000

3.314.645

3.268.510

Mediu rural

10.260.000

10.264.708

10.279.990

Total populatie

21.600.000

21.384.809

21.087.159

Datorită migrării populației din mediile urban dens și urban spre mediul rural, populația din acest mediu va crește ușor.

În România, conform datelor oficiale,

indicele mediu de generare a deșeurilor municipale

(calculat în funcție de numărul de locuitori din mediul urban și din mediul rural, respectiv de indicii de generare a deșeurilor menajere corespunzători), a avut în perioada 1995 -

2000, o valoare medie de 293 kg/locuitor.an, respectiv 0,80 kg/locuitor.zi (în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, aceste valori sunt cu cca. 40 % mai mici).

Pentru realizarea prognozei s-au considerat următoarele:

•

tipurile de localitati

•

distribuția populației pe tipuri de localități în 2002: mediu urban dens - 37 %,

mediu urban-15,5 %, mediu rural - 47,5 %;

•

cantități de deșeuri menajere estimate pentru 2003:

370 kg/locuitor.an în zone urbane dens populate, 290 kg/locuitor.an în zone urbane,

150 kg/locuitor.an în zone rurale;

•

cantități de deșeuri municipale estimate pentru 2003: 628 kg/locuitor.an în zone urbane dens populate,

488 kg/locuitor.an în zone urbane, 256 kg/locuitor.an în zone rurale;

•

scăderea numărului populației în zonele intens populate

ȘI

cresterea populației din zonele rurale (tabelul II.2.2);

•

rezultatele unor studii de caz realizate până în prezent privind cantitățile și compoziția deșeurilor produse în unele localități din România;

•

prevederile din Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor.

Prognoza generării deșeurilor municipale pe tipul de mediu locuit este prezentată în tabele

II.2.3 - II.2.5.

Tabelul 11.2.3

Mediu urban dens:

Anul

2003

2007

2013

Evolutia populatiei

(%)

37%

36,5%

35,8%

Evolutia populatiei (nr. loc.)

7.992.000

7.805.455

7.538.659

Cantitatea de deșeuri menajere

1generate (kg/locuitor.an)

370

371

400

Cantitatea de deseori municipale generate (kg/locuitor.an)

628

648

680

Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franța

Tabelul 11.2.4

Mediu urban:

Anul

2003

2007

2013

Evolutia populatiei

(%)

15,5%

15,5%

15,5%

Evolutia populatiei (nr. loc.)

3.348.000

3.314.645

3.268.510

Cantitatea de deșeuri menajere 1generate (kg/locuitor.an)

290

299

314

Cantitatea de deseori municipale generate (kg/locuitor.an)

488

504

528

Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franța

Tabelul 11.2.5

Mediu rural:

Anul

2003

2007

2013

Evolutia populatiei

(%)

47,5%

48,0%

48,8%

Evolutia populatiei (nr. loc.)

10.260.000

10.264.708

10.279.990

Cantitatea de deșeuri menajere 1generate (kg/locuitor.an)

150

154

162

Cantitatea de deseori municipale generate (kg/locuitor.an)

256

264

277

Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franța

Cantitatea de deșeuri municipale generate crește în această perioadă datorită creșterii consumului de bunuri la populație, estimată a fi de 0,8% pe an.

În continuare sunt prezentate prognozele la nivel național

ȘI

evoluția anuală a cantităților de deșeuri municipale generate.

11.2.1.

Prognoza generării deșeurilor

Prognoza generării va curpinde următoarele grupe de deșeuri :

1.

deșeuri municipale și asimilabile din comerț, industrie și instituții;

2.

nămoluri de la stații de epurare;

3.

deșeuri din construcții și demolări.

Pornind de la date existente din anul 1995, comparate cu cele din 2002, a fost stabilită o creștere medie de 0,8 % pe an a cantității de deșeuri municipale și asimilabile generate.

Pentru cantitatea de nămoluri de la stațiile de epurare orășenești generate s-a luat în considerare populația racordată la sistemele de alimentare cu apă și canalizare și s-a prognozat o creștere medie de 25% pe an a populației racordate, astfel crescând proporțional și cantitatea de nămol generată.

Pentru cantitatea de deșeuri din construcții și demolări s-a stabilit, de asemenea, o creștere medie de 0,8 % pe an în ceea ce privește generarea.

076594-

•evoluti.a

dt'l:St'lutîlor

munlolpale

e

. voJ uU 0. pop.ul.at!el

160000_

l

Figura 11 2.1.

Ev'_C>l ția

populației comparativ cu evoluția deseurilor generate

2(113

2007

2003

Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franța

Figura 11.2.2

Evoluția deșeurilor municipale pe tip de mediu locuit

2500000

2000000

1500000

mediu

urban

dens

□ me d i u

rural

1000000

00000

200;3

2007

2013

■

medl li

urban

Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franța

Figura 11.2.3

Evolutia deșeurilor menajere și municipale

"10000000.

B000000

BOOOOOO

deseuri mi.mic

p.ale,

4000000

2000000

2003

2007

2013

Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franța

11.2.2.

Prognoza privind colectarea deșeurilor

:

Pornind de la cantitățile de deșeuri estimate a fi generate și ținând seama de obiectivele stabilite privind extinderea sistemului de colectare și implementarea colectării selective, au fost estimate cantitățile de deșeuri care vor fi colectate, precum și cantitățile de deșeuri care urmează a fi colectate separat.

Pentru realizarea estimărilor s-au utilizat următoarele ipoteze privind evoluția anuală a extinderii colectării și a implementării colectării selective.

Pentru mediul urban dens coeficientul de colectare a deseurilor municipale ș1 asimilabile este de 100 %, iar pentru mediul urban este de 90 %, care se estimeaza ca va rămâne constant până în 2007, după care va crește cu 2 % pe an până în anul 2012, când se va ajunge la o colectare de 100 %.

Pentru

mediu

rural,

coeficientul

de

colectare

în

prezent

este

de

circa

1O

%, estimându-se o creștere de 1 % pe an până în 2007 și de 7-8 % între 2008 și 2012, după care creșterea va fi de 10 % pe an până în 2013, moment în care se va ajunge la 60 %.

În ceea ce privește colectarea nămolurilor de la stațiile de epurare orășenești, procentul este de 100%, iar colectarea deșeurilor din construcții și demolări este de 100% în mediu urban dens; în mediu urban procentul de colectare este de 90 %, estimându-se a crește cu 1 % pe an și ajungând în 2013 la 100%; pentru mediul rural coeficientul de colectare este de 10 %, estimându-se o creștere anuala de 5 % până în 2007, și o creștere ulterioară de 10 % pe an până în 2014 când va atinge 100 %.

Din punct de vedere al populației de la care se colectează - per total la nivel național, s-a considerat un coeficient actual de 56% și s-a prognozat un coeficient de creștere de 0,24 până în anul 2007, după care s-a prognozat un coeficient de 4% până în anul 2012 și de 5% până în anul 2013, moment în care atinge un procent de 84%.

Tabel 11.2.7

Prognoza privind sistemul de colectare a deșeurilor

An

2003

2007

2013

Procent colectare deșeuri

(%

populație deservită)

56%

58%

84%

Sursa: prelucrare date

TCTM

pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franța

Figura 11.2.4 Evoluția colectării deșeurilor municipale și asimilabile

10000000

8000000

eoooooo

11-desceurf

generale

4000000

Odeseurf

:colectate

2000000

2003

2007

201;3

Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franța

Figura 11.2.5

Populația care beneficiază de serv1c11 pentru colectarea deșeurilor municipale, în mediul urban dens, urban, rural și pe țară

100%

60%

mediu

urban

en:s

□ m ed iu

mral

O

niwl natipnal

0%

20%

2003

2007

2013

■

medl L.J

urban

Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franța

Această estimare a prognozei reprezintă o schițare în linii mari a evoluției deșeurilor pentru următorii 1O ani, bazându-se pe datele și cunoștințele existente în ceea ce privește generarea deșeurilor municipale și sistemele de colectare ale acestora. Odată cu dezvoltarea unor noi sisteme și metode de gestionare a deșeurilor se vor putea adăuga noi date și detalii.

11.3

ALTERNATIVE DE ATINGERE A OBIECTIVELOR STRATEGICE

11.3.1

Aspecte generale

Din datele prezentate în capitolele anterioare rezultă că România are în prezent un sistem de gestionare a deșeurilor bazat doar pe colectare neselectivă și eliminare prin depozitare. România este conștientă de faptul că trebuie să atingă țintele stabilite prin Acquis-ul Communautaire și în acest scop se vor lua în considerare următoarele aspecte:

•

condițiile geografice generale și regionale;

•

densitatea populatiei în mediile urban dens, urban și rural;

•

activitățile comerciale și industriale;

•

condițiile de trafic, în special în ceea ce privește transportul rutier și feroviar;

•

posibilitățile de reciclare existente în industrie sau alte domenii;

•

dezvoltarea economică la nivel național și regional;

•

modalitățile actuale de finanțare a investițiilor și funcționării instalațiilor de gestionare a deșeurilor;

•

gradul de acceptare a soluțiilor recomandate de către populație și de către operatorii industriali.

România este conștientă de faptul că trebuie să introducă tehnici și tehnologii noi pentru gestionarea deșeurilor. Neavând cunoștintele și experiența necesară pentru a integra astfel de tehnologii la nivel national, România își propune să realizeze într-o primă etapă stații pilot­ demonstrative care vor servi la evaluarea metodelor de gestionare a deșeurilor considerate optime. Aceste stații demonstrative vor fi utilizate pentru obținerea parametrilor tehnico-economici reali și a experienței de realizare și exploatare, precum și pentru informarea populației și obținerea acceptului acesteia.

Se intenționează o corelare a proiectelor de instalații demonstrative astfel încât să se acopere toate sursele și tipurile de deșeuri cât și toate etapele de gestionare a deșeurilor, de la colectare până la eliminarea finală.

Utilizarea instalațiilor pilot-demonstrative pentru a cumula cunoștințele și experiența necesară pentru implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor.

Dezvoltarea unor campanii de informare și instruire a populației pentru a obține acceptul public necesar unor investiții ulterioare.

11.3.2

Prevenire și minimizare

Prevenirea generării de deșeuri sau minimizarea trebuie discutată sau planificată în strânsă corelare cu gospodărirea resurselor și produselor.

Prevenirea deșeurilor, ca și generarea deșeurilor, depinde de factori ca:

•

activitățile economice;

•

modelul de producție și consum;

•

modificările demografice;

•

inovațiile tehnologice.

De aceea, primul pas spre o strategie globală în ceea ce privește prevenirea deșeurilor îl reprezintă corelarea tuturor instrumentelor disponibile. În această fază nu este posibil să se propună ținte cuantificabile pentru prevenirea deșeurilor. Se pot oferi însă elemente privind

scopul prevenirii deșeurilor în diferite sectoare.

Domeniul-țintă pentru prevenirea apariției deșeurilor este industria producătoare. Există o cerință evidentă de îmbunatățire a cunoștințelor în ceea ce privește prevenirea deșeurilor în cadrul tehnologiilor de producție folosite în România. Toate ramurile industriale trebuie informate și sprijinite pentru a minimiza generarea de deșeuri prin modificarea tehnicilor de producție și prin reutilizarea și reciclarea internă a "produselor" nedorite. În special respectarea cerințelor directivei privind Prevenirea și Controlul Integrat al Poluarii (!PPC) preluată prin OU 34/2002, va convinge factorii industriali de beneficiile atât ecologice cât și economice ale prevenirii. Este cunoscut din experiența țărilor membre UE că aceasta poate fi cea mai eficientă metodă de prevenire a deșeurilor.

Pe de altă parte sunt necesare

campanii

de informare

a agenților comerciali

și a consumatorilor privați

privind posibilitățile lor de a preveni generarea deșeurilor. Campaniile de informare publică vor conține informații specifice și motivații pentru diferiții factori implicați. Aceasta înseamnă că trebuie să se pregătească materiale specifice de informare pentru instituțiile publice (școli, universități), pentru administrațiile publice și private, pentru toate tipurile de comercianți și, în final, pentru consumatorii finali.

În această fază nu este posibil să se indice o valoare-țintă pentru prevenirea deșeurilor de către actorii menționați mai sus.

Prevenirea reprezintă principalul pas într-un sistem integrat de gestionare a deșeurilor, pe termen lung. De aceea trebuie introdusă în viitoarele planuri de dezvoltare economică.

În al doilea rând prevenirea reprezintă principala obligație/responsabilitate a tuturor consumatorilor de bunuri.

11.3.3

Colectare

Pentru planificarea sistemelor tehnice de colectare a deșeurilor, România trebuie să 1a în considerare:

•

tipurile de structuri rezidențiale;

•

tipurile de locuințe;

•

accesul rutier pentru vehiculele de colectare;

•

acceptarea de către populație a noilor sisteme de colectare.

În ceea ce privește extinderea colectării deșeurilor municipale în mediul urban și mai ales în mediul rural România își propune realizarea unor programe de educare și informare a populației și de stimulare a companiilor de salubritate existente și de atragere a noilor investitori în domeniul gestionării deșeurilor.

În ceea ce privește colectarea selectivă, prima acțiune necesară este identificarea tipurilor de containere utilizabile pentru colectarea selectivă la surse a deșeurilor (ambalaje, deșeuri organice și restul deșeurilor menajere) și, de asemenea, a modului de etichetare sau marcare a acestora. Se va avea în vedere asigurarea volumului și numărului suficient de containere pentru diferitele tipuri de clădiri, funcție de numărul de locuitori.

Alegerea tipurilor de containere pentru colectarea deșeurilor trebuie să se realizeze în așa fel încât să se evite depășirea capacităților optime de colectare, respectând în același timp normele de igienă. Containerele trebuie selectate astfel încât:

•

să poată fi ușor umplute de către populație;

•

să poată fi ușor accesate și golite de către cei ce asigură serviciul de salubrizare;

•

să poată fi menținute în condiții satisfăcătoare de igienă.

Golirea containerelor trebuie să se realizeze în funcție de:

•

gradul de umplere a acestora de către populație;

•

variațiile de temperatura (vara, datorită temperaturii ridicate frecvența de colectare a deșeurilor va fi mai mare).

În prezent, în România este disponibilă întreaga gamă de containere UE, respectiv:

•

containere de plastic de 80 l;

•

containere de plastic de 120 l;

•

containere de plastic de 240 l;

•

containere de 1, 1 mc pentru clădiri cu mai mult de 5 nivele;

•

containere de 2,2 mc pentru clădiri cu mai mult de 5 nivele.

În condiții speciale, pot fi utilizați saci de plastic, în special pentru colectarea materialelor reciclabile.

Containerele mari nu trebuie utilizate pentru deșeurile menajere, ci pentru cele din comerț (magazine, centre comerciale mari). Centrele comerciale vor selecta tipul de containere necesar, respectiv cu/fără sisteme de compactare în funcție de necesitățile lor specifice.

Intenția României este de a produce toate tipurile de containere și nu a le importa. În prezent există o asemenea industrie în România și se intenționează dezvoltarea ei.

Utilizarea întregii game de containere disponibile.

Asigurarea volumului necesar al containerelor pentru toate gospodăriile private.

Asigurarea serviciului de colectare regulată la nivel național.

Se vor crea condiții ca întreaga cantitate de deșeuri menajere să poată fi colectată și să nu se practice moduri de eliminare ilegale.

11.3.4

Transport (inclusiv transfer)

România este conștientă de faptul că în viitor transportul deșeurilor și a produselor derivate din acestea se va intensifica. Deșeurile trebuie transportate:

•

de la surse la stații de pretratare;

•

de la punctele de colectare separată la stații de procesare și sortare;

•

de la stații de sortare și reprocesare la instalațiile de reciclare finală;

•

de la surse la depozite sau stații de incinerare regionale.

Pentru mm1m1zarea costurilor și a impactului ecologic, în special asupra populației va fi necesară optimizarea activităților de transport cât mai mult posibil.

Măsuri pentru optimizarea condițiilor de transport a deșeurilor:

•

selectarea locațiilor pentru stațiile de sortare, procesare și pretratare în "centrul" zonelor de generare a deșeurilor;

•

amplasarea stațiilor de procesare a deșeurilor (stații de tratare mecano-biologică) cât mai aproape de depozitele finale;

•

utilizarea pentru colectarea deșeurilor a unor vehicule de colectare cu emisii reduse de noxe (zgomot și gaze de eșapament);

•

adaptarea autovehiculelor de colectare și transport în funcție de condițiile de drum, structura localităților și structura arhitecturală a diferitelor clădiri;

•

optimizarea distanțelor de transport pentru utilizarea la maxim a capacității autovehiculelor de transport;

•

minimizarea distanțelor de transport prin utilizarea stațiilor de transfer;

•

dacă distanțele de transport lungi nu pot fi evitate este indicat să se utilizeze căile ferate sau navale (exemplu, Dunărea)

Numărul total și capacitatea stațiilor de transfer va depinde de planificarea detaliată a gestionării deșeurilor în cadrul planurilor de dezvoltare locale sau regionale.

Transportul deșeurilor se va dezvolta și va acoperi mai multe sectoare.

Sunt necesare măsuri pentru a minimiza distanțele de transport și a reduce impactul ecologic al acestuia.

11.3.5

Reciclare și valorificare

În ierarhia opțiunilor de gestionare a deșeurilor, inclusă atât în reglementările UE cât și în cele naționale, recuperarea reprezintă o prioritate aflată înaintea eliminării prin depozitare. Măsurile necesare trebuie planificate astfel încât să se ajungă la cea mai eficientă metodă de recuperare și reciclare tinând cont de tipurile de deșeuri, de sursele de deșeuri și de compozitia diferită a deșeurilor. În ceea ce privește deșeurile municipale, România se concentrează asupra deș urilor de ambalaje, de hârtie, deșeurilor biodegradabile, deșeurilor din construcții și demolări și asupra nămolurilor rezultate din epurarea aeplor menajere. În ceea ce privește bunurile de consum reciclarea și recuperarea se vor concentra asupra deșeurilor de echipamente electrice și electronice, vehiculele și anvelope uzate.

IL3.5.1 Deșeuri de ambalaje

Pentru a atinge țintele stabilite în legislația europeană și națională sistemul pentru gestionarea deșeurilor de ambalaje va cuprinde:

•

colectarea separată;

•

sortarea și procesarea;

•

reciclarea finală.

În ceea ce privește colectarea separată trebuie luate în considerare aceleași obiective ca ș1 pentru colectarea generală a deșeurilor.

Tipul de colectare și de containere trebuie alese în functie de condițiile și tipurile de materiale din ambalaje. Ambalajele din sticlă pot fi colectate, în primul rând, în containere speciale amplasate în locuri publice, în apropierea centrelelor comerciale. Amplasarea containerelor de colectare a sticlei trebuie planificată în așa manieră încât să fie ușor accesate de populație, să nu creeze probleme în zonele respective (zgomot), locațiile să fie ușor accesate de către companiile de colectare, să se încadreze în imaginea arhitecturală a zonei și containerele să poată fi menținute curate. Ținând cont de tipul de sticlă cel mai vandabil, interiorul containerelor trebuie să fie împărtit în compartimente pentru sticlă de culoare albă, maro și verde. În zonele urbane dense containerele de colectare a sticlei trebuie amplasate în apropierea locuintelor.

Ambalajele din plastic, metale și materiale compozite trebuie colectate în amestec într-un singur container sau în saci de plastic speciali. Aceste containere trebuie amplasate în apropierea locuințelor. Este recomandabil ca hârtia și ambalajele de hârtie să fie colectate în recipienți separați. Dar, în funcție de condițiile regionale specifice se poate lua în considerare colectarea într-un singur container a ambalajelor din hârtie, plastic, metal și compozite. Chiar și în acest caz, sticla trebuie colectată strict separat.

Indiferent de sistemul de colectare a deșeurilor de ambalaje este necesară crearea sau dezvoltarea unor instalații de sortare și procesare a acestora în vederea reciclării.

Ambalajele din sticlă colectate trebuie sortate pentru a se asigura că sticla sortată după culoare este lipsită de impurități precum aluminiu, plumb și silicați (pietre, porțelan și ceramică).

Hârtia și cartonul trebuie sortate pentru a elimina impuritățile și pentru a atinge calitatea necesară industriei de hârtie și carton. De exemplu, sortarea în categorii precum hârtia de scris, carton și hârtia de joasă calitate din ambalaje asigură atingerea calității necesare pentru reciclare.

Ambalajele din diferite materiale, colectate în amestec, trebuie sortate pentru a ajunge la materiale cu aceeași compoziție, cel puțin după cum urmează:

•

tablă inoxidabila;

•

aluminiu;

•

tetrapak;

și în ceea ce privește plasticele, cel puțin:

•

PVC;

•

PP;

•

PE;

•

PET.

Pentru primele stații de sortare care se vor înființa este recomandabil să se opteze pentru sortarea manuală, dar România are intenția de a utiliza cât mai curând, sistemele de sortare mecanică sau automată recunoscute internațional. Aceste sisteme sunt în special disponibile pentru sortarea în funcție de culoarea sticlei, pentru sortarea hârtiei, a metalelor feroase și neferoase. Sortarea magnetică a aluminiului și a tablei inoxidabile poate fi utilizată și în cadrul stațiilor de sortare manuală.

România este conștientă că recuperarea și reciclarea vor fi un succes numai dacă materialele colectate și sortate vor fi în final utilizate în cadrul ramurilor specifice ale industriei. De aceea, tehnologiile de producție din industria de sticlă, metal, hârtie, carton și plastic trebuie adaptate pentru utilizarea acestor materiale. Programe economice speciale vor fi utilizate pentru a motiva industriile să se implice în procesul de reciclare și pentru a crea piețe de desfacere pentru astfel de produse rezultate în urma reciclării materialelor pentru companiile deja implicate în acest proces.

România intenționează să planifice campanii de informare a populației, de stimulare a administrațiilor locale, a industriilor și a tuturor factorilor implicați pentru a asigura succesul acestor sisteme de recuperare și reciclare.

Crearea inițială a unor stații de sortare manuală, urmând a se îmbunătății acest sistem prin implementarea unor instalații mecanice și automate.

Dezvoltarea unor programe economice speciale pentru a stimula industriile.

Campanii de informare a publicului.

ILJ.5.2 Deseuri biodegradabile

După cum s-a menționat în capitolele anterioare deșeurile biodegradabile reprezintă circa 51% din deșeurile municipale din România.

Pentru a atinge obiectivele generale de recuperare/reciclare și de reducere a materiilor biodegradabile trimise spre depozitarea finală trebuie utilizate toate măsurile posibile de valorificare a deșeurilor biodegradabile.

În principiu, soluțiile de recuperare și reciclare disponibile sunt:

•

compostarea (digestia aerobă);

•

digestia anaerobă cu producerea și colectarea de biogaz.

Având în vedere experiența internațională, România este conștientă că pentru a utiliza în mod eficient compostarea este necesară o colectare separată a materiei organice din deșeuri. Trebuie evitată compostarea deșeurilor municipale colectate în amestec, deoarece deșeurile municipale amestecate au un conținut ridicat de metale grele cum ar fi: Cd, Pb, Cu, Zn și Hg.

Datorită condițiilor referitoare la concentrația de metalele grele admisă în compost se recomandă a se evita colectarea materialelor biodegradabile din mediile urbane dense. Experiența internațională a demonstrat că din aceste medii nu este posibilă colectarea separată a unor materii biodegradabile de calitate.

Colectarea separată a materiei biodegradabile poate fi realizată în toate regiunile în care populația locuiește în "medii verzi", gospodării cu grădini. Cel mai mare volum de deșeuri biodegradabile poate fi colectat în mediul rural, dar acest lucru trebuie evitat, deoarece populația din aceste medii practică metode ecologice de a reutiliza materiile biodegradabile în propriile gospodării.

În condițiile situației existente, în România este recomandabilă introducerea colectării separate a materiei biodegradabile în mediul urban mai puțin dens, în zonele verzi ale marilor orașe și unele zone rurale, acestea reprezentând un procent de 25-35% din populație. Din aceste zone, dacă se estimează o generare medie de deșeuri de circa 300 kg/loc.an cu un conținut de 51% material biodegradabil, ar fi posibilă o colectare separată a circa 120-145

de kg/loc.an

de materiale biodegradabile. Astfel cantitatea de deșeuri biodegradabile teoretic posibil a fi colectată ar fi 648.000 și 1.000.000 t/an. Aceste valori se reduc dacă:

•

populația din mediile rurale nu acceptă să colecteze separat deșeurile biodegradabile;

•

nu se acceptă instalarea stațiilor de compostare;

•

nu există o piață de desfacere pentru compost;

•

se preferă, din diferite motive, tratarea mecano-biologică.

România nu are experiența necesară în planificarea și operarea stațiilor de compost, de aceea se recomandă etapizarea acestei acțiuni. România va selecta în jur de 4-6 regiuni în care să se

construiască și să opereze instalații de compostare demonstrative. În aceste stații-demonstrative vor fi utilizate diferite tehnologii de compostare. Condițiile de operare și rezultatele activităților de compostare în special privind calitatea și utilizarea finală a compostului, vor fi monitorizate de o instituție independentă. Rezultatele vor fi compilate, evaluate și prezentate în dezbateri publice cu toți partenerii implicați. Experiența și rezultatele evaluate vor fi baza pentru continuarea planificării

și realizarii altor instalații de compostare.

Pentru colectarea separată în gospodării a deșeurilor biodegradabile trebuie asigurați recipienți speciali. Pentru gospodăriile mici pot fi distribuiți saci, iar pentru gospodării mai mari pot fi distribuite containere (80-120 1). Acestea vor fi amplasate aproape de locuințe. Colectarea va fi organizată într-o asemenea manieră încât să se evite problemele de igienă.

În ceea ce privește capacitatea stațiilor de compostare, se cer respectate cel puțin următoarele condiții:

•

amplasarea stațiilor de compostare în "centrul" ariei de colectare;

•

selectarea locației trebuie să ia în considerare condițiile climatice specifice pentru a minimiza impactul emisiilor (miros supărător) asupra mediului;

•

distanța dintre cea mai apropiată gospodărie și stația de compostare trebuie să fie de cel puțin 500 m;

•

fiecare stație de compostare trebuie să includă facilități de pretratare prin măcinare, sitare, presortare și amestecare a materiei biodegradabile (prin aceasta se asigură că stația de compostare poate să utilizeze materie biodegradabilă din diferite surse: gospodării private, instituții publice, restaurante, industrii, piețe și zone verzi publice);

•

pentru a minimiza emisiile mirositoare va fi necesar ca, în anumite regiuni, să se prevadă faze de digestie anaerobă (clădiri închise) premergătoare compostării propriu-zise;

•

toate stațiile de compost trebuie să includă tehnologii de ambalare a compostului pentru introducerea acestuia pe piață.

Colectarea neselectivă a biodegradabilelor în zonele cu densitate mare a populatiei.

Colectarea selectivă a 120-145 kg/loc.an deșeuri biodegradabile.

Capacitate de compostare pentru 680.000-1.000.000 t/an deșeuri biodegradabile.

Realizarea de stații-demonstrative de compostare.

Realizarea unor proiecte de testare a pietei și de "utilizare" a compostului înaintea integrării stațiilor de compostare în sistemul de gestionare a deșeurilor.

IL3.5.3 Deșeurile din construcții și demolări

În România, în prezent cantitatea de deșeuri din Aconstrucții și demolări este mult mai mică în comparație cu statele membre ale Uniunii Europene. In paralel cu dezvoltarea economică a țării, activitățile de construire a clădirilor noi, de reconstrucție și renovare a clădirilor existente și demolarea clădirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor crește substanțial cantitatea de deșeuri din construcții și demolări și se va schimba mult calitatea acestora fapt pentru care este necesară dezvoltarea măsurilor pentru reciclarea, recuperarea și eliminarea deșeurilor rezultate. În această categorie, se disting trei grupuri mari de deșeuri:

•

materiale de construcție (materiale tehnice pentru construirea pereților, nu accesorii) metale, diferite materiale plastice, textile, din lemn și ambalajele acestora;

•

materiale din "demolări" conținând în mare parte cărămizi, beton, lemn, metale, pietre, oțel;

•

sol excavat - necontaminat sau contaminat.

Datorită previziunii de creștere a cantității de deșeuri din construcții și demolări vor fi luate în considerare toate măsurile disponibile de reciclare și recuperare. Astfel de măsuri ar fi:

•

stocarea strict separată a solurilor contaminate și a celor necontaminate;

•

reutilizarea solurilor necontaminate fără alte tratamente, în diferite activități de construcții;

•

evitarea utilizării directe a solurilor contaminate și depozitarea lor în locuri special amenajate în vederea reabilitării;

•

separarea strictă a deșeurilor din construcții față de cele din demolări;

•

îmbunătățirea continuă a schemelor de procesare și reciclare;

•

păstrarea separată pe cât posibil, a materialelor diferite cum ar fi metalele, plasticul, dacă capacitatea de construcție și spațiul disponibil va permite;

•

procesarea deșeurilor din construcții în stații de sortare, cât posibil, împreună cu deșeurile comerciale (pentru recuperarea calitativă a diferitelor materiale reciclabile);

•

procesarea deșeurilor din demolări prin tehnologii de zdrobire, clasificare și/sau sortare în funcție de densitate în stații mobile, semi-mobile sau staționare;

•

utilizarea fracției fine (8 - 40 mm) rezultate, pentru diferite activități de constructie, în special pentru construirea de străzi, astfel încât solurile și apa subterană să nu fie contaminate.

Pentru a evita impactul ecologic asupra solurilor și asupra apei subterane trebuie să se asigure colectarea deșeurilor din construcții și demolări în toate regiunile (urban dens, urban și rural) și utilizarea acestora după pretratare, în reamenajări de drumuri sau alte activități.

Cantitatea de deșeuri din construcții și demolări va crește substanțial.

Deșeurile din demolări vor fi utilizate ca o sursă alternativă de materiale de construcții.

Materialele reciclabile utilizate trebuie să nu genereze impact asupra solului și apei subterane.

IL3.5.4. Nămolurile din stațiile de epurare a apelor uzate orășenești

Având în vedere legislația referitoare la depozitarea deșeurilor și faptul că România trebuie să îndeplinească obiectivele pentru reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deșeuri nepericuloase. De aceea, România încurajează utilizarea în agricultură a nămolului rezultat din epurarea apelor uzate orășenești, atâta timp cât acesta nu pune în pericol calitatea solurilor și a produselor agricole rezultate. Pentru alinierea legislației naționale la Acquis-ul Communautaire și, de asemenea, pentru stabilirea condițiilor de utilizare a nămolurilor în agricultură, România a aprobat prin Ordinul de Ministru nr. 49/2004 Normele Tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură. Prin acest act normativ s-au adoptat limite mai joase decât cele prevăzute în actuala Directivă în vederea prezervării calității solurilor. S-a tinut cont de faptul ca in proiectul noii Directive limitele diversilor poluanti sunt mai scazute decat cele din Directiva aflata in forta.

România va lua măsuri care vizează reducerea importantă a componentelor nedorite din nămoluri, precum și impunerea de controale specifice pentru calitatea nămolurilor atunci când acestea sunt utilizate în agricultură, pentru evitarea acumulării excesive și necontrolate în sol a substanțelor contaminante care pot afecta pe termen lung caracteristicile sale agrochimice.

Din datele existente privind stațiile de epurare orășenești și caracterisiticile nămolului rezultat s-a evidențiat

calitatea

inadecvată pentru

împrăștierea

pe câmp a acestuia.

Deoarece

multe întreprinderi își deversează apele uzate industriale în sistemele de canalizare orășenești, nămolul rezultat în urma epurării acestor ape nu îndeplinește condițiile necesare pentru utilizarea acestuia în agricultură. De aceea România are în vedere:

•

asigurarea funcționării corespunzătoare a instalațiilor de preepurare a apelor uzate industriale înainte de deversarea acestora în sistemele de canalizare orășenești;

•

prevenirea contaminării nămolului de epurare prin controlarea calității efluenților industriali descărcați în canalizările orășenești.

In prezent se realizează o bază de date pentru nămoluri și o evidențiere a stațiilor de epurare care tratează ape uzate industriale împreună cu apele menajere de cele care epurează doar ape uzate menajere sau ape similare cu acestea. Baza de date va avea o formă finală la sfârșitul anului 2004. Criteriile cheie pentru evaluarea calității nămolului sunt:

•

chimice;

•

biologice;

•

fizice;

•

acceptabilitate (miros, considerente estetice, etc)

Având în vedere compoziția sa predominant organică și conținutul în nutrienți, nămolul are utilizare benefică în agricultură și în recuperarea energiei. Obiectivul pe termen lung al României este de a reintroduce în agricultură nutrienții nepoluanți, rezultați din nămolul de la stațiile de epurare a apelor uzate orășenești.

Pentru

nămolurile

ce

nu

îndeplinesc

condițiile

de

utilizare

în

agricultură

România investighează alte metode de tratare sau eliminare a acestuia.

De exemplu, industria cimentului va elabora un studiu pentru utilizarea nămolurilor rezultate din stațiile de epurare ca materie primă alternativă în cuptoarele de clincher, pentru inlocuirea unei parti din argila. Studiul se realizează pentru județele limitrofe fabricilor de ciment, acesta cuprinzând referiri la calitatea nămolului și cantitatea ce va putea fi utilizată în acest proces. Studiul se va finaliza până la sfârșitul anului 2004.

De asemenea, există și pot fi aplicate tehnologii de recuperare a conținutului de metale grele din nămolurile de epurare.

Reducerea importantă a componentelor nedorite din nămoluri.

Impunerea de controale specifice pentru calitatea nămolurilor atunci când acestea sunt utilizate în agricultură.

Investigarea altor metode de tratare sau eliminare a nămolului.

IL3.5.5 Deseuri de echipamente electrice și electronice

Conform Directivei Europene privind deșeurile de la echipamentele electrice și electronice (DEEE) există I

O

tipuri diferite care trebuie colectate de la consumatori și reciclate sau recuperate în rate specifice.

Deșeurile de echipamente electrice și electronice pot fi colectate de la populație prin centrele comerciale care vând produsele respective.

Pe de altă parte, administrațiile locale (municipale, județene, regionale,) vor instala un sistem de colectare separată. Colectarea separată trebuie organizată și realizată în așa manieră încât să se colecteze o cantitate de circa 4kg/loc.an. Încă nu s-a decis ce tip de colectare separată va fi utilizată în România.

Administrațiile locale vor trimite materialele colectate către industria responsabilă de reciclare finală și recuperare. Este indicat ca cel putin reciclarea și recuperarea deșeurilor de la echipamentele electrice și electronice să fie finanțată de însăși industria responsabilă.

Colectarea separată a deseurilor de echipamente electrice si electronice de catre municipalitate.

Reciclarea si recuperarea va fi realizata de catre industria responsabila.

IL3.5.6 Vehicule scoase din uz

România are în vedere măsurile necesare pentru implementarea Directivei Europene privind vehiculele scoase din uz, și anume:

•

limitarea utilizării substanțelor periculoase la fabricarea vehiculelor și reducerea acestora începând cu faza de concepție;

•

integrarea unei cantități crescânde de materiale reciclate provenind de la vehiculele scoase din uz în vehiculele noi și în alte produse pentru a dezvolta piețele pentru materialele reciclate ;

•

punerea la punct de către operatorii economici a sistemelor pentru colectarea vehiculelor scoase din uz și în măsura în care este fezabil tehnic și economic a deșeurilor de piese rezultate din operațiile de reparare a vehiculelor ;

•

punerea la punct a unui sistem conform căruia radierea unui vehicul scos din uz să se facă numai în baza unui certificat de distrugere (eliminare).

Directiva privind vehiculele scoase din uz este prevăzută a fi transpusă în 2004, iar în prezent există câteva prevederi ale Directivei transpuse prin alte acte normative. De exemplu, în ceea ce privește

regimul vehiculelor abandonate sau fără stăpân există Legea 421/2002, care permite autorităților admistrației publice locale să identifice, să ridice si să valorifice aceste vehicule.

În România, există în prezent 3 producători de vehicule: Dacia, Daewoo și Aro. În ceea ce privește sistemul de eliminare a vehiculelor scoase din uz, în prezent există un shredder aparținând societății S.C. Remayer S.A cu o capacitate de 8.000 tone/lună instalat în București. Numărul de vehicule scoase din uz anual este estimat la 30.000. Din componentele vehiculelor scoase din uz se valorifică doar părțile metalice, ceea ce reprezintă aproximativ 70 % din masa vehiculului, restul fiind eliminate.

Există o rețea de 46 de societăți comerciale răspândite relativ uniform în teritoriu care au desfășurat și desfășoară operațiuni de dezmembrare și valorificare a vehiculelor scoase din uz.

Pentru

realizarea măsurilor de implementare

a Directivei, România

propune aplicarea principiului responsabilității producătorului. Pentru aplicarea eficientă a acestui principiu se are în vedere crearea unui sistem comun de colectare și tratare a vehiculelor scoase din uz la care să participe, dacă este posibil, toți producătorii și importatorii de vehicule. Colectarea și transportul vehiculelor scoase din uz către unitățile autorizate de dezmembrare și valorificare trebuie asigurată fără impunerea unor costuri adiționale asupra ultimului proprietar, astfel finanțarea necesară atingerii obiectivelor de reciclare poate fi asigurată prin impunerea unei taxe la prima înmatriculare în România a vehiculelor de clasă M1 si N1.

România va asigura o atenție specială implemetării și operării unităților de reciclare a plasticului și de valorificare a fracției ușoare rezultate în urma dezmembrării

vehiculelor scoase din uz. Astfel, România va încuraja utilizarea materialelor reciclate, inclusiv printre producătorii de automobile.

România va îmbunătăți

normele tehnice în ceea ce privește necesarul

mmnn pentru dezmembrarea și valorificarea vehiculelor scoase din uz, respectiv pentru tratarea și eliminarea deșeurilor și componentelor periculoase regăsite într-un vehicul.

Implemetarea unui sistem de colectare a vehiculelor scoase din uz.

Incurajarea societăților ce desfășoară operațiuni de dezmembrare.

Valorificarea fracției usoare și reciclarea materialelor reciclabile rezultate în urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz.

IL3.5.

7

Anvelope uzate

Nu există nici o Directivă Europeană specifică privind anvelopele uzate. Există reglementări privind reciclarea și valorificarea numai pentru anvelopele colectate de la vehiculele scoase din uz.

Anvelopele uzate nu trebuie eliminate prin depozitare controlată, nici în formă originală nici mărunțite. Anvelopele uzate nu trebuie incinerate în instalații de incinerare a deșeurilor menajere. Pe baza Directivei Cadru a Deșeurilor anvelopele uzate trebuie reciclate sau valorificate termoenergetic cât mai mult posibil. Ambele metode sunt recomandate.

Pe de o parte anvelopele de la mașinile private precum și cele de la autocamioane, au un conținut ridicat de cauciuc și otel ce poate fi reciclat. Pentru recuperarea cauciucului și otelului sunt disponibile și operationale diferite tehnologii (procesarea la temperatură normală și la temperatură joasă).

Pe de altă parte anvelopele au o valoare calorică mare și pot fi utilizate ca sursă de energie, în special, în cuptoarele de ciment. Emisiile care provin de la aceste cuptoare de ciment au fost măsurate în diferite situații și au arătat clar că arderea anvelopelor în condiții controlate nu produce daune mediului.

Pentru implementarea Directivei privind vehiculele scoase din uz este recomandabil ca toți agenții economici

care comercializează anvelope să preia anvelopele

uzate și să le predea întreprinderilor specializate în reciclare.

Anvelopele uzate pot fi procesate pentru reciclarea cauciucului atât sub formă de granule cât și sub formă de pulbere. Anvelopele uzate pot fi de asemenea utilizate și drept combustibil suplimentar în procesul de precalcinare sau în arderea primară în cuptoarelor de ciment.

În aceste condiții magazinele de anvelope vor percepe o taxă specifică de depozitare pentru anvelopele uzate, iar schema de transport, sortare și reciclare va fi finanțată prin taxele de depozitare și veniturile provenite din comercializarea cauciucului granulat sau pulbere și oțelului recuperat.

România a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern privind gestionarea anvelopelor uzate, aceasta fiind aprobat prin HG I 70/2004.

Implementarea unui sistem de colectare a anvelopelor uzate.

Incurajarea reciclarii si valorificarii materiale a anvelopelor uzate.

Valorificarea energetică a anvelopelor uzate se va realiza numai în cazul in care nu este posibila valorificarea materiala.

Interzicerea depozitării anvelopelor uzate de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern modificate privind depozitarea deșeurilor.

11.3.6

Tratare (inainte de eliminare)

IL3.6.1 Tratarea mecano-biologica

După cum s-a menționat, deșeurile municipale din România au o compoziție de aproximativ 61% materie biodegradabilă. Pentru a atinge țintele din Directiva

99/31/EC privind depozitarea deșeurilor și din HG 162/2002, conținutul de materie organică trebuie minimizat după cum urmează:

•

reducerea cantității de biodegradabile de 25% până în 3 I dec. 201O;

•

reducerea cantității de biodegradabile de 50% până în 31 dec. 2013;

•

reducerea cantității de biodegradabile de 65% până la 3 I dec. 20 I 6.

Aceste obiective

pot

fi realizate în unele regiuni prin colectarea separată și compostarea materiei biodegradabile. In zonele urbane dense aceste obiective se pot atinge doar prin incinerarea deșeurilor menajere. Pentru toate regiunile unde compostarea nu este acceptată și pentru toate regiunile unde deșeurile conțin un procent mai mare de materie biodegradabilă, este posibilă și recomandată tratarea mecano-biologică.

În prezent, este neclar unde vor fi realizate instalațiile necesare pentru compostare și incinerare. Este,

de asemenea,

neclar

cum

poate

populația

minimiza

generarea

deșeurilor

de

materie biodegradabilă, de aceea încă nu este posibilă prognozarea unui număr de stații de tratare mecano­ biologică.

Din experiența internațională se recomandă să se instaleze stații demonstrative pentru tratarea mecano-biologică în câteva regiuni. Ca și în cazul stațiilor de compostare pilot, aceste stații vor fi monitorizate, rezultatele vor fi evaluate, popularizate și vor reprezenta baza pentru continuarea planificării și a luării deciziilor.

În ceea ce privește tehnicile și tehnologiile privind tratarea mecano-biologică se prezintă următoarele elemente:

•

experiența internațională arată ca optimă capacitatea de 100 OOO t/an pentru o stație de tratare mecano-biologică;

•

toate stațiile trebuie să includă instalații mecanice pentru sortarea materiei biodegradabile cât și a deșeurilor periculoase;

•

procesul aerob realizat în aceste stații trebuie să ia în considerare minimizarea poluării prin generarea de gaze și levigat;

•

cât de mult posibil, materialul de tratat aerob trebuie selectat prin sitare și separat de materiile cu puteri calorifice mari ce pot fi incinerate și de materialul inert potrivit pentru depozitarea finală.

Tratarea mecano-biologică este una din tehnicile de bază pentu reducerea cantităților de materie biodegradabilă și producerea de combustibili alternativi obținuți din deșeuri.

Realizarea unor stații pilot de tratare mecano-biologică.

În prezent, tratarea mecano-biologică poate fi recomandată doar pentru acele regiuni care nu au in plan

construirea de stații de compostare.

11.3.7

Eliminare finală (depozitare)

În momentul de față este acceptată ideea că depozitarea în condiții ecologice este necesară în toate regiunile din România pentru eliminarea finală a deșeurilor nerecuperabile și nereciclabile. Toate depozitele trebuie să atingă întreaga gamă de condiții din legislația națională și europeană. Va fi luată în considerare planificarea realizării de noi depozite.

România are în vedere, de asemenea, necesitățile de a atinge standardele tehnice și de emisii ale UE și de a refinanța investițiile și funcționarea unor depozite.

Capacitatea minimă de depozitare pentru mediul urban si urban dens este de 100.000 tone/an, astfel incat depozitele sa fie fezabile din punct de vedere economic, sa poata fi acoperite costurile de investitie, de operare, de inchidere si monitorizare post-inchidere in stransa corelare cu capacitatea de plata a cetatenilor.

Noile depozite trebuie planificate și localizate în "centrul" regiunii de generare a deșeurilor în vederea minimizării eforturilor de transport.

Selectarea locațiilor pentru noile depozite trebuie să ia în considerare restricțiile geologice, hidrogeologice, geografice și aspectele privind protecția mediul înconjurător. Pe cât posibil depozitele trebuie să aibă și sisteme de acceptare a deșeurilor aduse direct de consumatorii privați. Este recomandabil, în zona depozitelor să fie asigurat teren adițional pentru activități de recuperare, reciclare și tratare a deșeurilor.

În urma evaluărilor din cadrul grupului de lucru s-a considerat ca până spre sfârșitul deceniului 2, România va avea nevoie de aproximativ 50 depozite

din clasa b) conforme cu standardele UE. Având în vedere faptul ca până în prezent au fost construite deja 14 depozite România are nevoie de completarea acestui număr de depozite din clasa b) conforme cu standardele UE.

Pe plan regional trebuie să se țină cont de problemele ridicate de existența unor zone izolate si a condițiilor specifice de transport; în acest sens s-a stabilit un maxim de încă 15 depozite din clasa b) cu o capacitate medie de 50.000 tone/an care să deservească zonele izolate și cu dificultăți de transport.

Va trebui să se treacă la o nouă abordare de tip regional a construirii depozitelor municipale, astfel încât fiecare regiune să rezolve problema gestionării și eliminării deșeurilor în funcție de condițiile regionale specifice și luând în calcul toate aspectele privind eficiența economică, acoperirea costurilor de investiție și operare, a costurilor de închidere, monitorizare post-închidere, precum și gradul de suportabilitate a costurilor de operare de către cetățeni.

11.4

PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE PENTRU GESTIONARE A DEȘEURILOR MUNICIPALE

112

Tabelul 11.4.1

Obiective

și măsuri generale pentru gestionarea deșeurilor municipale

Domeniul / Activitatea

Obiective

Măsuri pentru atingerea obiectivelor

Responsabil

Termen

I .Politica și cadrul legislativ

1.1. Dezvoltarea politicii naționale de gestionare a deșeurilor municipale în vederea implementării unui sistem integrat și eficient din punct de vedere ecologic și economic.

•

elaborarea de reglementări naționale privind gestionarea integrată a deșeurilor municipale

•

modificarea actelor legislative existente, conform cerințelor privind gestionarea integrată a deșeurilor

munici_12_ale

MMGA MAI

2007

1.2. Conformarea politicii și legislației naționale în domeniul gestionării deșeurilor municipale cu prevederile legislative europene.

•

Transpunerea integrală, în legislația națională, a reglemetărilor europene, prin consultarea tuturor părților implicate.

MMGA MAI

Permanent

1.3 Stabilirea cadrului legal pentru producerea de statistici privind generarea și eliminarea deșeurilor municipale, în formatul cerut de Comunitatea Europeană

•

Preluarea Regulamentului CE nr. 2150/2002

privind statistica deșeurilor

MMGA INS

2007

•

Includerea anchetelor statistice privind deșeurile municipale, realizate în conformitate cu Regulamentul nr. 2150/2002/EC în Programul

cercetărilor statistice

MMGA INS

începând cu 2004

•

Realizarea anchetelor statistice pnn care se colectează datele privind deșeurile municipale, în conformitate

cu

cerințele Regulamentului

MMGA

anual, începând cu 2005

•

Prelucrarea și publicarea datelor finale privind deșeurile municipale

INS

MMGA

anual, începând

cu 2005

•

Raportarea datelor naționale privind deșeurile,

conform

cerințelor

Regulamentului, către EUROSTAT

INS

periodicitate o dată la doi ani, începând cu 2006

1.4 Creșterea eficienței de aplicare a legislației în domeniul gestiunii deșeurilor municipale.

•

Asigurarea procedurilor si resurselor necesare pentru aplicarea si controlul

aplicarii legislatiei

MMGA MAI

•

Stabilirea unor programe de inspecții

MMGA

Garda de Mediu

permanent

•

Monitorizarea aplicării legislației

MMGA MAI

permanent

•

Finalizarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD)

MMGA

2004

•

Elaborarea unui Plan Regional de Gestionare a Deșeurilor Municipale

Consiliile judetene ale judetelor din regiunea Centru Agentia Regionala de

Mediu Sibiu

septembrie 2004

•

Elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deșeurilor pentru cele 8

regmm

Consiliile judetene

Agentiile Regionale de Mediu

decembrie 2006

2. Aspecte instituționale și organizatorice

2.1 Adaptarea și dezvoltarea cadrului instituțional și organizatoric în vederea îndeplinirii cerințelor naționale

ș1 europene.

•

Îmbunătățirea cooperării între instituțiile

cu

responsabilități

în

domeniu (comitete interministeriale,

grupuri de lucru, etc) și definirea clară a fluxurilor de informație.

Ministere responsabile

2005

113

•

Definirea clară a responsabilităților și Ministere

asumarea acestora la toate nivelele, Consilii judetene si ținând

cont

de

principiul

locale

subsidiarității.

I

permanent

•

Dezvoltarea de mecanisme care să Ministere

I

asigure funcționarea organizațiilor / Consilii judetene si agenților

econom1c1

în

vederea

locale

îndeplinirii țintelor prevăzute în unele

Directive euro_Q_ene

2007

3.Resursele umane

3.1. Asigurarea resurselor umane 1 ca numar si pregatire profesionala

•

Organizarea de cursuri de pregatire si MMGA calificare in domeniul gestiunii

MAI

deseurilor municipale pentru:

Consilii

judetene

s1

-

personalul din APM-uri

locale

-

personalul administratiei publice locale (Consilii judetene, și locale)

-

personalul agentilor de salubritate

-

personalul operatorilor de facilitati de tratare si eliminare deseuri

I

permanent

•

Crearea de noi locuri de muncă în

Operatori în domeniu

domeniul gestionării deșeurilor

munici_Q_ale

I

permanent

4. Finantarea sistemului de gestionare a deseurilor municipale

4.1. Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare

pentru

gestionarea deseurilor 1- municipale in conditiile respectarii principiilor generale

•

Gestionarea deseurilor municipale de Consilii judetene si catre primarii, administratii, sisteme

locale

mixte (parteneriat public-privat),

-_s.:_i.:_st.:_e_m_e

Lp_ri_v_at_e_. ---------+------------ț----

•

Stabilirea exacta a sistemului de taxe

specifice pentru deseurile municipale

Consilii

judetene

Sl

locale

•

Instruiri tematice privind

Consilii

judetene

si

I

oportunitatile de finantare pentru

locale

gestionarea deseurilor municipale

I

permanent

-

--.

2007

114

•

Calculul tarifelor astfel incat sa acopere costurile tuturor operatiunilor

de gestionare deseuri municipale (colectare, inclusiv colectare selectiva, transport, tratare, eliminare, inchidere,

monitorizare postinchidere ).

Consilii judetene

Sl

locale

Operatorii de salubritate

permanent

•

Introducerea unei taxe suplimentare pentru depozitare in vederea stimularii

minimizarii cantitatilor depozitate, reducerii biodegradabilitatii si gradului de periculozitate a deseurilor

depozitate in conditiile legii

Consilii judetene

Sl

locale

2007

•

Pregatirea si propunerea de proiecte eligibile, in functie de cerintele

donorilor

MMGA MAI

Consilii judetene

Sl

locale

Agenti economici

5. Constientizarea partilor

5.1 Promovarea unui sistem de

•

Elaborarea la toate nivelele a unor planuri de comunicare si educare ce

vor cuprinde:

-

Tintele: marele public (si educatie scolara), colectivitati locale, agenti economici, mediul asociativ

-

Mesajele

-

Mijloacele de intercomunicare si educare: mass-media, realizarea de pagini web, audituri, sondarea opiniei publice etc.

MMGA

permanent

implicate

informare,constientizare si

MAI

motivare pentru toate partile

Consilii judetene

Sl

implicate

locale

Asociatii profesionale

ONG-uri de profil

115

6. Sistem de date si informatii privind gestionarea deseurilor

6.1. Obtinerea de date si informatii complete si corecte care sa corespunda cerintelor de raportare la nivel national si european

•

Introducerea unui sistem de evidenta si operatiuni de gestionare a deseurilor

municipale

MMGA

INS

anual, din 2004

•

Stabilirea unui sistem de raportare si inregistrare date si informatii pentru

deseuri municipale, conform cerintelor europene

MMGA

INS

anual, din 2004

•

Crearea unui sistem informational integrat, bazat pe sistemul de control,

care poate fi utilizat pentru

reglementare si raportare pe plan intern si international

MMGA

Autoritatea Nationala de Control prinGarda de Mediu

anual, din 2004

7. Prevenirea generarii deseurilor municipale

7.I.Maximizarea prevenirii aparitiei deseurilor municipale

•

Initiative de prevenire a generarii deseurilor municipale

Consilii judetene

Sl

locale Operatori

permanent

•

Incurajarea unor cai de consum mai durabile, prin orientarea consumului

catre produse si servicii cu impact redus asupra mediului

Consilii judetene

Sl

locale

ONGuri

permanent

•

Schimbarea comportamentului cu privire la prevenirea generarii de

deseuri municipale prin activitati de constientizare a populatiei

MMGA

Consilii judetene

Sl

locale

ONGuri

•

Incurajarea sistemelor de reutilizare a unor componente din deseurile

municipale

MMGA

Consilii judetene

Sl

locale

2007

116

8. Colectarea si transportul deseurilor municipale

8.1. Asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de locuitori / generatori de deseuri municipale si asimilabile de catre sistemele de colectare si transport

•

Acoperirea întregii arii de generatori de deseuri municipale

Consilii judetene

Sl

locale Operatori de salubritate

2017

8.2. Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor municipale, in vederea unei cat mai eficiente valorificari si eliminari a acestora

•

Elaborarea unui ghid de buna practica

pentru agentii de salubritate

MAI MMGA

2007

•

Stabilirea unui sistem de eliberare a autorizatiilor pentru operatiunile de

transport deseuri municipale

MTCT MAI

MMGA

2007

•

Extinderea colectarii selective pentru deseurile municipale la nivelul întregii

tari

Consilii judetene

Sl

locale

2017

•

Constructia statiilor de transfer deseuri

Consilii judetene

Sl

locale Operatori

pana in 2017

9. Valorificarea potentialului util din deseurile municipale

9.1. Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor

municipale

•

Identificarea tuturor agentilor economici care au obligatia de a

recupera / recicla unele componente din deseurile municipale

MMGA MAI MEC

2005

9.2. Dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala si energetica

•

Dezvoltarea unui sistem care sa functioneze pentru atingerea tintelor

de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje din deseurile municipale

MMGA MEC

Ambalatori

Consilii judetene

Sl

locale

2005

•

Constructia de incineratoare cu recuperare de energie pentru deseurile

muncipale

Operatori de instalatii de incinerare

dupa 2017

•

Dezvoltarea unei piete interne a

materialelor reciclate

MEC

dupa 2005

117

1O.

Tratarea deseurilor municipale

10.1.

Promovarea tratarii deseurilor municipale in vederea asigurarii unui management ecologic rational

•

Incurajarea investitiilor in domeniul tratarii deseurilor municipale

MMGA-

Administratia Fondului pentru Mediu

Consilii judetene

Sl

locale

2008

•

Constructia tuturor capacitatilor necesare pentru tratarea deseurilor

municipale

MMGA

Consilii judetene

Sl

locale Operatori

2017

11.

Eliminarea deseurilor municipale

11.1.

Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor municipale

•

Inchiderea depozitelor de deseuri municipale neconforme cu cerintele

legislative nationale

MMGA

Consilii judetene

Sl

locale

2017

•

Conditionarea / extinderea capacitatilor existente de depozitare a

deseurilor municipale

MMGA

Consilii judetene

Sl

locale

2017

•

Constructia a

50

de noi depozite de deseuri municipale

MMGA

Consilii judetene

Sl

locale

2017

12.

Cercetare-dezvoltare

12.1

Incurajarea si sustinerea cercetarii romanesti in domeniul gestionarii deseurilor municipale

•

Dezvoltarea unui plan pentru imbunatatirea continua a activitatii

institutelor de cercetare

MMGA MEC

2007

•

Gasirea solutiilor de finantare pentru

cerecetare-dezvoltare

MMGA MEC

2007

•

Realizarea unei proceduri de identificare a prioritatilor in domeniul

cercetarii

MMGA MEC

2007

•

Elaborarea planurilor sectoriale de cercetare - dezvoltare care vor

cuprinde toate fluxurile principale de deseuri, in vederea indeplinirii cerintelor tehnice din legislatia

romana armonizata cu legislatia U.E.

MMGA

anual

•

Sustinerea de simpozioane, intalniri pentru promovarea cercetarii

romanesti in domeniul gestionarii deseurilor municipale

MMGA

permanent

118

119

Tabelul 11.4.2

Obiective și măsuri specifice anumitor fluxuri de deșeuri

Categoria de deșeuri

Obiective

Măsuri pentru atingerea obiectivelor

Responsabil

Termen

1. Deseuri din constructii si demolari

I. I .Reutilizarea si reciclarea, in masura in care acestea nu sunt contaminate

•

Colectarea separata a deseurilor din demolari (contaminate si

necontaminate)

Administratie publica locala

Firme de constructii

civile

din 2008

1.2.Tratarea in vederea recuperarii sau eliminarii si eliminarea corespunzatoare

•

Tratarea deseurilor din demolare necontaminate prin instalatii fixe si

mobile si utilizarea produselor ca agregate in constructii

Administratie publica locala

Firme de constructii civile

Operatori

din 2008

•

Tratarea deseurilor contaminate din demolari inainte de depozitarea finala

Administratie publica locala

Firme de constructii civile

Operatori

din 2008

•

Tratarea deseurilor in cazul in care acestea sunt contaminate

Administratie publica locala

Firme de constructii civile

Operatori

din 2008

2. Deseuri provenite de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti

2.1 Prevenirea eliminarii

necontrolate pe soluri a namolurilor orasenesti

•

Interzicerea eliminarii necontrolate pe soluri

MMGA

permament

2.2 Prevenirea eliminarii namolurilor orasenesti in apele de suprafata

•

Interzicerea eliminarii namolurilor in apele de suprafata

MMGA

permament

•

Interzicerea folosirii in agricultura a namolurilor ce nu corespund cerintelor

de limitare a noxelor din OM 49/2004

MMGA

permanent

•

Monitorizarea si controlul calitatii solului si namolurilor cand acestea sunt

eliminate pe sol.

MMGA

permanent

•

Implicarea activa a autoritatilor competente in domeniul gestionarii si

valorificarii agricole a namolurilor

provenite de la statiile de epurare orasenesti

MMGA -APM-uri

Directii Agrricole Judetene

Garda de Mediu

2004

•

Intarirea legaturilor intre autoritatile competente, generatorii de namol,

utilizatorii de namol, agentiile de

consultanta agricola si laboratoarele de analiza

MMGA

2004

•

Identificarea actiunilor ce urmeaza a fi realizate

m

vederea

implementarii

directivei

MMGA

Directii Agrricole Judetene

ANCA

Garda de Mediu

2004

•

Fumizarea periodica de catre producatorii de namol catre utilizatori a

informatiilor privind calitatea namolurilor

MMGA

Statii de epurare orasenesti

2004

2.3 Asigurarea, in masura posibilitatilor, a recuperarii si utilizarii ca fertilizant sau amendament agricol

•

Organizarea infrastructurii pentru valorificarea agricola a namolului

orasenesc

MMGA

3. Deseuri biodegradabile

3.I.Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, prin reciclare si

•

Incurajarea potentialilor investitori pentru realizarea de investitii in vederea

reciclarii si procesarii

MMGA

Administratie publica locala

din 2008

120

procesare (minimizarea materiei organice pentru reducerea cantitatii de levigat

si gaz de halda)

•

Constructia tuturor capacitatilor necesare de tratare

MMGA

Adminitratie publica locala

Operatori

2020

4. Deseuri de ambalaje

4.1 Administratie si planificare in vederea asigurarii infrastructurii

•

Intarirea capacitatii institutionale

MMGA

2003-2007

•

Stabilirea de tinte pentru valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje si

prevederea acestora in Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si in Planul National de Gestionare a

Deseurilor

MMGA

realizat

•

Identificarea tuturor agentilor economici care au obiligatia valorificarii deseurilor

de ambalaje

MMGA -APM-uri MEC

Garda de Mediu

2005

•

Dezvoltarea unui mecanism pentru asigurarea cooperarii intre sectoarele

relevante in vederea atingerii tintelor de valorificare si reciclare

MMGA, Administratia publica locala,

Agenti economici care introduc pe piata ambalaje si produse

ambalate

2004

•

Dezvoltarea unei strategii nationale privind gestionarea ambalajelor si a

deseurilor de ambalaje si incorporarea acesteia in PNGD; prevederea de masuri pentru atingerea tintelor nationale de

valorificare si reciclare

MMGA

realizat

121

•

Pregatirea de campanii de informare pentru public si agentii economici

privind masurile si tintele nationale, implicarea tuturor factorilor interesati pentru incurajarea utilizarii de materiale obtinute din deseuri de ambalaje

reciclate

MMGA MEC MAI

din 2004

•

Stabilirea de instrumente economice care sa promoveze implementarea

obiectivelor prevazute in cadrul acestei directive

MMGA

Administratia Fondului de Mediu

2004

•

Prevederi legislative privind incurajarea sistemului de reutilizare a ambalajelor

MMGA,MEC

2004

4.2 Adoptarea si implementarea de masuri in vederea prevenirii generarii deseurilor de ambalaje, asigurarii valorificarii si reciclarii si minimizarea riscului determinat de substantele periculoase din ambalaje

•

Stabilirea unui sistem eficient pentru reutilizare / colectare si reciclare /

valorificare a ambalajelor post-consum si a deseurilor de ambalaje

MMGA MEC MAI

Organizatii infiintate in

acest scop

realizat

•

Includerea de masuri in strategia nationala si in PNGD privind prevenirea

producerii de deseuri de ambalaje prin incurajarea sistemelor de reutilizare a ambalajelor

MMGA

realizat

122

•

Crearea unor entitati economice care, in baza autorizarii obtinute din partea

autoritatii competente, sa preia responsabilitatea producatorilor si importatorilor de produse ambalate in

vederea atingerii obiectivelor

Agenti economici care introduc pe piata ambalaje si produse ambalate

2004

•

Realizarea de proiecte pilot privind colectarea selectiva. Actiuni de

constientizare a populatiei

Agenti economici care introduc pe piata amblaje si produse ambalate (entitate economica autorizata), Administratia publica locala,

Societatea civila

2003 -2006

•

Monitorizarea proiectelor pilot si diseminarea rezultatelor

MMGA, MAI,

MEC

2003 -2006

•

Extinderea colectarii selective de la populatie la nivelul intregii tari

MAI,

Administratia publica locala

2007 -2017

•

Dezvoltarea unui sistem de masurare si raportare a cantitatii de deseuri de

ambalaje produsa si procentului de

valorificare si reciclare in vederea controlului atingerii tintelor

MMGA, MEC

2004

•

Implementarea unui sistem de marcare si identificare a ambalajelor pentru a

identificarea materialului ambalajului si a posibilitatilor de reciclare.

MMGA, MEC

realizat

123

•

Adoptarea standardelor privind continutul anumitor metale grele in

materialele de ambalaje si pentru respectarea cerintelor Anexei II referitoare la proiectarea si

caracteristicile ambalajelor

MEC, ASRO

2003 -2004

•

Stabilirea de sisteme de inspectie si control in vederea asigurarii respectarii

standardelor privind ambalajele

MEC

2004

4.3 Incurajarea comunicarii intre factorii implicati si informarea Comisiei in legatura cu stadiul implementarii

•

Obligativitatea agentilor economici implicati in sectorul ambalajelor de

raportare a datelor relevante catre autoritatea competenta

MMGA

realizat

•

Campanii de informare a consumatorilor si a altor utilizatori de ambalaje privind

obligatiile si rolul acestora in implementarea acestei directive, in special cu referire la: sistemele de recuperare, colectare si valorificare, modalitati de participare la reutilizarea, valorificarea si reciclarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, seminificatia marcajului de pe ambalajele puse pe piata planuri de gestionare a ambalajelor

si deseurilor de ambalaje

Agentii economici care introduc pe piata ambalaje si produse ambalate,

MMGA, MEC

permanent

•

Realizarea unei baze de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje, in

conformitate cu cerintele Deciziei Comisiei 97/138/EC

MMGA

realizat

124

•

Instruirea responsabililor pentru baza de date din cadrul Inspectoratelor de

Protectie a Mediului privind colectarea si procesarea datelor

MMGA

permanent

•

Informarea Comisiei privind: texte ale standardelor nationale care se

conformeaza cu cerintele directivei, transpunerea si implementarea directivei, date sub forma de baze de date, alte informatii

MMGA

2006

4.4 Optimizarea reutilizarii si reciclabilitatii ambalajelor

•

Realizarea obiectivului de valorificare de 50% si de reciclare de 15 % pentru

plastic si lemn

Ambalatori

Industria de ambalaje

2011

•

Realizarea obiectivului de reciclare de 25 % si de 15 % pentru sticla,

hartie/carton si metale.

Ambalatori

Industria de ambalaje

31 decembrie 2006

•

Cresterea ponderii ambalajelor reutilizabile din total ambalaje

Ambalatori

Industria de ambalaje

•

Optimizarea modului de ambalare si a formei ambalajului

Ambalatori

Industria de ambalaje

•

Aplicarea standardelor europene armonizate pentru prevenirea formarii

deseurilor de ambalaje sau dupa caz limitarea consumului specific de material/ tip de ambalaj si produs

Ambalatori

Industria de ambalaje

•

Pregatirea si diseminarea de ghiduri privind gestionarea ambalajelor si

deseurilor de ambalaje

MMGA

Adminitratie publica locala

Ambalatori

Industria de ambalaje

pana in 2007

125

4.5 Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje generate

•

Crearea si dezvoltarea unui sistem de colectare eficient si eficace din punct

ecologic si economic , care ofera un optim referitor la calitatea si cantitatea

deseurilor colectate

Adminitratie publica locala

Ambalatori

2007

•

Incurajarea folosirii materialelor si produselor obtinute din reciclarea

deseurilor de ambalaje

MEC MAI

Administratie publica

locala

permanent

5. Anvelope uzate

5.1 Minimizarea eliminarii anvelopelor uzate pnn depozitare sau incinerare fara recuperare de energie

•

Interzicerea eliminarii pe depozitele de deseuri a anvelopelor uzate intregi

(conform prevederilor HG privind depozitarea)

MMGA

2004

•

Limitarea eliminarii pe depozite a anvelopelor uzate taiate

MMGA

2004

•

Incurajarea valorificarii materiale a anvelopelor uzate

MMGA MEC

•

Valorificarea termoenergetica prin co- incinerare in cuptoarele din fabricile de

ciment a anvelopelor uzate

MMGA MEC

Industria cimentului

•

Incurajarea utilizarii produselor din cauciuc reciclat

MMGA MEC

•

Organizarea unui sistem de colectare - valorificare a anvelopelor uzate si

introducerea unui instrument economic

pentru stimularea functionarii acestui sistem

MMGA MFP MEC

Producatori anvelope

126

6.Vehicule scoase din

uz

6.1 Asigurarea unei retele de colectare a vehiculelor scoase din uz uniform raspandita in

teritoriu

•

Crearea unei retele de colectare uniform raspandita in teritoriu, prin care sa se

asigure preluarea gratuita a vehiculelor scoase din uz

Producatori / importatori de autovehicule

pana in 2007

6.2 Asigurarea ca ultimul detinator al vehiculului il poate preda gratuit unei unitati de colectare/valorificare

•

Se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani pentru aplicarea articolului 12(2)

alineatul 2 privind obligativitatea preluarii gratuite a vehiculelor fabricate

inainte de 1 iulie 2002

Producatori / importatori de autovehicule

pana in 2007

6.3 Restrictionarea utilizarii metalelor grele la fabricarea vehiculelor

•

Se solicita o perioada de tranzitie de 2 ani pentru producatorii interni, in

aplicarea articolului 4 (2) privind interzicerea punerii pe piata a componentelor si materialelor continand

metale grele

Producatori / importatori de autovehicule

pana in 2007

6.4 Atingerea obiectivelor de:

-

reutilizare si valorificare a cel putin 75% din masa vehiculelor fabricate inainte de 1 ianuarie 1980

-

reutilizare si valorificare a

cel putin 85% din masa vehiculelor fabricate dupa 1 ianuarie 1980

-

reutilizare si reciclare a cel

putin 70% din masa vehiculelor fabricate inainte de 1 ianuarie 1980

-

reutilizare si reciclare a cel putin 80% din masa vehiculelor fabricate dupa 1

ianuarie 1980

•

Crearea unui sistem de dezmembrare si reciclare a vehiculelor scoase din uz

prin care sa se asigure atingerea obiectivelor de reciclare prevazute in directiva.

Producatori / importatori de autovehicule

Agenti economici care dezmembreaza autovehicule

Reciclatori

2007

•

Crearea unui mecanism financiar prin care producatorii si importatorii de

autovehicule sa suporte integral sau intr- o masura semnificativa, costurile generate de atingerea obiectivelor de

reciclare.

MMGA

Registrul Auto Roman

2007

•

Se solicita o perioada de tranzitie de 5 ani pentru articolul 7(2) privind

stabilirea si monitorizarea obiectivelor de reciclare.

MMGA

Registrul Auto Roman

pana in 2012

127

•

Crearea unei asociatii a producatorilor si importatorilor de vehicule si a

reciclatorilor pentru implementarea Directivei 2000/53/CEE privind vehiculele scoase din uz - stadiu de

negociere

MMGA

Asociatii profesionale

trimestrul II 2004 - decizia

•

Realizarea unui proiect pilot prin care sa se evalueze posibilitatile de tratare a

vehiculelor scoase din uz la nivelul

cerut de directiva, precum si costurile acestei tratari

Producatorii, importatorii, reciclatorii de vehicule scoase din

uz

perioada trim. IV 2003 - trim. I 2004

7.Echipamente electrice si electronice

(EEE)

7.1 Transpunerea Directivei 2002/95/CE privind restrictionarea utilizarii anumitor substante periculoase in EEE si a Directivei 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) in

legislatia nationala

•

Realizarea proiectului de HG pentru transpunerea Directivelor 2002/95/CE si

2002/96/EC

MMGA

aprobata in semestrul II 2005

7.2 Reutilizarea si reciclarea EEE

•

Modificarea procesului de fabricare in conditiile in care nu sunt incalcate

regulile de siguranta a personalului, respectiv a consumatorului si reglementarile de protectie a mediului

Producatori de EEE

pana in 2007

•

Informarea populatiei asupra posibilitatilor de reutilizare/reciclare

Administratie locala MMGA

ONGuri

pana in 2007

7.3 Reducerea componentelor periculoase din EEE

•

Interzicerea utilizarii materialelor periculoase atunci cand exista alte

posibilitati

Producatori de EEE

din 2006

128

•

Inlocuirea componentelor periculoase cu substituenti adecvati, acolo unde este

posibil

Producatori de EEE

din 2006

•

Restrictionarea utilizarii, in noile echipamente electrice si electronice, a

plumbului, mercurului, cadmiului, cromului hexavalent, bifenililor polibromurati (BPB) sau a eterilor de

difenil polibromurati (DEPB)

Producatori de EEE

incepand de la 1 iulie 2006

7.4 Incurajarea colectarii separate

•

Crearea unei retele de colectare a deseurilor de echipamente electrice si

electronice prin care sa se asigure colectarea gratuita a unui echipament uzat la achizitionarea unuia nou de acelasi tip.

Producatori de EEE Administratie publica locala

2007

•

Realizarea punctelor de colectare separata speciale

Producatori de EEE Administratie publica

locala

2007

•

Stimularea comerciantilor de EEE in vederea colectarii DEEE

MMGA MEC

2007

•

Atingerea unei rate medii anuale de colectare selectiva de cel putin 4 kg de

DEEE/locuitor, provenite de la gospodariile particulare.

Producatori de EEE Administratie publica locala

2010

7.5 Incurajarea facilitatilor de reciclare si tratare a DEEE

•

Identificarea potentialilor investitori

Administratie publica locala

2006

•

Stimularea producatorilor de EEE sa introduca in procesul de fabricatie

materiale prime secundare

MEC MMGA MFP

129

II.

5

FINANȚARE

Crearea și implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor trebuie suportat prin instrumente economice și, totodată, prin instrumente legale integrate cu alte politici sectoriale. Finantarea se efectueaza potrivit legislatiei in vigoare, din urmatoarele surse:

•

Fondul pentru Mediu

•

in completare de la bugetul de stat , pe baza de programe in limita sumelor alocate cu aceasta destinatie

•

bugetele locale

•

parteneriat public-privat

•

fonduri structurale de pre-aderare (ISPA, PHARE etc)

•

bănci / finanțatori de credite rambursabile

•

investitori privați

•

Planul Național de Cercetare-Dezvoltare prin Programele Naționale (pot avea acces și companiile, în special !MM-urile)

•

programe sectoriale de cercetare-dezvoltare.

Referitor la Fondul pentru Mediu se fac următoarele mențiuni:

În conformitate cu Legea nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicată, cu modificările ulterioare prin OUG nr.86/2003, Fondul pentru mediu a fost înființat ca un instrument economico-financiar destinat susținerii și realizării proiectelor prioritare pentru protecția mediului, în conformitate cu normele și standardele de mediu în vigoare.

Obiectivul

Fondului

pentru

mediu

este de a acorda asistență

financiară investițiilor prioritate necesare pentru a facilita implementarea noii legislații de protecție a mediului armonizată cu cea a Uniunii Europene, prin preluarea și transpunerea Acquis­ ului Comunitar.

Fondul pentru mediu combină propriile resurse cu resursele celor care propun proiectele, a piețelor de capital, a investitorilor și donatorilor pentru a asigura realizarea proiectelor cele mai eficiente din punct de vedere al protecției mediului, cu scopul de a contribui la:

controlul și reducerea poluării aerului, apei și solului, inclusiv prin utilizarea unor tehnologii curate;

protecția resurselor naturale;

gestionarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase; protecția și conservarea biodiversității;

educarea și conștientizarea publicului privind protecția mediului.

Pentru

realizarea

obiectivelor sale, Fondul pentru mediu trebuie să fie un instrument

financiar care să furnizeze stimulenți economici și sprijin financiar pentru activitățile

privind

protecția

mediului

din

perioada

de tranziție,

până

când

alte instrumente și mecanisme financiare specifice unei economii de piață mature vor deveni funcționale.

Detalii referitoare la investiții, costuri de operare și monitorizare precum și sursele de finanțare sunt incluse în planurile de implementare pentru fiecare Directivă în parte, respectiv în fișele financiare aferente acestora.

11.6

MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE ACȚIUNE

131

Tabel 11.6.1

Indicatori pentru monitorizarea Planului de Acțiune pentru Gestionarea Deșeurilor Municipale

Indicator

UM

1998

1999

2000

2001

2002

media

deseuri municipale generate

kg/loc.an

281

336

386

369

404

355

namol orasenesc generat

kg/loc.an

13

14

15

16

16

15

deseuri constructii, demolari

kg/loc.an

14

18

7

18

29

17

total deseuri generate

kg/loc.an

308

368

408

403

449

387

deseuri colectate

kg/loc.an

206

255

295

271

315

268

deseuri municipale colectate/ generate

%

73%

76%

76%

74%

78%

75%

deseuri municipale colectate separat/ colectate

%

0%

0%

0%

2%

7%

2%

locuitori deserviti / locuitori mediu urban

%

73%

74%

75%

79%

90%

78%

locuitori deserviti / total locuitori

%

40%

41%

41%

43%

48%

43%

depozite urbane controlate

nr

1

2

3

6

10

-

deseuri biodegradabile generate

kg/loc.an

208

241

265

246

253

243

cantitate deseuri biodegradabile depozitata

tone

4500000

4900000

5100000

5000000

4900000

-

tendința deseuri biodegradabile fata de 1995

%

-6%

+2%

+6%

+4%

+2%

+2%

ponderea deseurilor municipale

%

Deșeuri de producție

Partea a III-a

In tabelul III.2 este prezentată situația generării deșeurilor de producție, la nivelul anului 2002, pe ramuri de activitate.

Tabelul 111.2

Cantităti de deșeuri de productie raportate pentru anul 2002 pe ramuri de activitate

Activitate economică

Cantitate

generată (mii tone)

Cantitate

valorificată (mii tone)

Cantitate

eliminată (mii tone)

Agricultura si zootehnie

161

91

70

Silvicultura si exploatare forestiera

89

83

6

Industria alimentara, bauturi si tutun

1.227

401

826

Industria textila, confectii

271

74

197

Industria pielariei, incaltamintei

14

2

12

Industria de prelucrare a lemnului

847

746

101

Industria celulozei, hartiei, cartonului, edituri

505

424

81

Petrochimie, chimie

1.131

289

842

Industria cauciucului, mase plastice

30

20

10

Industria altor produse minerale nemetalice

957

732

234

Industria

metalurgica

4.828

3.275

1.553

Industria constructiilor metalice

170

123

47

Industria de masini si echipamente

486

312

174

Industria mijloacelor de transport

394

217

177

Alte activitati neclasificate

534

468

66

Recuperarea deseurilor

21

20

1

Energie

11.749

54

11.695

Comert

201

42

159

Transport si depozitare

771

736

35

!Alte activitati

73

33

40

TOTAL

24.459

8.133

16.326

Sursa: Baza de date privind deseurile

-

ICIM

Din totalul cantității de deșeuri de producție generate, aproximativ 600.000 tone au reprezentat deșeuri de producție periculoase, din care 43 % au fost valorificate, restul de 57% fiind eliminate.

Situația depozitelor pentru deșeuri de producție (inclusiv haldele de steril minier și iazurile de decantare), ca număr total și suprafață, este prezentată în tabelul III.3.

Tabelul 111.3

Depozite pentru deșeuri de producție pentru anul 2002

Regiune

Nr depozite industriale

Suprafata ocupata

(ha)

Capacitate ocupata

(m3)

Cantitate de deseori depozitata in 2002

(mii tone)

Nord-Vest

144

1.122

63.483.434

6.391

Nord-Est

94

350

33.520.549

785

!Vest

128

1807

565.774.217

7.829

Centru

62

610

110.129.019

7.680

Sud-Vest

74

5.582

1.189.773.273

295.536,5

Sud

101

341

23.327.879

4.298,8

Sud-Est

77

532

113.351.036

3.374

Bucuresti-Ilfov

7

3

54.053

0,4

TOTAL

687

10.347

2.099.413.460

325.895

Nota: Este posibil ca numărul de depozite industriale să se modifice în urma reanalizării datelor și încadrării depozitelor existente conform cu prevederile Legii 426/2001 și al HG 162/2002.

Sursa:

Baza

de

date

privind

deseurile

ICIM

Figura 111.2

Pozitionarea instalatiilor de incinerare si co-incinerare existente si viitoare

ROMANIA

TN S T

,

\J.J\T

TTD E

TNr T N

E

R

J\

RE

•

f.

:

.\

I S T F

N T F

{

l'll. Ol 'll.

1 1)

I

N

:C: T.-\L -\ Tll llE

I

N

CI

N E K-\ K E

•

fST

S

TF

N

7T'

.

( l'Kl

l.

_-\Tl.i )

Hungary

. - -y

s T

,

\L:\T

I

I I J F

I

N CI N

F R , \RE

■

•

\ III O

.-\R E

I

NS T .\ L :\ T I

I I

J

f.

:

COLI\JCl!'\JE KA l lli E .\IST l.i N

T l.i

Yugoslavia

')

Black Sea

"

S

J\ NT IFR

IIT

.

N ,

\\

- /\ T.

135

CO

NS' L-\ N'

J

' _ -\

Sursa: prelucrare date ICIM

Bulgaria

111.2

DEȘEURI DE PRODUCȚIE NEPERICULOASE

111.2.1

Situația existentă

Din totalul cantității de deșeuri de producție generate de 24,5 mil. tone, peste 95% reprezintă deșeurile de producție nepericuloase.

Din datele transmise de Comisia Nationala de Reciclare a Materialelor din cadrul Ministerului Economiei si Comertului,

pentru pentru anul 2002 au fost prelucrate datele referitoare la următoarele tipuri de deșeuri:

deșeuri metalice feroase (tabelul

111.6);

deseuri metalice neferoase (tabelul III. 7) deșeuri de sticlă (tabelul 111.8);

deșeuri de hârtie și carton (tabelul 111.9); deșeuri de plastic (tabelul

111.1

O);

Tabelul 111.6

Cantități totale de deșeuri metalice feroase colectate, prelucrate si livrate in anul 2002

Tip deseu

Cantitate colectata si prelucrata

(tone)

Cantitate livrata la intern

(tone)

Cantitate livrata la

export (tone)

Deseori metalice

feroase

3 200 OOO

800 OOO

2 100 OOO

Sursa: baza de date CNVM

Tabelul 111.7

Tipuri de deșeuri metalice neferoase colectate, prelucrate si livrate in anul 2002

Tip deseu

Cantitati colectate si prelucrate (tone)

Cantitati livrate la intern (tone)

Cantitati livrate la export

(tone)

k\luminiu si aliaje

2 500

34 500

7 OOO

Cupru si aliaje

39 300

17 200

19 500

!Plumb si aliaje

14 300

12 200

I 500

Acumulatori uzati

33 OOO

22 OOO

9 OOO

k\lte deseuri neferoase

8 900

8 900

TOTAL

138 OOO

85 500

37

OOO

Sursa: baza de date CNVM

Tabelul 111.8

Cantitati totale de deseuri de sticla colectate, prelucrate si livrate in anul2002

Tip deseu

Cantitati colectate si prelucrate (tone)

Cantitati livrate la intern (tone)

Cantitati livrate la export (tone)

Deseori de sticla

16 608

16130

-

Sursa: baza de date CNVM

Tabelul lll.9

Cantitati totale de deseuri de hartii-cartoane colectate, prelucrate s1 livrate m anul2002

Tip deseu

Cantitati colectate si prelucrate

(tone)

Cantitati livrate la intern

(tone)

Cantitati livrate la export

(tone)

Deseori de hartii-carton

173

OOO

172

500

-

Sursa: baza de date CNVM

Tabelul 111.10

Cantitati totale de deseuri de mase plastice colectate, prelucrate si livrate in anul 2002

Tip deseu

Cantitati

colectate si prelucrate (tone)

Cantitati

livrate la intern (tone)

Cantitati

livrate la export (tone)

Deseori de mase plastice

7171

5 740

856

Sursa: baza de date CNVM

Din datele obtinute pe baza chestionarelor de ancheta elaborate de ICIM si MMGA , au fost prelucrate si date referitoare la urmatoarele tipuri de deseuri:

cenuși (tabelul TTT.11);

nămoluri de la epurarea apelor industriale uzate (tabelul

IIl.12,

tabelul

IIl.13);

deșeuri de lemn (tabelul IIL14).

Tabel lll.11

Tipuri de cenuși pentru anul 2002

Tip deseu

Cantitate

generata (tone)

Cantitate

valorificata (tone)

Cantitate

eliminata (tone)

Cenusa de vatra, zgura si praf de cazan (cu exceptia prafului de cazan specificat la 1O O1 04)

7.284.989

4.514

7.280.474

Cenusa zburatoare de la arderea carbunelui

1.290.124

818

1.289.305

Cenusa zburatoare de la arderea turbei si lemnului netratat

3.202

10

3.193

Cenusa de vatra, zgura si praf de cazan de la co-incinerarea altor deseuri decat cele specificate la 10 O1 14

414

80

335

Cenusa zburatoare de la co-incinerare, alta decat cea specificata la I O O I 16

I

o

I

Cenusa de zinc

1.940

1.935

4

!Materiale feroase din cenusile de ardere

3

3

o

Cenusi de ardere si zguri, altele decat cele mentionate la 19 01 11

31.110

741

30.370

Cenusi zburatoare, altele decat cele mentionate la 19 O1 13

5

o

5

TOTAL

8.611.788

8.101

8.603.687

Sursa: Baza de date privind deseurile

-

ICIM

Tabel III.12

Tipuri de nămoluri pentru anul 2002

Tip deseu

Cantitate

generata (tone)

Cantitate

valorificata (tone)

Cantitate

eliminata (tone)

!Nămoluri din agricultură și industria alimentară

214.287

12.552

201.735

!Nămoluri de la prelucrarea lemnului și producerea celulozei și hârtiei

323.173

312.175

10.998

!Nămoluri din industria pielăriei și industria textilă

1.222

o

1.222

[Nămoluri de la rafinarea petrolului și purificarea gazelor

naturale

1.785

105

1.680

!Nămoluri din procese chimice anorganice

8.437

40

8.397

!Nămoluri din procese chimice organice

I

1

o

[Nămoluri de la producerea și utilizarea straturilor de

acoperire

1.926

1.006

920

!Nămoluri din procese termice

116.593

113.568

3.025

!Nămoluri de la tratarea chimică a suprafețelor și acoperirea metalelor

2.514

5

2.509

!Nămoluri de la tratarea mecanică și fizică a suprafețelor

224

43

181

[Nămoluri de la epurarea apelor uzate industriale

1.026.313

22.932

1.003.381

TOTAL

1.696.475

462.427

1.234.048

Sursa: Baza de date privind deseurile

-

JCJM

Tabel 111.13

Nămoluri și deșeuri solide de la epurarea apelor industriale uzate pentru anul 2002

Tip deseu

Cantitate

generata (tone)

Cantitate

valorificata (tone)

Cantitate

eliminata (tone)

Namoluri de la epurarea, efluentilor proprii

24.006

407

23.599

Namoluri de la epurarea efluentilor proprii

12.398

6

12.392

Namoluri de la epurarea efluentilor proprii

26.170

o

26.170

Namoluri de la epurarea efluentilor proprii

37

o

37

Namoluri de la epurarea efluentilor proprii

6.377

6.376

I

Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta

1.051

288

763

Namoluri de la epurarea efluentilor proprii, altele decat cele

specificate la 03 03 I O

5.328

o

5.328

Namoluri, in special de la epurarea efluentilor in incinta cu

continut de crom

984

o

984

Namoluri, in special de la epurarea efluentilor in incinta, fara

continut de crom

29

o

29

Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 04 02 19

209

o

209

Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele

specificate la 05 O I 09

1.785

105

1.680

Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele

specificate la 06 05 02

8.437

40

8.397

Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 O1 11

1

1

o

Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la I O O I 20

441

o

441

Namoluri si turte de filtrare, altele decat cele specificate la I O 02 13

113.545

113.525

20

Namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele decat cele specificate la I O 11 17

108

o

108

Deseuri solide de la epurarea efluentilor proprii, altele decat cele specificate la 1O 11 19

40

o

40

Namoluri de la epurarea efluentilor proprii

2.383

18

2.365

Namoluri de la epurarea biologica a apelor reziduale industriale, altele decat cele specificate la 19 08 11

11.263

658

10.606

Namoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor eziduale industriale decat cele specificate la 19 08 13

8.848

255

8.594

Namoluri de la epurarea efluentilor proprii, altele decat cele specificate la 19 11 05

1.005

20

985

TOTAL

224.447

121.699

102.748

Sursa: Baza de date privind deseurile

-

ICIM

Tabel 111.14

Tipuri de deșeuri de lemn pentru anul 2002

Tip desen

Cantitate generata

(tone)

Cantitate valorificata

(tone)

Cantitate eliminata (tone)

Deseuri de scoarta si de pluta

46.678

26.795

19.883

Rumegus, talas, aschii, resturi de scandura si furnir, altele decat cele specificate la 03 O I 04

754.170

724.109

30.061

Deseuri de lemn si de scoarta de la producerea si procesarea pastei de hartie, hartiei si

cartonului

183.175

135.626

47.549

Lemn de la tratarea mecanica a deseurilor, altul decat cel specificat la 19 12 06

18

18

o

Alte tipuri de deseuri din lemn

8.631

8.549

82

TOTAL

992.672

895.097

97.575

Sursa: Baza de date privind deseurile

-

JCJM

In anexele 1-3 sunt prezentate date referitoare la societatile de reciclare astfel:

Anexa 1.

Lista agentilor economici care utilizeaza ca materii prime cioburi de sticla si deseuri de hartie-carton;

Anexa 2.

Lista societatilor comerciale autorizate sa valorifice deseurile de hartie/carton;

Anexa 3.

Lista societatilor comerciale autorizate sa desfasoare activitati de valorificare a deseurilor de materiale plastice

Totuși, se poate estima că generarea anumitor tipuri de deșeuri va urma o curbă descendentă, ca urmare a necesității respectării noilor cerințe legislative (Directiva

IPPC

transpusă în legislația națională), care implică utilizarea tehnologiilor curate ș1 intensificarea activităților

de

prevemre

ș1

m1mm1zare

a

deșeurilor.

111.2.3 Plan de acțiune pentru atingerea obiectivelor

Principalele acțiuni care trebuie realizate pentru gestionarea deșeurilor de producție nepericuloase sunt:

•

revizuirea periodica și implementarea "strategiilor și planurilor sectoriale" prevazute în legea privind regimul deșeurilor și corelarea lor pentru gestionarea deșeurilor la nivel național;

•

completarea si imbunatatirea legislației secundare și pregătirea notelor tehnice de îndrumare pentru a sprijini legislația;

•

imbunatatirea sistemul național informațional si a bazei de date pentru gestionarea deșeurilor, pentru toate tipurile de deseuri, inclusiv a celor de productie, nepericuloase;

•

modificarea cerinței de raportare a informațiilor pentru autorizare astfel încât să includă planul de gestionare a deșeurilor;

•

verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare

I

depozitare a deșeurilor de producție;

•

retehnologizarea instalațiilor existente de tratare a deșeurilor din cadrul fabricilor;

•

întărirea capacității de inspecție a APM-urilor;

•

revizuirea politicii și a amenzilor pentru aplicarea neconformării;

•

revizuirea responsabilităților personalului de gestionare a deșeurilor ș1 stabilirea indicatorilor de performanță;

•

difuzarea practicilor de minimizare a deșeurilor și de tratare către sectoare specifice;

•

stabilirea unei abordări practice pentru difuzarea lPPC;

•

promovarea reciclării externe folosind instalațiile existente;

•

promovarea tratării/reciclării termice a deșeurilor în cuptoarele de ciment;

•

promovarea dezvoltării instalațiilor specifice de tratare, inclusiv tratarea fizico­ chimică și stabilizarea deșeurilor predominant anorganice;

•

realizarea depozitelor pentru deșeuri nepericuloase (pe care pot fi depozitate atât deșeuri municipale, cât și deșeuri de producție nepericuloase).

Promovarea valorificarii materiale (reciclarii) si energetice interne si externe folosind instalațiile existente sau retehnolozizarea acestora.

Intărirea capacității de inspecție a APM-urilor.

Imbunatatirea sistemului național de raportare și a bazei de date pentru deșeuri.

111.3

DEȘEURI DE PRODUCȚIE PERICULOASE

Strategia și Planul de Acțiune pentru Gestionarea Deșeurilor Periculoase în România au fost elaborate în cadrul unui studiu realizat în anii 2002 - 2003 de către o echipă de experți străini și români și finanțat de guvernul japonez prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Japoniei (JICA).

In cele ce urmează sunt prezentate principalele aspecte cupnnse în studiul menționat anterior.

111.3.1

Principii propuse pentru gestionarea deșeurilor periculoase

Principiile specifice care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor periculoase

sunt:

•

Responsabilitatea gestionării deșeurilor periculoase

Generatorii de deșeuri periculoase sunt responsabili pentru gestionarea deșeurilor periculoase

pe

baza

principiului

"poluatorul

plătește".

Statul

român

își asumă responsabilitatea în cazul în care generatorul nu mai este existent sau identificabil.

•

Obiectivele gestionării deșeurilor periculoase

Minimizarea impactului deșeurilor periculoase asupra sănătății și mediului înconjurător Maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale

•

Tehnologiile pentru gestionarea deșeurilor periculoase

Aceste tehnologii trebuie să fie disponibile, fezabile economic și să respecte cerințele pentru protecția mediului. Oriunde este posibil ar trebui aplicate tehnologiile "win-win".

•

Implementarea directivelor UE

Programul pentru implementarea directivelor UE trebuie să fie stabil și realist, Guvernul României trebuie să aibă un plan de implementare credibil.

•

Aplicarea legilor

MMGA direct si prin intermediul organismelor de inspectie si control din teritoriu trebuie să asigure condițiile pentru aplicarea legilor într-o manieră stabilă și gradată astfel încât toate întreprinderile să asigure standarde minime de protecția mediului. Aplicarea severă a legii este cel mai eficient mod pentru ca generatorii de deșeuri să fie stimulați să promoveze acțiuni pentru prevenirea, recuperarea, tratarea și eliminarea corectă a deșeurilor. In același timp, se va crea și

cadrul necesar pentru dezvoltarea pieții pentru serviciile de gestionare a deșeurilor periculoase.

•

Creșterea conștientizării

România va promova acțiuni pentru:

Conștientizarea generatorilor de deșeuri periculoase despre posibilitățile 'win-win' Conștientizarea cetățenilor și a personalului APM cu privire la riscurile asupra sănătății umane asociate cu deșeurile periculoase, inclusiv refolosirea ilegală a uleiurilor uzate.

•

Furnizarea

fondurilor

pentru

retehnologizare industrială

și îmbunătățirea

calității mediului

Este foarte

dificil

pentru

întreprinderile

românești

de a obține

fonduri

pentru

retehnologizare industrială și îmbunătățire a calității mediului, din cauza faptului că piața financiară nu este suficient dezvoltată. In această situație, ar fi justificat ca Guvernul României să stabilească un mecanism de finanțare prin care să furnizeze împrumuturi cu dobândă mică acelora care doresc să investească în retehnologizare industrială și îmbunătățirea calității mediului, folosind fonduri interne și/sau externe.

•

Reforma politicilor

Folosirea eficientă a energiei, apei și a materiilor prime constituie baza unei bune administrări industriale și a mediului, inclusiv a gestionării deșeurilor periculoase. Un rol cheie al Guvernului este de a asigura un stimulent pentru folosirea eficientă a acestor resurse. Reforma prețurilor energiei și apei, privatizarea întreprinderilor de stat, liberalizarea pieței și creșterea conștientizării constituie instrumente cheie pentru îmbunătățirea unor astfel de stimulente, în particular pentru o economie aflată în tranziție ca a României.

111.3.2

Alternative de atingere a obiectivelor strategice

III.3.2.1. Aspecte generale

Gestiunea deșeurilor periculoase devine o problematică la scară mondială. În mod cert, și prin definiție, aceste deșeuri dau cel mai mare posibil impact asupra sănătății populației și mediului înconjurător. Deșeurile periculoase, pe lângă faptul că reprezintă o resursă pierdută, pot avea una sau mai multe proprietăți (ex. inflamabilitate, corozivitate, toxicitate etc.), necesitând o gestionare riguroasă din "leagăn și până în mormânt". Deținătorii unor astfel de deșeuri vor înțelege potențialele costuri de responsabilitate asociate cu acest regim riguros de gestionare. Experiența din alte țări indică faptul că acest lucru poate da naștere comerțului ilegal, depozitare ilegală, precum și unor contaminări semnificative de mediu (ex. sol, canalizări și stații de tratare a apelor uzate etc.).

Conform legislației în vigoare producătorii de deșeuri periculoase sunt răspunzători pentru gestionarea deșeurilor periculoase generate. Statul român va prelua responsabilitatea gestionării acelor deșeuri istorice pentru care producătorii nu mai există sau nu pot fi identificați. Având aceasta în vedere, totuși, România trebuie să ia măsurile necesare pentru evitarea situațiilor în care generatorii de deșeuri periculoase încearcă să evite responsabilitatea de gestionare prin lichidare voită, depozitare ilegală sau alte scenarii răuvoitoare.

România are drept țel să adere la Uniunea Europeană în 2007. Este de notat că directiva cadru pentru deșeuri a Uniunii Europene definește prioritățile, după cum urmează:

1.

Reducere

2.

Reutilizare/Reciclare sau Valorificare Termică

Produs/Materiale

Deșeuri

Evitare

Reducere la Reutilizare

Reciclare

Incinerare

Incinerare

strictă

sursă

produs

Depozitare ecologică

Prevenirea deșeurilor

Reducerea deșeurilor

Eliminarea

deșeurilor

Prioritatea acțiunilor

(Sursa: Stutz 1999)

3.

Tratare și eliminare

Activitățile economice în cadrul cărora s-au generat cele mai mari cantitati de deșeuri periculoase in anul 2002 au fost:

•

fabricarea îngrășămintelor chimice;

•

metalurgia;

•

industria de mașini și echipamente;

•

transport.

Din punct de vedere tehnic, deșeurile periculoase pot fi definite din trei puncte de vedere:

•

tipul de deșeu, ce prezintă una din "proprietățile periculoase" în anumite procese sau deșeul ce conține unul dintre constituenții cuprinși în listă ce au proprietăți periculoase;

•

componente ale diferitelor tipuri de deșeuri, ce dau posibilitatea deșeurilor de a fi periculoase atunci când au un anumit grad de periculozitate;

•

proprietăți ce pot face ca deșeurile să fie periculoase.

Producătorii de deșeuri periculoase au responsabilitatea gestionării de o maniera care sa asigure un management rational al deșeurilor periculoase precum și cea pentru prevenire și reciclare, suplimentar față de manipulare, stocare, colectare, transport, tratare, eliminare a deșeurilor produse.

Rolul și responsabilitățile României în legătură cu deșeurile periculoase sunt după cum urmează:

•

imbunatatirea si completarea legislatiei nationale, și in special aplicarea acestei legislații relevante în vederea implementarii prevederilor directivelor UE și aquis-ului de mediu;

•

imbunatatirea sistemului național de raportare și a bazei de date pentru deșeurile periculoase;

•

creșterea conștientizării din partea producătorilor de deșeuri periculoase;

•

creșterea conștientizării pentru public în general cu privire la impactul deșeurilor periculoase asupra sănătății și mediului;

•

încurajarea utilizării tehnologiilor care folosesc materii prime nepericuloase;

•

asigurarea de stimulente economice și financiare pentru dezvoltarea unei gestionări adecvate a deșeurilor periculoase precum și pentru crearea unei piețe pentru serviciile din domeniul gestionării deșeurilor periculoase;

•

gestionarea acelor deșeuri periculoase pentru care producătorii sau deținătorii nu există sau nu pot fi identificați, cum ar fi de exemplu deșeurile istorice;

•

încurajarea întreprinderilor de a implementa Sistemul de Management de Mediu

(ISO

14001).

Imbunatatirea sistemului național de raportare și a bazei de date pentru deșeurile periculoase

Dezvoltarea unor campanii de informare și instruire a industriei producătoare și a populației, în ceea ce privește impactul deșeurilor periculoase asupra mediului și sănătății oamenilor.

Incurajarea utilizării tehnologiilor care folosesc materii prime nepericuloase.

Asigurarea de stimulente economice și finaciare pentru dezvoltarea unei gestionări adecvate a deșeurilor periculoase.

III.3.2.2

Prevenire și minimizare

România este conștientă că politica de bază pentru gestionarea deșeurilor ar trebui să fie acordarea priorității activității celor 3R. Deșeurile destinate eliminării trebuie făcute nepericuloase pe cât posibil. În mod deosebit, se acordă, în general, prioritate reducerii deșeurilor în etapa dezvoltării materiilor prime și producției actuale, înainte de generarea de deșeuri. In conformitate cu acest concept, OCED clasifică "reducerea" și "reutilizarea" in evitarea strictă, reducerea la sursă și reutilizarea produsului și numește aceste trei tipuri de activități "prevenirea producerii de deșeuri".

Evitarea strictă implică prevenirea totală a generării de deșeuri prin eliminarea virtuală a substanțelor periculoase sau prin reducerea materialelor sau intensității energiei utilizate în producție, consum și distribuție.

Reducerea la sursă implică utilizarea a cât mai puține substanțe toxice și periculoase și/sau reducerea consumului de materiale sau energie.

Reutilizarea produsului implică folosirea multiplă a produsului în forma sa originală, pentu scopul său original sau pentru o alternativă.

O gestionare eficientă a deșeurilor reprezintă o problematică complexă și necesită o abordare sistematică și coerentă cu evidențiere asupra prevenirii. Prevenirea generării de deșeuri de producție periculoase trebuie planificată în strânsă corelare cu gospodărirea materiilor prime utilizate, a produselor rezultate și tehnologiilor folosite.

Prevenirea poate fi realizată prin:

•

îmbunătățirea gospodăririi în cadrul fabricii;

•

modificări în funcționare;

•

modificări ale procesului de producție;

•

modificări ale tipurilor de materiale utilizate;

•

modificări în concepția produsului;

•

modificări de consum (cerere).

Prevenirea producerii de deșeuri nu numai că reduce costurile de gestionare a deșeurilor pentru companiile implicate, dar și economisește resurse și energie, ceea ce conduce la reducerea costurilor de producție. In mod deosebit, se consideră a fi o strategie importantă luarea de măsuri de protecție a mediului pentru întreprinderile mici și mijlocii. Există și posibilitatea să se poată face, fără investiții ulterioare, unele îmbunătățiri și schimbări și modificări în utilizările materiilor prime, instalațiilor și proceselor, rezultând o reducere reală a costurilor de investiție.

De asemenea, prin reducerea consumului de materiale, energie și instalații industriile pot reduce volumul de deșeuri periculoase generate, implicit reducând costurile pentru gestionarea acestor deșeuri. Aceasta este o abordare de tipul "câștig de ambele părți" (reducerea costurilor și a potențialului de risc) care, în cele din urmă, conduce la reducerea încărcării periculoase impuse asupra mediului.

Obiectivele generale cu privire la prevenirea generării de deșeuri periculoase și la reciclarea lor sunt considerate, după cum urmează:

•

micșorarea impactului asupra sănătății umane și mediului înconjurător;

•

creșterea productivității prin sporirea randamentului utilizării materiilor prime;

•

economisirea la costurile de producție ca rezultat al activității de mai sus;

•

conservarea resurselor naturale.

In concordanță cu structura prezentă de generare a deșeurilor periculoase, sectoarele prioritare pentru prevenirea și minimizarea deșeurilor sunt: industria chimică, industria prelucrării țițeiului și petrochimia, industria metalurgică neferoasă, galvanizare și tratarea suprafețelor.

Pentru atingerea obiectivelor prezentate mai sus, România prevede ca pnm1 pași diseminarea informației și creșterea conștientizării privind metodele de producție curată, precum și măsuri de promovare a instrumentelor economice. Prin autoritățile pentru protecția mediului (MMGA, APM, etc.) România va asigura instruirea agenților economici generatori de deșeuri pentru a identifica, clasifica și raporta corect datele privind deșeurile precum și pentru a-și stabili un sistem de gestionare adecvată a deșeurilor.

Diseminarea informației și creșterea conștientizării privind metodele de producție curată, precum și măsuri de promovare a instrumentelor economice.

Instruirea agenților economici generatori de deșeuri pentru a identifica, clasifica și raporta corect datele privind deșeurile precum și pentru a-și stabili un sistem de gestionare adecvată a deșeurilor.

Corelarea costurilor de gestionare a deșeurilor cu noile sisteme integrate de gestionare a deșeurilor.

O condiție fundamentală pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor periculoase este disponibilitatea producătorilor de deșeuri periculoase de a plăti costuri mai mari decât cele actuale. Nivelul actual al cheltuielilor generatorilor de deșeuri periculoase în ceea ce privește eliminarea acestora este foarte scăzut. O dată cu alinierea legislației naționale la Acquis-ul Communautaire și cu implementarea unor sisteme de gestionare a deșeurilor periculoase în conformitate cu această legislație, costurile privind eliminarea deșeurilor vor crește foarte mult. Astfel, prevenirea și minimizarea generării deșeurilor periculoase vor fi principalele acțiuni vizate pentru gestionarea deșeurilor în cadrul industriilor.

III.3.2.3

Colectare și transport

România nu dispune de o rețea dezvoltată de furnizori de serv1c11 m domeniul gestionării deșeurilor, care să efectueze colectarea și/sau recuperarea / tratarea / eliminarea deșeurilor periculoase. Agenții de colectare a deșeurilor par a fi, în general, companii private și sunt mai degrabă întreprinderi locale decât organizații naționale. Majoritatea agenților de colectare existenți în România se ocupă cu colectarea și transportul deșeurilor municipale, în principal. Câțiva dintre acești agenți de colectare, colectează deșeuri din sectorul comercial și industrial, deșeuri de grădină, precum și deșeuri din construcții și demolări. Acești agenți pretind că nu colectează nici un deșeu periculos.

Există, de asemenea, și organizații de reciclare a deșeurilor care colectează deșeurile de la generatori, câțiva dintre aceștia colectează deșeuri periculoase, cel mai notabil uleiuri uzate, baterii de automobile și, mai puțin, solvenți.

In ceea ce privește gestionarea deșeurilor periculoase în România există un număr foarte mic de furnizori de astfel de servicii. Iar aceștia oferă în general doar colectarea deșeurilor nu și transportul acestora, deoarece capacitatea lor de transport este redusă. Astfel, transportul deșeurilor periculoase este realizat în general de către generatorii de deșeuri. Totuși, mai mult de 80% din totalul deșeurilor periculoase sunt depozitate sau stocate, și acest lucru se întâmplă, în general, la sau foarte aproape de locul de generare a deșeurilor periculoase, ceea ce necesită un transport minim. Excepție fac, în prezent, deșeurile spitalicești, uleiurile uzate și bateriile, deșeuri colectate și transportate în vederea tratării, valorificării și/sau eliminării.

Pentru planificarea sistemelor tehnice de colectare a deșeurilor periculoase, România trebuie să ia în considerare:

•

tipul industriei;

•

tipurile deșeurilor periculoase;

•

tipurile containerelor specifice pentru fiecare tip de deșeu periculos (unde este cazul);

•

separarea corectă a deșeurilor pe tipuri;

•

accesul rutier pentru vehiculele de colectare.

În ceea ce privește containerele de colectare a deșeurilor periculoase, România își propune să reglementeze tipuri de containere de colectare în funcție de tipul deșeurilor și de gradul de periculozitate a acestora.

Având o cantitate relativ mică de deșeuri transportate pentru eliminare în afara incintelor industriale, România nu dispune în prezent de infrastructura și abilitățile necesare pentru transportul în siguranță al deșeurilor periculoase. Aspectele legislative din domeniul transportului de deșeuri sunt foarte recente și încă în curs de dezvoltare. In legătură cu transportul deșeurilor, Ordonanța de Urgență 78/2000 (amendată prin legea 426/2001) stabilește toate măsurile necesare în ceea ce privește autorizarea, controlarea și obligațiile transportatorilor de deșeuri periculoase. Transportatorul trebuie sa respecte legislatia privind transportul

mărfurilor

periculoase

și anume:

Ordonanța

Guvernului

48/1999 privind

transportul rutier al mărfurilor periculoase, Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului 1044/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru desemnarea, pregătirea profesională și examinarea consilierilor de siguranță pentru transportul rutier, feroviar sau pe căile navigabile interioare al mărfurilor periculoase, Hotărârea de Guvern 1374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea 31/1994, modificată și completată prin Hotărârea de Guvern 258/20004 și Ordinul 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulație pe drumurile publice din România..

Toate cerințele referitoare la vehicule, ambalare, etichetare, semnalizare, pregătirea șoferului sunt stabilite prin legislația 'substanțelor periculoase' (OUG 200/2000 [asupra Clasificării, Etichetării și Ambalării Substanțelor și Compușilor Chimici Periculoși], aprobată și modificată prin Legea 451/2001 și utilizată împreună cu prevederile HG 490/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de punere în aplicare a OUG 200/2000.

Astfel, România trebuie să dezvolte un sistem de gestionare a deșeurilor periculoase care să acopere și următoarele puncte:

•

minimizarea probabilității ca deșeurile periculoase să fie eliminate împreună cu alte deșeuri industriale la același depozit;

•

dezvoltarea unui serviciu de colectare și transportare a deșeurilor la instalațiile autorizate

pentru tratare, valorificare

și/sau eliminare, care să nu fie în dezavantajul industriei;

•

reglementarea și controlarea activităților de colectare și transport pentru a se asigura faptul că deșeurile periculoase aflate în tranzit sunt în siguranță și ajung la instalația autorizată de recuperare

I

tratare / eliminare;

•

evitarea reglementărilor excesive precum și duplicarea reglementărilor și a controlului.

In scopul minimizării costurilor și riscurilor transportării unor cantități relativ mici de deșeuri periculoase pe distanțe lungi, va trebui să se acorde atenție dezvoltării și exploatării stațiilor de transfer amplasate în mod strategic. Acestea vor asigura stocarea deșeurilor anterior colectării aestora și eliminării/tratării finale la o instalație centralizată. Astfel de stații de transfer pot, de asemenea, să includă procese de pre-tratare în scopul reducerii volumului și/sau potențialul periculos al deșeurilor anterior unui transport. Multe dintre statele membre dețin astfel de instalații. Necesitățile operaționale ale stațiilor de transfer vor fi similare acelora descrise pentru activitatea de stocare a centrelor regionale de tratare a deșeurilor.

Măsuri pentru optimizarea condițiilor de transport a deșeurilor:

•

metodele și sistemele pentru separarea, depozitarea temporară și transportul deșeurilor să fie suficiente pentru a înlesni respectarea tuturor cerințelor europene

/ naționale pentru gospodărirea deșeurilor :

-să se pună în practică sisteme adecvate pentru separarea și stocarea tipurilor specifice de deșeuri înainte de colectare ;

-

obligația responsabilității să fie introdusă în cadrul transferului de deșeuri ;

-

să se dezvolte sistemele de separare și de stocare a materialelor reciclabile la sursă, înainte de colectare ;

-

să se introducă colectarea selectivă a materialelor periculoase din deșeurile orășenești

•

toate serviciile pentru colectarea și transportul deșeurilor periculoase să devină eficiente și din punct de vedere al operării și al costurilor:

-

prețurile/tarifele pentru colectarea deșeurilor periculoase să reflecte costurile reale ale serviciului furnizat.

•

prevenirea și monitoringul traficului ilegal al deșeurilor periculoase:

Diseminarea informației și creșterea conștientizării industriilor privind metodele de colectare și transportare a deșeurilor periculoaseîn vederea tratării,valorificării și/sau eliminării.

Colectarea separată a tipurilor de deșeuri periculoase.

Dezvoltarea unui serviciu de colectare și transportare a deșeurilor la instalațiile autorizate pentru tratare, valorificare și/sau eliminare.

Reglementarea și controlarea activităților de colectare și transport.

-întărirea măsurilor de conformare în legătură cu Convenția de la Basel

III.3.2.4

Reciclarea și valorificarea

In ierarhia opțiunilor de gestionare a deșeurilor, reciclarea și valorificarea reprezintă o prioritate înaintea eliminării prin depozitare. Reciclarea se poate realiza atât pe amplasament cât și în afara amplasamentului.

Deoarece, în prezent nu există instalații dedicate reciclării deșeurilor periculoase, cu excepția bateriilor cu acid, utilizarea instalațiilor existente trebuie să fie prioritizată în concordanță cu gestionarea deșeurilor periculoase. In acestă privință, industria română a cimentului are un rol important de jucat în activitatea de reciclare și eliminare a deșeurilor periculoase.

O parte din nămolul ce conține metale grele se poate recicla și recupera în instalațiile de metalurgie neferoasă. Totuși, aceste instalații sunt unele dintre cele mai mari instalații generatoare de deșeuri periculoase. In consecință, la aceste instalații este necesară aplicarea unor măsuri de minimizare a deșeurilor periculoase și îmbunătățire a instalațiilor. De asemenea, nămolurile obținute prin epurarea soluțiilor tehnologice uzate cu un anumit conținut de metale grele pot fi folosite ca pigmenți și/sau materii prime în industria sticlei ambientale.

Deșeurile periculoase prioritare pentru reciclare sunt deșeurile petroliere și uleiurile uzate, deșeuri de solvenți și deșeurile periculoase ce conțin metale grele.

III 3.2.4.1 Deșeuri uleioase și deșeuri de combustibili lichizi

În categoria deșeurilor uleioase intră următoarele tipuri de deșeuri:

•

deșeuri de la rafinarea petrolului;

•

uleiuri uzate;

•

deșeuri de la separatoarele ulei/apă.

Conform datelor colectate și prelucrate în ICIM pentru anul 2002 a fost generată o cantitate totală de aproximativ 110.000 tone

uleiuri uzate,

din care 37 % a fost valorificată. Valorificarea uleiurilor uzate s-a realizat în principal prin (pentru mai multe detalii vezi anexa 4):

•

regenerare - principala unitate specializată pentru această activitate este Rafinăria Venus Oil REG Râmnicu Sărat care procesează anual circa 1.000 tone de ulei uzat;

•

utilizare drept combustibil - în instalații de ardere proprii agenților economici generatori sau ale terților;

•

ardere în cuptoarele de ciment.

În ceea ce privește

deșeurile de la rafinarea petrolului,

în România generatorii de astfel de deșeuri petroliere înclină să creadă că acestea reprezintă ceva ce le-ar aduce beneficii decât ceva ce necesită cheltuieli. Această gândire se bazează și pe existența unei

piețe negre a deșeurilor de produse petroliere, unde aceste deșeuri sunt vândute la un anumit preț sau chiar la prețul pieții. Acesta este motivul pentru care generatorii de deșeuri petroliere nu sunt dispuși a plăti operatorilor de cuptoare de ciment un cost adecvat pentru tratarea deșeurilor. Aceste costuri vor fi mai mari decât nivelul costurilor actuale pe care le plătesc producătorii, dar cu mult mai mici decât costurile pentru incinerarea specială a deșeurilor periculoase.

Acesta este de asemenea un motiv pentru care generatorii de deșeuri periculoase nu acordă atenția cuvenită prevenirii și reciclării deșeurilor, ceea ce implică de asemenea anumite costuri. Dacă producătorii de deșeuri ar plăti un cost mai mare pentru eliminare, impus prin standarde îmbunătățite, atunci aceștia ar fi mai interesați în dezvoltarea și utilizarea posibilităților de prevenire și reciclare a deșeurilor.

O activitate de creștere a conștientizării și o aplicare mai susținută a legislației de către autoritățile pentru protecția mediului (MMGA și unitățile sale subordonate) sunt esențiale pentru eliminarea pieții negre de deșeuri de produse petroliere precum și pentru asigurarea ca generatorii de deșeuri să aplice metodele de tratare a deșeurilor la un standard ecologic minim acceptabil.

Principalele actiuni referitoare la gestionarea deșeurilor uleioase și deșeurilor de combustibili lichizi, care urmează a fi întreprinse în vederea conformării României cu cerințele legislative comunitare, sunt:

•

îmbunătățirea gradului de colectare a deșeurilor uleioase și deșeurilor de combustibili lichizi;

•

creșterea gradului de informare și conșientizare al publicului referitor la obligațiile de gestionare ecologic ratională a deșeurilor uleioase și deșeurilor de combustibili lichizi;

•

pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectării prevederilor legale privind gestionarea deșeurilor uleioase și deșeurilor de combustibili lichizi;

•

îmbunătățirea sistemului de raportare a datelor către autoritățile de protecție a mediului;

•

stabilirea și implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectării prevederilor legislative.

Aplicarea prevederilor legislative va duce la crearea unui sistem de colectare a uleiurilor uzate și de regenerare sau valorificare energetică a acestora în instalații autorizate. Rezolvarea eficientă a acestor probleme se va face prin asumarea de către producători, importatori și distribuitori a obligațiilor ce le revin prin prevederile legislative.

Agenții economici vor fi

obligați să asigure colectarea, valorificarea respectiv eliminarea deșeurilor uleioase și deșeurilor de combustibili lichizi prin:

•

mijloace proprii sau,

•

predarea uleiurilor uzate către unitățile autorizate să desfășoare astfel de activități.

Agenții economici care distribuie produsele petroliere sunt obligați să amenajeze un spațiu de colectare a uleiurilor uzate, pentru tipurile de uleiuri comercializate și să colecteze uleiul uzat oferit de clienții proprii, în limita cantității cumpărate.

Producătorii și importatorii de uleiuri de motor și de transmisie sunt obligați să asigure colectarea uleiurilor uzate de la stațiile de distribuție a produselor petroliere și de la alte persoane juridice care comercializează aceste tipuri de uleiuri.

Autoritățile competente de protecția mediului asigură afișarea listei cuprinzând agenții economici autorizați să desfășoare activități de gestionare a uleiurilor uzate.

Principalii factori implicați în colectarea, recuperarea și reciclarea deșeurilor uleioase și deșeurilor de combustibili lichizi sunt:

•

stațiile de distribuție a produselor

petroliere

și persoanele

juridice care comercializează uleiuri;

•

producătorii și importatorii de uleiuri;

•

valorificatorii de uleiuri;

•

generatorii de deșeuri uleioase și deșeuri de combustibili lichizi.

Creșterea gradului de informare și conșientizare a publicului referitor la obligațiile de gestionare ecologic ratională a deșeurilor uleioase și deșeurilor de combustibili lichizi.

Imbunătățirea gradului de colectare a deșeurilor uleioase și deșeurilor de combustibili lichizi.

Pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectării prevederilor legale privind gestionarea deșeurilor uleioase și deșeurilor de combustibili lichizi.

Imbunătățirea sistemului de raportare a datelor către autoritățile de protecție a mediului.

Stabilirea și implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectării prevederilor legislative.

Necesarul instituțional, material și de personal pentru implementarea prevederilor legislative europene este asigurat de către structurile instituționale existente. Se impune o creștere a numărului de personal în aceste structuri și o mai bună corelare între ele.

III 3.2.4.2 Deșeuri de baterii și acumulatori

În România există 3 producători de acumulatori pentru autovehicule: Acumulatorul, Rombat și Caranda. Nu există producători de baterii portabile, acestea fiind importate în totalitate.

In prezent, în România nu există o colectare selectivă a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili de la populație, doar în cadrul agenților economici. Astfel, o mare cantitate de deșeuri de baterii și acumulatori este eliminată prin depozitare împreună cu deșeurile menajere.

Pentru acumulatorii auto uzați se aplică sistemul depozit la cumpărarea unui acumulator nou, ceea ce conduce la colectarea într-o anumită proporție a acumulatorilor auto uzați, atât de la populație cât și de la agenții economici.

Din reciclarea deșeurilor de baterii și acumulatori de plumb (pentru mai multe detalii vezi anexa 5) în cadrul industriei nu rezultă un plumb rafinat, ci un amestec de plumb și antimoniu. Acest amestec de plumb și antimoniu poate fi reutilizat doar pentru bateriile cu plumb pe bază de acid. De aceea este indicată implicarea topitoriilor de plumb primare bateriilor pentru recuperarea unui plumb, al cărui preț este mult mai mare decât al plumbului nerafinat. Este important ca topitorii de plumb primari să participe în activitatea de reciclare, întrucât bateriile tip MF vor deveni mai populare în viitor în România și va fi necesar să se producă noi cantități de plumb reciclat. De vreme ce topitorii de plumb primari dețin instalații de tratare a apelor uzate, ei vor fi capabili să neutralizeze soluția de acid sulfuric uzat fără instalarea unor noi stații de neutralizare.

Principalele acțiuni referitoare la gestionarea deșeurilor de baterii ș1 acumulatori sunt următoarele:

•

crearea unui sistem eficient de colectare a bateriilor si acumulatorilor uzați portabili de la populație;

•

îmbunatățirea gradului de colectare a bateriilor ș1 acumulatorilor uzați din industrie;

•

creșterea gradului de informare și conștientizare a publicului referitor la obligațiile de gestionare ecologic ratională a bateriilor și acumulatorilor uzați;

•

pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectării prevederilor legale privind gestionarea bateriilor si acumulatorilor uzati;

•

îmbunătățirea sistemului de raportare a datelor către autoritățile de protecție a mediului;

•

stabilirea și implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectării prevederilor legislative.

Aplicarea prevederilor legale va duce la crearea unui sistem de colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori, și de reciclare sau eliminare în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației.

Persoanele fizice autorizate care desfășoară activități independente și persoanele juridice care comercializează baterii/acumulatori pentru autovehicule au obligația de a asigura colectarea bateriilor/acumulatorilor uzați în schimbul celor vânduți.

Persoanele juridice care produc baterii și/sau acumulatori, reprezentanții autorizați ai acestora sau importatorii sunt obligați să stabilească și să organizeze un sistem propriu de colectare a bateriilor și acumulatorilor uzați.

Producătorii și importatorii de baterii și acumulatori alții decât pentru autovehicule au obligația de a asigura colectarea bateriilor și acumulatorilor uzați de la persoanele juridice care le comercializează.

Autoritățile competente au obligația de a verifica respectarea prevederilor legale și de a sancționa neconformările.

Principalii factori implicati în colectarea, recuperarea și reciclarea sunt:

•

persoanele fizice autorizate care desfășoară activități independente și persoanele juridice care comercializează baterii/acumulatori pentru autovehicule;

•

persoanele fizice autorizate să colecteze, transporte, valorifice, elimine, baterii și acumulatori uzați ;

•

producătorii, reprezentanții autorizați și importatorii de baterii și/sau acumulatori pentru autovehicule ;

•

producătorii

si importatorii

de baterii ș1 acumulatori

alții decât

pentru autovehicule.

Creșterea gradului de informare și conștientizare a publicului referitor la obligațiile de gestionare ecologic ratională a bateriilor și acumulatorilor uzați.

Crearea unui sistem eficient de colectare a bateriilor si acumulatorilor uzați portabili de la populație.

Imbunătățirea gradului de colectare a bateriilor și acumulatorilor uzați din industrie.

Pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectării prevederilor legale privind gestionarea bateriilor si acumulatorilor uzati.

Imbunătățirea sistemului de raportare a datelor către autoritățile de protecție a mediului.

Stabilirea și implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectării prevederilor legislative.

Rezolvarea eficientă a acestor probleme se va face prin asumarea de către producători, importatori și distribuitori a obligațiilor ce le revin prin prevederile legale.

III.3.2.5

Tratare și eliminare

Gestionarea deșeurilor periculoase este variabilă în România. La fel ca în multe alte țări aflate în tranziție, multe din companiile

industriale românești au procesele și echipamentele industriale învechite, perimate și ineficiente. In particular acest lucru este adevărat și pentru sistemele de tratare și eliminare a deșeurilor, acolo unde ele există.

Multe fabrici au avut, în trecut, sisteme de tratare fizico-chimice și sisteme de incinerare care, datorită presiunilor economice, s-au uzat și au devenit nefuncționale. Similar, datorită declinului general, unele fabrici au optat să nu folosească instalațiile lor existente de tratare și, de asemenea, să depoziteze deșeurile netratate sau să le stocheze. In timp ce aceasta este o problemă generală, există, de asemenea, câteva exemple de bune practici.

Pentru a asigura o gestionare a deșeurilor periculoase adecvată din punct de vedere al protecției mediului, România trebuie să identifice aceste instalații neadecvate și să impună proprietarilor/operatorilor să le retehnologizeze (îmbunătățirea lor după cum este necesar) sau să le înlocuiască, astfel incat sa se conformeze prevederilor legale in vigoare. Pentru intreprinderile care nu detin sau nu isi pot construi instalatii de incinerare proprii in conformitate cu prevederile legale in vigoare, alternativa este ca deșeurile respective să fie trimise la terțe persoane pentru tratarea și/sau eliminarea lor adecvată (ca de exemplu la "incineratoarele zonale", instalatii de tratare, etc.).

România nu are mulți furnizori de servicii pentru gestionarea deșeurilor periculoase (companii care colectează, transportă, tratează și/sau elimină deșeurile periculoase). Există două instalații comerciale pentru terti pentru incinerarea deșeurilor periculoase (pentru mai multe detalii vezi anexa 6 si 7), iar una acceptă, de asemenea, deșeuri periculoase organice. Amândouă aceste instalații sunt mici și nu au o mare importanță strategică. Totuși, existența acestor două instalații indică o conștientizare lentă, dar în creștere, a faptului că gestionarea deșeurilor periculoase poate deveni o afacere viabilă.

In ceea ce privește eliminarea prin incinerare a deșeurilor de producție periculoase, acestea vor fi incinerate numai in incineratoare cu recuperare de energie. In cazul inexistenței unei metode eficiente de reciclare a acestora sau in cazul in care, din motive obiective, industria cimentului nu se poate implica in procesul de co-incinerare a unor deseuri periculoase, acestea vor fi incinerate in incineratoare cu recuperare de energie. Construcția și operarea unor incineratoare de deșeuri periculoase va fi foarte costisitoare și, în consecință, se impune implementarea conceptului de "incinerator zonal" care sa deserveasca mai multe regiuni. Aceste incineratoare zonale pot deservi atat indusria generatoare de deseuri periculoase,

cat si unitatile medicale in vederea incinerarii

deseurilor infectioase

si periculoase provenite din aceste unitati.

Noile incineratoare de deșeuri periculoase vor trebui sa fie în deplina concordanță cu prevederile legislative naționale și europene si vor avea o capacitate de cel putin 1O.OOO tone/an.

Industria cimentului (pentru mai multe detalii vezi anexa 8) din România este dornică de a fi implicată în gestionarea deșeurilor periculoase iar o companie a dezvoltat, în parteneriat cu o companie de gestionare a deșeurilor periculoase o instalație de amestecare a deșeurilor organice la una din fabricile de ciment. Incinerarea deșeurilor periculoase în cuptoarele de ciment este de importanță strategică majoră pentru România, aceasta reprezentând

opțiunea

cea

mai

viabilă

în

tratarea

deșeurilor

periculoase

la

nivel regional/zonal.

Nu au fost identificate instalații de tratare fizică/chimică ale terțelor părți, astfel de instalații sunt cu siguranță necesare pentru a permite gestionarea deșeurilor anorganice într-o manieră adecvată din punct de vedere al protecției mediului.

Reglementarea și controlul eficient reprezintă aspecte de maximă importanță pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor periculoase. Structura instituțională de bază există, împreună cu mare parte din legislația necesară. Este necesar să se îmbunătățească aplicarea reglementărilor și un control eficient, prin:

•

continuarea dezvoltării bazei legislative pentru reglementare și control în domeniul gestionării deșeurilor periculoase;

•

furnizarea de resurse suficiente;

•

instruirea personalului de reglementare și control astfel încât să poată efectua eficient activitățile de reglementare și control.

Infrastructura necesară pentru gestionarea deșeurilor periculoase este subdezvoltată. Investitorii potențiali întâmpină dificultăți atât din cauza lipsurilor generale, cât și din partea generatorilor de deșeuri periculoase, care trebuie să plătească pentru gestionarea adecvată a deșeurilor lor. Dezvoltarea unei infrastructuri îmbunătățite trebuie să fie accelerată.

Toți actorii implicați (generatorii de deșeuri, companiile de gestionare a deșeurilor, autoritățile de reglementare, publicul) au roluri de jucat pentru încurajarea și facilitarea acestei dezvoltări. Furnizarea unor stimulente economice a fost o acțiune de foarte mare succes în Europa și trebuie luată în considerare și în România.

In ceea ce privește eliminarea prin depozitare a deșeurilor de producție periculoase, acestea vor fi acceptate pe depozite de deșeuri periculoase, doar în cazul inexistenței unei metode de reciclare/velorificare a acestora sau de tratare termică în vederea eliminării. Construcția și operarea unor depozite de deșeuri periculoase va fi foarte costisitoare și, în consecință, se impune implementarea conceptului de "depozit zonal". Acest concept va conduce la reducerea suprafețelor ocupate de depozite și a numarului acestora, și va încuraja dezvoltarea facilităților de reciclare, valorificare și tratare a deșeurilor periculoase și a stațiilor de transfer pentru optimizarea transportului deșeurilor.

Noile depozite de deșeuri periculoase vor trebui sa fie în concordanță cu prevederile legislative naționale și europene. România va îmbunătății normele tehnice privind depozitele de deșeuri (nepericuloase, inerte și periculoase) până la sfârșitul anului 2004.

III 3.2.5.1 Deșeuri cu conținut de PCBIPCT

In prezent,

există o singura instalație autorizata în România care să preia aceste deșeuri care sunt în particular dificil de manipulat și tratat ; incineratorul de la Pro Air Clean care are si o instalatie de spalare a echipamentelor contaminate cu PCB/PCT. O alta instalație, cea de la Sotem poate să trateze cantități mici dar politica industriei cimentului este în prezent de a nu accepta deșeuri de PCB (deșeuri organice cu conținut> 50 ppm PCB).

Variantele pentru gestiunea corectă pentru mediul înconjurător a acestor deșeuri

includ:

•

tratarea în cuptoare de ciment echipate special

•

tratarea în incineratoare special construite pentru deșeurile periculoase

•

procese de tratare fizico-chimică (de ex. dehidroclorinarea PBC-urilor)

•

exportul pentru gestiunea corectă față de mediul înconjurător în interiorul țării cu instalațiile necesare

Un cuptor de ciment corespunzător echipat poate să trateze aceste deșeuri dacă sunt amestecate cu alte deșeuri organice pentru a asigura faptul că au un conținut în compuși halogenați între limitele acceptabile (și conținutul în PCB-uri rămâne sub 50 ppm). Aceste procese de amestecare reprezintă o activitate normală de pre-prelucrare pentru toate incineratoarele și cuptoarele de ciment și nu trebuie considerată ca și contravenind regulilor de a nu amesteca deșeurile în scopul reducerii toxicității. Deșeurile solide de pesticide pot, de asemenea, să fie prelucrate într-un cuptor de ciment, de exemplu prin echiparea cuptorului cu un tun pneumatic care să împingă butoaiele de plăci fibrolemnoase ale pesticidelor solide in zona fierbinte a cuptorului.

Barierele către o gestionare a acestor deșeuri în cuptoarele de ciment includ:

•

reținerea operatorilor de cuptoare de a accepta cele mai periculoase deșeuri;

•

posibila reacție extremă a publicului.

Agenții economici care dețin echipamente sau materiale cu conținut de PCB au obligația de a notifica autoritățile competente de mediu și de a întocmi planuri de eliminare a acestora.

Dezvoltarea

unui

incinerator

corespunzător

special

construit

pentru

deșeurile periculoase ar putea fi o variantă extrem de costisitoare (costul de investiție între 20 milioane și 50 milioane USD). O alternativă viabilă posibilă, în particular pentru deșeurile care nu vor fi generate în viitor, dar există stocuri în prezent, este exportul în scopul distrugerii în instalații de incinerare a deșeurilor periculoase dedicate.

Reinventarierea tuturor echipamentelor și materialelor cu conținut de PCB.

Exportul deseurilor si echipamentelor cu continut de PCB in conditii mai bune si mai sigure pentru mediu si sanatatea populatiei.

Cercetarea alternativelor de eliminare a deșeurilor cu conținut de PCB în condiții mai bune și mai sigure pentru mediu și pentru sănătatea populației.

III 3.2.5.2 Deșeuri din activități medicale

Responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor

din

activitățile

medicale

revme Ministerului Sănătății.

Raportarea și prelucrarea datelor existente referitoare la generarea deșeurilor spitalicești, precum și gestionarea deșeurilor în funcție de tipul acestora, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului 219/2002 al Ministerului Sănătății și Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activitățile medicale.

In ceea ce priveste deșeurile medicale spitalele vor trebui să întreprindă măsuri pentru minimizarea cantității totale de deșeuri periculoase. Pentru eliminarea finală a deșeurilor medicale periculoase cele 3 instalatii private existente vor fi modernizate, iar crematoriile vechi din spitale vor fi inchise, in mod etapizat, in functie de existenta incineratoarelor zonale autorizate pentru deseuri periculoase. Pentru pretratarea deșeurilor medicale periculoase vor fi implementate tehnologii specifice mobile sau staționare.

Principalele acțiuni care trebuie întreprinse pentru gestionarea corespunzătoare a deșeurilor generate din activitățile medicale sunt:

•

îmbunătățirea colectării separate a deșeurilor generate din activități medicale, pe următoarele categorii:

deșeuri infecțioase

deșeuri anatomo-patologice deșeuri înțepătoare-tăietoare deșeuri chimice și farmaceutice

deșeuri asimilabile celor menajere (cu excepția celor provenite de la secțiile de boli infecțioase);

•

utilizarea recipienților de colectare specifici stabiliți pnn norme tehnice pentru fiecare tip de deșeuri;

•

realizarea ambalării și marcării (etichetării) corespunzătoare a diferitelor tipuri de deșeuri;

•

asigurarea condițiilor pentru stocarea temporară în secție și cântărirea deșeurilor generate;

•

utilizarea tehnologiilor de pretratare anterior eliminarii finale a deșeurilor periculoase;

•

realizarea unui circuit funcțional în ceea ce privește colectarea, depozitarea temporară, pretratarea și eliminarea finală a deșeurilor periculoase rezultate din activități medicale în conformitate cu cerințele legale;

•

asigurarea resurselor financiare în vederea realizării activităților de colectare, depozitare temporară, pretratare și eliminare finală a deșeurilor rezultate din activitatea medicală;

Imbunătățirea colectării separate - pe categorii de deșeuri - a deșeurilor generate din activități medicale

Utilizarea tehnologiilor de pretratare anterior eliminarii finale a deșeurilor periculoase.

Realizarea unui circuit funcțional în ceea ce privește colectarea, depozitarea temporară, pretratarea și eliminarea finală a deșeurilor periculoase rezultate din activități medicale.

Realizarea unor capacitati noi de incinerare deșeuri periculoase (medicale și de producție).

•

instruirea personalului implicat în activitățile de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale, inclusiv în ceea ce privește colectarea și raportarea datelor conform prevederilor legale în domeniu.

159

lll.3.3 Planul național de acțiune pentru gestionarea deșeurilor de producție periculoase

Domeniul/ Activitatea

Obiective

Măsuri pentru atingerea obiectivelor

Responsabili

Termen

1. Strategia și Planul pentru gestionarea deșeurilor periculoase

1.1. Adoptarea Strategiei și a Planului și implementarea Planului

1.1.1. Completarea și adoptarea rezultatelor acestui Proiect, Strategia și Planul Național pentru Gestionarea Deșeurilor Periculoase

MMGA

Alte Ministere & Guvern

2004

1.1.2. Obținerea bugetului și a asistenței financiare străine

pentru implementarea Planului Național pentru Gestionarea Deșeurilor Periculoase

MMGA

Alte Ministere & Guvern

2005

1.1.3. Implementarea Strategiei si Planului Național pentru Gestionarea Deșeurilor Periculoase

MMGA

Alte Ministere & Guvern

2004-2013

1.2. Dezvoltarea și implementarea "strategiilor și planurilor sectoriale" listate în Legea privind regimul deșeurilor

1.2.1. Dezvoltarea și implementarea "strategiilor și planurilor sectoriale" listate în Legea 426/2001 pentru a sprijini PNAPM precum și strategiile și planurile naționale

pentru gestiunea deșeurilor

MMGA

Alte Ministere & Guvern

2005

1.3. Revizuirea acestor Strategii și Planuri pentru gestiunea deșeurilor la nivel național

1.3.1. Stabilirea Comitetului de Coordonare [CC] și a Grupurilor de lucru [GL] incluzând reprezentanți naționali, regionali și locali, din partea organizațiilor cu responsabilități stipulate în Legea 426/2001, de implementare, monitorizare și revizuire a Strategiei și Planurilor

MMGA

2006

1.3.2. Stabilirea Grupului de lucru pentru gestiunea deșeurilor periculoase

MMGA

începând cu 2007

1.3.3. Revizuirea și raportarea către CC a acțiunilor și

măsurilor luate, și a indicatorilor de performanță

MMGA

2007

1.3.4. Monitorizarea propunerilor UE referitor la deșeurile periculoase pentru identificarea implicațiilor asupra

strategiilor și planurilor pentru gestiunea deșeurilor periculoase și industriale.

MMGA

2007

1.3.5. Revizuirea și adoptarea Strategiei și Planului revizuit pentru gestiunea deșeurilor periculoase

MMGA

2009

2. Legislație și armomzarea legislativă

2.1. Legislație secundară

2.1.1. Finalizarea și aprobarea întregii legislații secundare, regulamente, standarde/norme referitoare la gestiunea deșeurilor periculoase conform cu cerințele legislației

deșeurilor.

MMGA

permanent

2.2. Pregătirea notelor tehnice de îndrumare pentru a sprijini legislația

2.2.1.

Pregătirea notelor tehnice de îndrumare pentru a sprijini legislația, inclusiv:

•

procedurile de autorizare, inspecție și aplicare a legii

•

identificarea și clasificarea corectă, precum și raportarea datelor referitoare la deșeurile periculoase

•

minimizarea, recuperarea și refolosirea adecvată a deșeurilor

•

eliminarea adecvată a deșeurilor

•

planuri pentru gestiunea deșeurilor periculoase ale generatorilor de deșeuri

•

planuri pentru gestiunea deșeurilor periculoase la nivel

județean și regional

MMGA

până în 2007

3. Administrare și formarea capacității

3.1. Imbunătățirea calității datelor introduse în sistemul ațional de gestionare a deșeurilor periculoase

3.1.1. Elaborarea unei note de îndrumare despre

identificarea și clasificarea deșeurilor pe baza recomandărilor Proiectului JICA.

MMGA

2004

3.1.2. Modificarea formatului de raportare a datelor de la mtreprinderi, pentru a face o distincție mai clară între cantitatea generată și cea aflată în stoc, între deșeurile periculoase și cele nepericuloase, și între cele gestionate intern sau extern.

MMGA INS

2004

3.1.3. Diseminarea acestei note de îndrumare și a noului format de raportare a datelor către APM-uri și întreprinderi, prin seminarii regionale.

MMGA

Incepand din 2004

160

3.2. Dezvoltarea unui Sistem național informațional pentru gestiunea deșeurilor (SNIGD)

3.2.1.

Realizarea unui Sistem național informațional pentru gestiunea deșeurilor (SNIGD):

•

dezvoltarea conceptului și a termenilor de referință pentru dezvoltarea SNIGD.

•

pregătirea proiectării detaliate a SNIGD.

•

dezvoltarea aplicației.

•

procurarea sistemelor hard și soft.

•

testarea și finalizarea sistemului.

•

instalare și instruire.

•

raportarea datelor de intrare inițiale.

MMGA,APM

până în 2007

3.2.2. Pregătirea unui ghid in formatul specific pentru olanul de gestiune al societății privind deșeurile periculoase pe baza ghidului recomandat de JICA, și furnizarea către APM-uri împreună cu recomandările de completare.

MMGA,APM

oână în 2007

3.2.3. Solicitarea întreprinderilor de a înainta un plan de gestionarea deșeurilor. O diagramă a fluxului tehnologic cu intrări/ieșiri de materiale va fi cerută societăților producătoare și industriei energetice.

MMGA,APM

până în 2007

3.3. Modificarea cerinței de raportare a informațiilor pentru autorizarea companiilor, astfel încât să includă planul de gestiune a deșeurilor

3.3.1. Pregătirea îndrumarului pentru planul de gestiune a deșeurilor pentru companie, pe baza ghidului recomandat de PROIECTUL JICA, și diseminarea acestui îndrumar către

APM-uri

MMGA,APM,

industrie

2004

3.3.2. Solicitare adresată întreprinderilor de a furniza planul de gestiune a deșeurilor.

MMGA,APM,

industrie

2004

3.4. Investigarea posibilităților pentru înființarea unui forum (Federație) pentru progresul științific, specte tehnice șipractice ale gestionării deșeurilor.

3.4.1. Dezvoltarea și publicarea Strategiei și a Planurilor oentru gestiunea deșeurilor, și specifice gestiunii deșeurilor periculoase, literatură de referință (pagini Web) pentru conștientizarea celor implicați

MMGA

2004-2005

3.4.2. Dezvoltarea și implementarea atelierelor de lucru și a

materialelor de instruire pentru gestiunea deșeurilor periculoase

MMGA

periodic

161

4. Conformarea de mediu

4.1. Verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare / depozitare a deșeurilor industriale

4.1.1. Pregătirea unei note practice de îndrumare pentru APM-uri, pentru identificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare/depozitare.

MMGA

li\NC-GM

Incepand din 2005

4.1.2. Stabilirea unui program pentru identificarea acestor

locatii, integrat cu activitătile normale de inspectie.

MMGA

l-\NC-GM

Incepand din

2005

4.1.3. Inspecții în teren pentru a verifica statutul legal/ilegal, și stabilirea statutului legal.

MMGA

l-\NC-GM

Incepand din 2005

4.1.4. Stabilirea programului de îmbunătățire a zonelor

functionale pentru a le aduce sub un control adecvat.

MMGA

l-\NC-GM

Incepand din

2005

4.2. Retehnologizarea și wepunerea în funcțiune a instalațiilor existente de tratare a deșeurilor din cadrul fabricilor

4.2.1. Pregătirea unei note de îndrumare pentru IPM-uri pentru aplicarea retehnologizării instalațiilor pentru tratarea deșeurilor, existente în cadrul întreprinderilor.

MMGA,MEC,

industrie

permanent

4.2.2. Stabilirea unui program de identificare a locațiilor, integrat cu activitătile normale de inspectie.

MMGA,MEC,

industrie

permanent

4.2.3. Inspecția locațiilor pentru identificarea instalațiilor neconforme și a echipamentului necesar pentru gestiunea

adecvată a deșeurilor.

MMGA,MEC,

l-\NC-GM Industrie

permanent

4.2.4. Dezvoltarea acordurilor de tipul "Program de conformare", necesare pentru a reactiva, îmbunătăți sau

înlocui echipamentele și uzinele de tratare.

MMGA-APM, MEC,

industrie

permanent

4.3. Stabilirea unor acorduri oluntare, ca model, între Guvern și întreprinderile industriale selectate

4.3.1. Identificarea întreprinderilor care pot constitui modele

potențiale

MMGA-APM,

MEC, industrie

Incepand din

2004

4.3.2. Elaborarea acordurilor legale între administrația locală, sau centrală, și companiile selectate

MMGA,MEC,

industrie

Incepand din 2004

4.3.3. Acordurile trebuie să acopere obiectivele propuse pentru performanța de mediu, monitoring și penalități pentru neconformare, și rolul potențial al responsabilului pentru

protecția mediului

MMGA,MEC,

industrie

Incepand din 2004

4.3.4. Publicizarea beneficiilor economice, duplicarea lor, și extinderea principiului la controlul poluării în general

MMGA,MEC,

industrie

Incepand din 2004

162

4.4. Intărirea capacității de inspecție în domeniul deșeurilor în cadrul APM-urilor și Modificarea ROF și a Ordinului Ministrului nr. 541/2000 privind activitățile de inspecție în domeniul deșeurilor

4.4.1. Revizuirea sarcinilor și a responsabilităților APM- urilor pentru a lua în considerare modul în care se poate întări activitatea de inspecție la acest nivel

MMGA

ANC-GM, MEC,

industrie

2007

4.4.2. Actualizarea instruirii personalului APM referitor la ehnicile de inspecție și de evaluare a documentației de solicitare a societății

MMGA ANC-GM

până în 2007

4.4.3. Dezvoltarea unui îndrumar/manual de inspecție și materiale asociate de instruire.

MMGA ANC-GM

până în 2007

4.4.4. Furnizarea instruirii curente folosind materialele dezvoltate și capacitatea construită.

MMGA ANC-GM

până în 2007

4.5. Revizuirea politicii și a amenzilor pentru aplicarea conformării cu legile de mediu

4.5.1. Dezvoltarea termenilor de referință pentru asistența ehnică

ANC-GM

2005

4.5.2. Organizarea licitației, selectarea consultanților, implementarea proiectului și aprobarea rezultatelor

ANC-GM

2005

4.5.3.Revizuirea și adoptarea legislatiei

ANC-GM

2005

4.5.4. Termenii de referință trebuie să ia în considerare proiectele similare anterioare, experiența UE, principiile recuperării costurilor, inflația și costurile remedierilor. Vor fi necesare schimbări instituționale pentru a sprijini politica de aplicare mai puternică a legii.

ANC-GM

2005

4.6. Revizuirea responsabilităților personalului de gestiune a deșeurilor și a indicatorilor de performanță

4.6.1. Analiza legislativă a sarcinilor și responsabilităților

MMGA

2004

4.6.2. Revizuirea activităților pentru a stabili necesitățile prioritare și indicatorii de performanță

MMGA

2004

4.6.3. Evaluara timpului necesar pentru implementarea uturor activităților și responsabilităților personalului

MMGA

2004

4.6.4. Solicitarea bugetului, recrutarea și instruirea noului personal de la inspecția de deșeuri (acordarea dreptului de inspecție departamentului de deșeuri)

MMGA

2004

163

5. Prevenire

5.1. Răspândirea practicilor de minimizare a deșeurilor și de tratarea îmbunătățită în industria de finisare a suprafețelor metalice

5.1.1. Identificarea tuturor companiilor care folosesc procesul de finisare a suprafețelor (a se folosi informații de la furnizorii de substanțe chimice pentru identificare)

MEC, industrie

2006

5.1.2. Implementare proiecte demonstrative pentru industria de finisare a suprafețelor, pentru fiecare regiune.

MEC, industrie

până în 2006

5.1.3. Organizarea de ateliere de lucru în fiecare regiune,

pentru difuzarea bunelor practici.

MEC, industrie

tperiodic

5.2. Stabilirea unei abordări practice pentru difuzarea IPPC

5.2.1. Implementarea proiectelor demonstrative IPPC la întreprinderile selectate.

MEC, industrie

tpână în 2006

5.2.2. Cooperare cu întreprinderile pentru a identifica

efectele asupra mediului, a utiliza și dezvolta sistemele lor existente de producție pentru a preveni efectele asupra mediului și de a demonstra folosirea eficientă a resurselor, în concordanță cu cerințele IPPC

MEC, industrie

până în 2006

5.2.3. Identificarea motivațiilor și a barierelor, precum și a

modurilor cum pot fi depășite acestea, pe baza proiectelor demonstrative.

MEC, industrie

tpână în 2006

5.2.4. Formularea unei strategii practice pentru difuzarea IPPC către alte sectoare industriale.

MEC, industrie

tpână în 2006

5.3. Difuzarea practicilor "Activitate Responsabilă" și "Administrarea voluntară a mediului înconjurător" către industria chimică și petrochimică

5.3.1. Identificarea tuturor marilor companii chimice și petrochimice (a se folosi FEPACHIM pentru identificare)

MEC, industrie

până în 2005

5.3.2. Implementarea proiectelor demonstrative în fiecare

tregiune.

MEC, industrie

până în 2005

5.3.3. Organizarea de ateliere de lucru în fiecare regiune,

pentru difuzare.

MEC, industrie

periodic

5.4. Indepărtarea/ interzicerea

anumitor substanțe chimice periculoase

5.4.1. Implementarea unui studiu, folosind FEPACHIM.

MEC,MMGA

2004

164

5.4.2. Elaborare de legislație

MEC,MMGA

2004

6. Reciclare

6.1. Promovarea introducerii auditului deșeurilor periculoase

6.1.1. Pregătirea manualului practic pentru auditul deșeurilor periculoase elaborat de către generatori

MMGA, MEC, APM,

generatori

2005

6.1.2. Stabilirea programului pentru sistemul de planificare,

implementare și raportare

MMGA, MEC, APM,

generatori

2005

6.1.3. Organizarea de seminarii informative, ateliere de lucru și instruire pentru generatorii importanți de deșeuri periculoase

MMGA, MEC, APM,

generatori

periodic

6.1.4. Implementarea auditului deșeurilor periculoase

MMGA, MEC, APM,

generatori

până în 2005

6.1.5. Organizarea de ateliere de lucru în care să se prezinte altor generatori de deșeuri periculoase, bunele practici ale

auditului deșeurilor periculoase

MMGA, MEC, APM,

generatori

periodic

6.1.6. Diseminarea auditului deșeurilor periculoase către alți

generatori

MMGA, MEC, APM,

generatori

2005

6.2. Promovarea reciclării externe folosind topitoriile existente

6.2.1. Dezvoltarea termenilor de referință pentru activitățile de asistență tehnică

Topitorii de metale neferoase (potențiali reciclatori),

consultanți

până în 2005

6.2.2. Selectarea furnizorului de asistență tehnică

Topitorii de metale neferoase (potențiali reciclatori),

consultanți

până în 2005

6.2.3. Dezvoltarea conceptelor proiectului

Topitorii de metale neferoase (potențiali reciclatori),

consultanți

până în 2005

6.2.4. Dezvoltarea unui pachet de măsuri de sprijin pentru reciclatorii potențiali

Topitorii de metale neferoase (potențiali reciclatori),

consultanți

până în 2005

165

6.2.5. Efectuarea studiului de fezabilitate și proiectare conceptuală

Topitorii de metale neferoase (potențiali reciclatori),

consultanți

până în 2005

6.2.6. Proiectarea detaliată și construirea instalației

Topitorii de metale neferoase (potențiali reciclatori),

consultanți

până în 2005

7. Tratare și eliminare

7.1. Promovarea tratării/reciclării ermice a deșeurilor periculoase în cadrul cuptoarelor de ciment

7.1.1. Organizare de seminarii pentru creșterea conștientizării generatorilor de deșeuri periculoase (pentru a crea/crește cererea pentru servicii de tratare a deșeurilor)

MEC,MMGA,

industrie

incepand cu 2004

7.1.2. Difuzare de clipuri publicitare la TV (sau alte metode publicitare) pentru stoparea folosirii/tratării ilegale a uleiurilor uzate (și a altor deșeuri petroliere), gudroanelor acide și altor deșeuri periculoase

MEC,MMGA,

industrie

incepand cu 2004

7.1.3 Implementarea unui program cu scopul identificării folosirii neadecvate a uleiurilor uzate și a altor deșeuri

orgamce.

MEC,MMGA,

industrie

incepand cu 2004

7.1.4. Dezvoltarea îndrumărilor de incinerare referitoare la cuptoarele de ciment, cu protocolul privind combustibilul derivat din deșeuri.

MEC,MMGA,

industrie

incepand cu 2004

7.1.5. Integrarea activității de creștere a conștientizării cu activitățile normale de inspecție ale APM

MEC,MMGA,

industrie

incepand cu 2004

7.1.6. Acordul asupra programelor de conformare (după

cum este necesar) pentru majoritatea generatorilor de deșeuri petroliere (și uleiuri uzate).

MEC,MMGA,

industrie

incepand cu 2004

166

7.1.7. Imbunătățirea instalațiilor de producere a cimentului, pentru a accepta deșeuri periculoase:

-

Efectuarea unui studiu detaliat de generare axat

pe utilizarea fabricii de ciment

-

Examinarea planului de îmbunătățire a instalației pentru acceptarea deșeurilor periculoase

-

Proiectarea detaliată și construirea instalației

MEC,MMGA,

industrie

2004

7.2. Promovarea dezvoltării instalațiilor dedicate de tratare, necesare pentru a include tratarea fizico-chimică și stabilizarea deșeurilor predominant anorganice

7.2.1. Identificarea furnizorilor potențiali de instalații (printre furnizorii existenți de servicii de gestiune a

deșeurilor).

Industrie

oână în 2005

7.2.2. Organizarea de seminarii pentru creșterea

conștientizării generatorilor de deșeuri periculoase

Industrie

până în 2005

7.2.3. Organizarea de seminarii pentru companiile de gestiune a deșeurilor - creșterea conștientizării

Industrie

până în 2005

7.2.4. Dezvoltarea unui pachet de măsuri de sprijin pentru

asistarea dezvoltatorilor potențiali (inclusiv instrumente economice).

Industrie

până în 2005

7.2.5. Dezvoltarea conceptelor raportului/ rapoartelor de fezabilitate și proiectarea conceptuală pentru două instalații

regionale.

Industrie

până în 2005

7.2.6 Proiectarea detaliată și construirea instalației, evalua- rea impactului asupra mediului, autorizare / licențiere.

Industrie

până în 2005

7.2.7. Punerea în functiune a instalației.

Industrie

până în 2005

7.3. Dezvoltarea depozitelor ecologice pentru deșeuri periculoase

7.3.1. Elaborarea termenilor de referință pentru studiul de fezabilitate.

MMGA,MEC,

industrie

2004-2007

7.3.2. Organizarea de seminarii pentru creșterea conștientizării generatorilor de deșeuri periculoase

MMGA,MEC,

industrie

2004-2007

7.3.3. Efectuarea unui studiu de fezabilitate.

MMGA,MEC,

industrie

2004-2007

167

7.3.4. Selectarea locației pentru depozitul ecologic (sau a

depozitelor existente care au celule dedicate pentru deșeuri periculoase).

MMGA,MEC,

industrie

2004-2007

7.3.5. Inceperea lucrărilor pentru depozitul ecologic (sau pentru celule dedicate în cadrul depozitelor existente)

MMGA,MEC,

industrie

2004-2007

7.4. Imbunatatirea activitatilor care vizeaza eliminarea finala a deseurilor medicale

7.4.1. Finalizarea studiului de fezabilitate privind incinerarea si punerea in functiune a instalatiilor de eliminare finala

ICIM, investitori

până în 2007

7.4.2. Finalizarea studiului de fezabilitate privind modalitatile de pretratare si eliminare finala a deseurilor medicale periculoase

MS

pana la sfarsitul anului 2004

7.4.3. Implementarea recomandărilor studiilor de

fezabilitate

MS, ICIM, investitori

până în 2008

7.4.4. Punerea în funcțiune a instalațiilor depretratare a

deșeurilor medicale

MS, investitori

până în 2008

7.5. Evaluarea opțiunilor pentru distrugerea PCB și sprijin pentru implementarea HG 173/2000

7.5.1. Elaborarea termenilor de referință pentru asistența tehnică

MMGA

2004-2005

7.5.2. Verificarea selectivă a registrului PCB prin vizite în teren, prelevare de probe și măsurarea nivelului PCB în

mediu

MMGA

2004-2005

7.5.3. PCB-urile prezintă un risc semnificativ pentru mediul înconjurător și sănătatea umană. In România există cantități mari. Acestă problemă necesită o mai bună definire pentru cuantificarea riscului și a asistenței tehnice, acest lucru va fi benefic datorită naturii speciale a acestui subiect

MMGA

2004-2005

7.6. Eliminarea pesticidelor

expirate

7.6.1. Implementarea proiectului Phare 2002 pentru

eliminarea pesticidelor expirate

MMGA

până în 2006

168

8. Deșeurile istorice și locurile de depozitare a deșeurilor periculoase

8.1.. Acțiuni legislative și instituționale pentru pregătirea politicii de gestiune a zonelor contaminate istorice de deșeuri periculoase din România

8.1.1. Pregătirea și emiterea de ordine ministeriale noi rivind zonele contaminate istorice (acolo unde sunt depozitate sau stocate cantități mari de deșeuri istorice)

MMGA, Consilii Județene

până în 2007

8.1.2. Numirea unui birou însărcinat cu zonele contaminate în cadrul MMGA

MMGA, Consilii

Județene

până în 2005

8.1.3. Stabilirea grupului de lucru național pentru zonele

contaminate

MMGA, Consilii

Județene

până în 2006

8.1.4. Stabilirea responsabilității autorităților locale

MMGA, Consilii

Județene

până în 2006

8.1.5. Reglementarea sistemului de înregistrare a zonelor contaminate istorice în documentele cadastrale

MMGA, Consilii Județene

până în 2007

8.1.6. Stabilirea sistemului de aprobare a planurilor de investigare și reabilitare

MMGA, Consilii Județene

până în 2007

8.1.7. Realizarea unei declarații de implementare a stabilirii programului de acțiune în baza Hotărâriii 118/2002

MMGA, Consilii Județene

până în 2007

8.1.8. Intocmirea de studii despre sistemul de finanțare a

remedierii și curățării zonelor orfane

MMGA, Consilii

Județene

până în 2007

8.2. Acțiuni pentru constituirea bazei de date, difuzarea datelor, pregătirea îndrumărilor tehnice și creșterea conștientizării

8.2.1. APM-urile vor pregăti inventarul preliminar al zonelor contaminate.

MMGA,APM

până în 2007

8.2.2. MMGA/ICIM vor pregăti un inventar național al

zonelor contaminate.

MMGA,APM

până în 2007

8.2.3. MMGA va întocmi un program de ridicare a conștientizării pentru personalul APM.

MMGA,APM

până în 2007

8.2.4. APM-urile vor include inventarul zonelor contaminate în cărțile albe ale declarațiilor de mediu și în planurile de

gestiune a deșeurilor.

MMGA,APM

până în 2007

169

8.2.5. Punerea la dispoziție a datelor pentru public prin site

web pe internet

MMGA,APM

până în 2007

8.2.6. Pregătirea îndrumărilor tehnice pentru inventarul zonelor contaminate

MMGA,APM

până în 2007

8.2.7. Pregătirea îndrumărilor tehnice la nivel național pentru evaluare și măsuri de remediere

MMGA,APM

până în 2007

8.3. Acțiuni pentru dezvoltarea măsurilor de remediere și lanificarea proiectelor de curățare

8.3.1. Solicitarea societăților de a include informațiile despre haldele sau depozitele istorice de deșeuri periculoase ale societății în planurile lor de gestiune a deșeurilor.

MMGA,APM

până în 2005

8.3.2. Solicitarea proprietarilor de zone contaminate de a monitoriza impactul poluanților asupra solului și apei

subterane.

MMGA,APM

până în 2005

8.3.3. APM-urile vor inspecta zonele de depozitare istorice a deșeurilor periculoase ca parte a activității lor de inspecție.

MMGA

kc\NC-GM, APM

până în 2005

8.3.4. APM-urile vor solicita autorităților locale să realizeze supravegherea și luarea măsurilor corespunzătoare pentru prioritizarea zonelor. Măsurile pot să includă restricția de utilizare a terenului și a apei.

MMGA,

kc\NC-GM APM

până în 2005

8.3.5. MMGA va pregăti lista preliminară a zonelor

contaminate de prioritate națională.

MMGA,

kc\NC-GM APM

2005

8.3.6. MMGA va pregăti planuri de remediere sau de curățare și studii de fezabilitate pentru zonele prioritare cu

risc ridicat

MMGA,APM

2005

9. Dezvoltarea serviciilor de gestionare a deșeurilor

9.1. Promovarea serviciilor de gestiune a deșeurilor periculoase

9.1.1. Identificarea potențialelor companii care pot oferi servicii de gestiune a deșeurilor periculoase (transport,

stocare, tratare, recuperare, depozitare).

MEC

Incepand cu 2005

9.1.2. Creșterea conștientizării generatorilor de deșeuri periculoase pentru a crea o cerere în creștere pentru serviciile de gestiune a deșeurilor periculoase

MEC

Incepand cu 2005

170

9.1.3. Identificarea barierelor din calea dezvoltării

serviciilor de gestionare a deșeurilor periculoase

MEC

Incepand cu

2005

9.1.4. Indepărtarea barierelor pentru a facilita demararea

acestor servici

MEC

Incepand cu

2005

9.2. Asigurarea sistemelor și procedurilor pentru transferul și/sau transpmiul deșeurilor periculoase

9.2.1.

Elaborarea, adoptarea și implementarea legislației, standardelor, normelor și notelor de îndrumare pentru facilitarea colectării și transportului deșeurilor, cu referire specială la subiectele următoare:

•

stocarea temporară și zonele de recepție pentru acumularea deșeurilor periculoase în vederea colectării

•

obligația responsabilității la transferul deșeurilor

•

sistemul "formular" pentru supervizarea, monitoriza- rea, înregistrarea și raportarea transferului deșeurilor

•

specificațiile vehiculelor și operarea lor

MMGA,MTCT

Incepand cu 2005

10. Studiu de fezabilitate în vederea finanțării pentru modernizarea industrială

10.1. Intocmirea unui studiu de fezabilitate pentru modernizarea industrială

10.1.1. Studiul cerințelor financiare pentru investițiile industriale în gestiunea deșeurilor periculoase

MEC, MFP, MMGA

Incepand cu 2005

10.1.2 Revizuirea mecanismelor existente de finanțare și necesitatea pentru noi aranjamente instituționale

MEC, MFP, MMGA

Incepand cu 2005

10.1.3. Studiul și elaborarea recomandărilor pentru crearea

de intermedieri financiare

MEC, MFP, MMGA

Incepand cu

2005

10.1.4. Identificarea cerințelor financiare, instituționale și

ehnice pentru eficiența proiectului

MEC, MFP, MMGA

Incepand cu

2005

MMGA: Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor MEC: Ministerul Economiei și Comerțului

MS: Ministerul Sănătății

MFP: Ministerul Finanțelor Publice

171

MTCT: Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului ANC-GM: Autoritatea Nationala de Control prin Garda de Mediu

111.3.4 Aspecte economice

III.3.4.1

Situația existentă

Controlul poluării, în general, și gestionarea deșeurilor periculoase, în special, are o prioritate foarte scăzută în cadrul deciziilor privind cheltuielile sectorului public și privat din România.

Se utilizează relativ puțin instrumentele economice pentru controlul poluării și gestionarea deșeurilor periculoase.

Imbunătățirile rapide din politicile economice și financiare referitoare la controlul poluării și producția curată în general, și gestionarea deșeurilor periculoase în particular, sunt amenințate de diferite ineficiențe din cadrul sistemului economic național, ca de exemplu: existența întreprinderilor de stat, politici neadecvate de prețuri pentru resursele importante ca energia și apa, și piețe de capital ineficiente.

Este necesară îmbunătățirea sistemului informațional asupra impactului fizic, social și economic al descărcărilor de deșeuri periculoase, implicit asupra beneficiilor determinate de tehnologiile de producție curată și metodele de tratare și eliminare îmbunătățite.

In mod clar, investițiile prioritare pentru controlul poluării, producție curată și gestionarea deșeurilor periculoase, care sunt justificate foarte exact în termeni economici și de protecție a mediului, sunt deseori impracticabile din cauza unei funcționări neadecvate a sistemului financiar. Din această cauză trebuie dezvoltate măsuri financiare interimare.

III.3.4.2

Instrumente economice pentru gestiunea deșeurilor periculoase

Utilizarea instrumentelor economice specifice pentru gestiunea deșeurilor periculoase ar trebui în primul rând să fie sub formă de sancțiuni sau penalizări pentru a ajuta aplicarea de reglementări sau standarde, sau de a furniza finanțare și motivații pentru facilitarea tratării și eliminării deșeurilor periculoase în conformitate cu cerințile legislative sau de reglementare. În România, penalizările pentru neconformare, taxele de utilizare, precum și sistemele de depozite cu rambursare există deja, dar întărirea acestor sisteme constituie o prioritate. Rolul acestora precum și a altor măsuri sunt descrise pe scurt mai jos.

Penalizări pentru neconformare.

Astfel de penalizări există în legislația românească pentru toate tipurile de încălcare a standardelor pentru controlul poluării. De fapt , în practic deficiențele din sistem includ o distingere neadecvată între diferitele tipuri de încălcări și d eșeuri pentru determinarea penalizărilor; penalizările sunt în general prea mici și probabil în cazul deșeurilor periculoase

!?1-ult sub nivelul costurilor pentru daune; monitorizarea și inspecția sunt deasemenea neadecvate. Imbunătățirea sistemului existent reprezintă o mare prioritate.

Taxele de utilizare

Taxele de utilizare sunt cerute pentru folosirea rampelor de depozitare sau reprezintă taxe plătite unor companii specializate în domeniul reciclării și eliminării deșeurilor periculoase (sau acelor companii ce dețin o capacitate în exces pentru incinerare proprie sau a altor modalități de eliminare) ce vor fi revizuite. Astfel de instrumente trebuie însoțite prin reglementări de impunere și control prin care se cere generatorilor de deșeuri să elimine deșeurile periculoase prin aprobare, ori chiar prin generatorii de deșeuri ori printr-un operator certificat pentru tratarea deșeurilor. Costuri de mediu eficiente, și destul de mari din punct de vedere administrativ; cerințele pentru monitorizare și inspecție pun probleme în utilizarea unor astfel de instrumente, dar astfel de probleme apar deasemenea și la un sistem de impunere și control. În principiu, taxele pentru serviciile de eliminare și tratare a deșeurilor ar trebui să fie egal cu costurile marginale pe termen lung.

Sistemele de depozit cu rambursare

Prin studiul EPIQ s-a propus utilizarea de sisteme de depozite cu rambursare ca parte a unui pachet de acțiuni ce se referă la aspectele de mediu ce apar datorită eliminării bateriilor și uleiurilor uzate.

În ceea ce privesc uleiurile, s-a p ropus o intercalare a motivațiilor de impunere și control cu cele economice, cu un sistem de deposit cu rambursare întregit cu reglementări și penalizări stricte pentru cazurile de depozitare ilegală precum și a altor acțiuni. Această propunere includea și obligația detaliștilor uleiurilor de lubrefiere să aibă puncte de colectare, precum și un program de subvenție a taxei, cu un nivel al taxei de 15-20% asupra vânzărilor de uleiuri noi, iar veniturile să fie utilizate acolo unde există nevoia de subvenție a eliminării neeconomice a uleiurilor. Principiile generale au fost cuprinse în Hotărârea nr. 662/12 Iulie 2001 cu privire la gestiunea uleiurilor uzate.

Studiul EPIQ a luat în considerare diferite mecanisme pentru implementarea unui sistem de depozit cu rambursare pentru acumulatorii de autovehicule, propunând un sistem prin care detalșitii de acumulatori trebuie să accepte acumulatorii vechi. Un sistem de deposit cu rambursare ar fi esențial pentru ca acest lucru să funcționeze. Totuși, prin hotărârea nr. 1057/18 octombrie 2001 cu privire la baterii și acumulatori se impune producătorilor sau importatorilor de acumulatori mici și portabili de a avea un sistem de colectare fără taxă.

EPIQ a p ropus de asemenea informal de a introduce controlul (rambursarea depozitului sau altele) asupra eliminării acumulatorilor și calculatoarelor vechi.

Taxele pe produs

Taxele pe produs, ce se bazează pe costurile daunelor asupra mediului, pot fi în principiu aplicate asupra unei game de intrări industriale sau bunuri de consum, inclusiv uleiuri și baterii. Astfel de pârghii pot fi eficiente din punct de vedere al mediului și fezabile administrativ și pot fi folosite în combinație cu alte măsuri, cum ar fi sistemul de deposit cu rambursare.

Taxele asupra emisiilor și autorizațiile comercializabile

După cum s-a menționat mai devreme, experiența internațională sugerează un rol limitat pentru taxele asupra emisiilor sau evacuărilor pentru gestiunea deșeurilor periculoase, în mare parte datorită impactului incert asupra mediului ce se bazează implicit asupra motivațiilor economice, cerințele administrative extreme pentru monitorizare și inspecție, precum și necesitatea închiderii directe a multor activități. Ultimele aceste două obstacole se aplică deasemenea asupra utilizării asupra autorizațiilor comercializabile.

Subvențiile

Subvențiile reprezintă un instrument economic des utilizat în alte țări, dar sunt în mod clar în contradicție cu pricipiul poluatorul plătește și în particular sunt dificil de justificat în contextul românesc în care deficitul fiscal public reprezintă o constrângere majoră pentru dezvoltarea economică. În orice caz există multe bune motive pentru utilizarea subvențiilor, poate și prin folosirea ajutorului concesional străin, ca măsură interimară. Se va reține că raționamentul pentru fondul de mediu depinde esențial de necesitatea unei forme de subvenție.

Acțiuni complementare

-

poluarea aerului și apei,_

Ar fi ideal de a se utiliza taxele pentru emisii, dar datorită costurilor administrative de monitorizare, în practic taxele asupra produsului legate de poluarea aerului și apei ar putea fi mai fezabile. Înăsprirea controalelor sau aplicarea taxelor pentru eliminarea deșeurilor periculoase trebuie corelate cu controale la fel de aspre (metode economice sau de reglementare) asupra formelor alternative de eliminare a deșeurilor, adică acelea ce rezultă în poluarea aerului sau apei. Trebuie realizate eforturi pentru introducerea taxelor de poluare pe lângă taxa asupra SO2 propusă în studiul EPIQ, pentru a influența comportamentul cu privire la mediu.

Responsabilitatea legală pentru daune

Legislația UE recunoaște rolul important ce î-1 poate avea recunoașterea explicită a daunei asupra mediului ca subiect de litigiu. Pentru ca acest lucru să fie efectiv și eficient, vor fi necesare metode pentru evaluarea costurilor economice a daunei asupra mediului. Cum un obstacol clar este dat de deficiența unor astfel de informații, este oricum necesar de a se evalua investiția de mediu precum și nivelul de taxă/tarif.

Schimbul de deșeuri

Aplicabil în principiu pentru toate formele de deșeuri, guvernul joacă un rol în facilitarea creării unei piețe pentru materiile din deșeuri, sau pentru schimbul de deșeuri. Măsuri cum ar fi zonarea industrială și asigurarea de informații pot încuraja măsuri de tratare și eliminare eficiente din punct de vedere al costului.

Acorduri voluntare

Acestea fac parte din conceptul responsabilității extinse a producătorului, menționate de către EPIQ și alții. În present trebuie o abordare de la caz la caz, în parte datorită inabilității de a monitoriza emisiile de la un număr mare de întreprinderi.Acordurile voluntare pot ajuta acest aspect, concentrându-se asupra poluanților majori. Se propune ca întreprinderile industriale să fie alese pentru astfel de negocieri bazat pe gradul de periculozitate a deșeurilor sau altor poluanți evacuați și/sau asupra disponibilității acestora de a demonstra metodele pentru cea mai bună practică. Prin aceste acorduri se vor specifica penalizările economice precum și alte sancțiuni

pentru cazul de neconformare. Țintele inițiale ar trebui să fie industriile de uleiuri, automobile, farmaceutică. Ca și

Jn

Japonia ce se demonstreză prin aceste convenții voluntare ar putea stimula

inovații similare. In paralel cu aceasta, introducerea de responsabili profesioniști pentru problema controlului poluării în întreprinderile mari, cu responsabilitate legală pentru încălcarea legislației de mediu, ca și în Japonia, ar trebui luată în considerare.

III.3.4.3

Fondul de mediu

În evaluarea rolului potențial a unui Fond de Mediu în România, aspectele fiscale reprezintă o importanță crucială. Ordonanța de Urgență 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicata, cu modificarile ulterioare prin OUG nr.86/2003 stabilește liniile directoare cu privire la sursele de venit ce trebuie atrase pentru Fondul de Mediu.

Astfel de recomandări elaborate de către experții de mediu tind să ignore posibilitățile de strângere a fondurilor prin taxele asupra produselor sau prin alte taxe, pentru că acestea ar trebui să fie vărsate în fondul general de venituri pentru alocare la o prioritate națională de către Ministerul Finanțelor, decât să fie în mod specific disponibile pentru îmbunătățiri de mediu. Astfel de scheme de depozite cu rambursare - ce constituie sisteme netaxabile - ar reprezenta tipul preferat de instrument economic.

Aparent, taxele de utilizare nu aduc o opoziție din partea Ministerului de Finanțe pentru că practic acestea nu constituie taxe. S- a propus ca o parte a taxelor plătite către reciclatori să fie vărsate la fondul de mediu.

Subvențiile sunt inerente pentru conceptul de fond de mediu. Totuși, operația globală, dacă implică colectarea de taxe și tarife de la poluatori, ar putea fi considerată ca o acțiune venit neutru astfel devenind acceptabil din punct de vedere fiscal. Dacă totuși, este finanțat din alte surse, atunci implică faptul ca poluatorii în general să fie subvenționați; aceasta este clar împotriva principiului poluatorul plătește, și, dacă nu este corect îndreptată spre necesitățile prioritare, atunci este inadecvat în contextul românesc de austeritate fiscală extremă.

Crearea de fonduri ce pot aduce o contribuție utilă vor necesita un efort considerabil pentru clădirea capacității din partea donorilor externi sau a guvernelor. Aici există pericolul ca

fondurile să devină atât de competente și puternice, formând un constituent protectiv, încât vor fi dificil de a fi eliminate. Iar orice suces ce l-ar putea avea aceste fonduri în generarea de venituri le-ar putea face și mai atractive pent ru Ministerul de Finante ca surse de venit general.

În timp ce fondurile de mediu pot juca un rol important pentru situații de urgență, în mod normal acestea ar trebui privite ca măsuri temporare, și în mod cert nu ca substitut pentru reforme fundamentale. Altfel, existența acestora în practică amână soluția problemelor de mediu decât să le grăbească soluționarea.

III.3.4.4

Factori ajutători: Procesul de ajustare

Reformele politicii pentru deșeurile periculoase, sau chiar reformele pentru politica de mediu în general, pot fi ineficiente chiar dacă alți factori ajutători nu sunt prezenți. În contextul actual, aspectele relevante cuprind politicile de prețuri pentru activități complementare, stadiul liberalizării pieții în cadrul economiei globale, capacitatea financiară și tehnică a sectorului public, precum și educația și conștientizarea factorilor implicați. Clar, acest aspect este de importanță primară într-o economie de tranziție cum este cea a României, unde în absența unor factori cheie ajutători, o abordare graduală ar putea fi necesară, implicând stabilirea obiectivelor pe t ermen lung și scurt, multe din care sunt în strânsă legătură cu dezvoltarea economică în general. Unele din exemplele cheie sunt date mai jos.

Pentru a fi fezabili, astfel de recomandări trebuie croite în confomitate cu realitățile economice șip olitice. Un element cheie a unei strategii a unei economii în tranziție cum este cea a României îl reprezintă înlocuirea întreprinderilor de stat cu întreprinderi ale sectorului privat. Constrâgerile unui buget slăbit și lipsa stimulărilor economice pentru astfel de întreprinderi implică un răspuns slab la orice instrumente bazate pe piață cum ar fi taxele pentru poluare, după cum indică

recordul

de neputință

a

plăților

pentru

utilități.

Progresul

în

demontarea întreprinderilor de stat precum ăi abilitatea guvernului de a gestiona consecințele sociale a unor astfel de schimbări vor constitui determinantul principal a previziunilor pentru utilizarea efectivă a instrumentelor economice în domeniul administrării mediului.

Obiectivele generale pentru tehnologia unei producții mai curate și o administrare adecvată a mediului până la urmă vor depinde în mare măsură de existența stimulărilor economice ce asigură ca energia și apa precum și alte inputuri să fie eficientă utilizate și astfel a se evita deșeurile. Politica de prețuri pentru energie și apă reprezintă o problemă majoră pentru România, având prețuri nu numai sub costurile financiare dar mai mult în termeni ai costurilor marginale pe termen lung, mai ales dacă acestea sunt definite de a include pe cele externe.

Există desigur multe motive pentru care reforma de prețuri pentru energie și apă sunt necesare, acestea t ranscedentând cu mult aspectele specifice ale deșeurilor periculoase. Aceasta se resimte mai ales în România care are o situație fiscală acută . Energia electrică și alimentarea cu apă subvenționate (și prețurile pentru gazele naturale la extracție fiind la o cincime din prețurile internaționale astfel sub nivelul costurilor de oportunitate economice) implică subvenții explicite sau implicite ce au un impact negativ asupra economiei globale, cu deficite fiscale și costuri de împrumuturi mari ce constituie un obstacol major pentru creșterea economică. Aspectul deșeurilor periculoase reprezintă încă un motiv pentru care reforma în aceste domenii este necesară. Totuși este foarte important pentru aspectul cu privire la deșeurile periculoase să fie evidențiat, furnizând astfel încă un motiv pentru care reforma politicii în acest domeniu este necesar.

Relevanța eforturilor de a "acorda fin" prețurile legate de resursele de mediu în prezența masivă a distorsiunilor de prețuri în general trebuie deasemenea evaluată (exemplu propunerea pentru o taxă pe produs pentru generatorii de energie electrică unde inputuirile au prețuri mult sub valoarea reală, aceasta constituind doar un exercițiu pur academic).

Atât proiectul pentru tarifele pentru energie și apă precum și nivelurile instrumentelor economice pentru administrarea de mediu trebuie să ia în considerare că distorsiunile de preț se reflectă în cadrul întregii economii. Strategia generală ar fi să se propună ca orice creșteri a

tarifelor sau a altor instrumente economice să fie croite în paralel cu orientările generale pentru liberalizarea pieții a economiei românești, sau al procesului de ajustare.

Alți factori ajutători cheie cuprind conștientizarea din partea guvernelor la diferite nivele, muncitori și consumatori asupra pericolelor de sănătate ce rezultă din producerea sau utilizarea unor anumite produse. Un exemplu ar fi vânzarea uleiurilor uzate drept combustibili de calitate inferioară, cu aferentele riscuri asupra sănătății. Astfel de conștientizare și abilitate de a articula preocupările părților implicate în mod informal este necesar dacă condițiile locale trebuie să fie corect reflectate în politicile de mediu și ca instrumentele economice sa funcționeze eficient.

III.3.4.5

Finanțarea: Posibil împrumut intermediar

Unul din factorii ajutători cheie la care s-a făcut referire mai sus este dat de existența unei piețe de capital eficiente prin care industria poate obține fonduri atât pentru scopuri de producție precum și pentru controlul poluării la rate rezonabile a dobânzilor. Reformele pieții financiare au întârziat să producă un efect în România, acolo unde investiții justificate economic, inclusiv de multe ori costuri mici pentru oportunităti "câștig-câștig" ce nu pot fi realizate.

Multe ineficiențe din sectorul financiar, inclusiv acele responsabilități legale ambiguue, implică un mare nivel de risc pentru potențialii investitori, rezultând rate ale dobînzii foarte mari chiar dacă investițiile sunt foarte atractive din punct de vedere financiar. Aceasta reprezintă o constrângere majoră pentru creșterea industrială și economică din România. Oricum donorii străini ar putea, atât cât nu există pericolel e specifice iar măsurile de dezvoltare instituțională sunt încadrate în proces, își vor asuma astfel de riscuri și vor fumiza fondurile României la rate ale dobânzii semnificativ mai mici decât sunt disponibile în prezent.

Bazat pe sprijinul străin, trebuie propus un program dirijat de subvenționare ca măsură interimară, și o compensare justificată pentru nerealizările pieții de capital.

Un mecanism adecvat ar putea fi constituit de un împrumut interimar de tipul celui tipic utilizat de către donorii străini cum ar fi Banca Mondială și BERD pentru sprijinirea intermediarilor financiari ce operează în diferite sectoare. Aceste instituții sunt create pentru a replica procesele de sprijin ale proiectului a agențiilor externe pentru identificarea proiectului, evaluare și monitorizare.

Avantajul unui astfel de proces ar fi de a facilit a investițiile pentru controlul poluării, sau tehnologia unei producții curate, pentru ca industria să se conformeze reglementărilor cu privire la poluare precum și standardelor, și deasemenea să realizeze acest mod eficient din punct de vedere al costurilor acolo unde există schimbări în procesul industrial, ce ar putea necesita finanțări substanțiale. Mai mult, atunci când sunt văzute din punct de vedere al donorilor, acest proces permite ca sprijinul financiar să fie acordat unui număr mai mare de societăți mai mici, un proiect ce nu ar putea fi atins printr-un proiect prea mare.

Condițiile necesare ar trebui în consecință să includă: un cadrul legal și de reglementare ce specifică sarcinile și obligațiile noilor instituții; contribuțiile financiare sau de altă natură ce sunt suportate de către guvern; condițiile de pornire și procedurile de e':aluare; personal instruit adecvat,atât pentru domeniul financiar /bancar cât și pentru cel tehnic. In particular, personalul trebuie să poată aprecia eficiența costurilor a sub-împrumuturilor propuse și măsura în care acestea sunt deapt destinate controlului poluării sau producției curate.

III.3.4.6

Relevanța generală a analizei economice

Există două mari domenii, ce se disting prin deșeuri istorice și deșeuri nou produse, ce corespund aproximativ la două grupări a analizei economice. Strategia pentru gestiunea deșeurilor istorice este practic un aspect al prioritizării (în teorie, proiectele alternative de clasare din

punct

de

vedere

al

costurilor

și

beneficiilor

relative).

Acolo

unde

este

posibil, responsabilitatea pentru aplicarea unui proiect ar trebui să fie a industriilor implicate, dar în cele mai multe cazuri desemnarea responsabilității nu va fi fezabilă, în care caz investiția sau alte

măsuri pentru gestiunea deșeurilor periculoase devin responsabilitate publică. Pe de alt parte, gestiunea deșeurilor nou produse ar trebui să se conformeze principiului "poluatorul plătește" practic responsabilitatea revenindu-i sectorului privat, cu stimulări și reglementări determinate și implementate de către guvern. Existența continuă a sectorului întreprinderilor de stat complică această problemă în practică, dar în principiu întreprinderile de stat ar trebui să se conformeze acelorași cerințe ca și întreprinderile sectorului privat.

Problema principală este de cum să se dezvolte o strategie rezonabilă având în vedere problemele cu p rivire la date, în mod special, informații cu privire la sursele deșeurilor periculoase, precum și impactele acestora, mai ales asupra sănătății publice.

111.4

ADMINISTRAREA ZONELOR CONTAMINATE

111.4.1.

Definiție

Termenul

"zonă contaminată"

nu este definit în mod juridic în România. Ceea ce numim zone cu sol contaminat sau zone contaminate sunt în principal depozitele de deșeuri periculoase și zonele de depozitare unde substanțele periculoase prezente în deșeuri au poluat solul și apa subterană. Poluarea cu substanțe toxice a fost în general determinată ca urmare a unei activități din trecut a depozitului de deșeuri, dar, de asemenea, poate fi generată de o activitate care continuă și în prezent. Problema principală a gestiunii zonelor contaminate constă în modul în care se face controlul poluării generate de activitățile de depozitare din trecut și de manipulare a deșeurilor periculoase.

Termenul

"zone contaminate istorice"

este folosit în scopul desemnării zonelor contaminate cu activitate din trecut.

Termenul

"zone contaminate orfane"

este folosit pentru zonele contaminate, în general zone istorice, pentru care nu mai există un agent poluator responsabil și răspunzător care să ia măsurile necesare de investigare, remediere și curățare. Termenul "zone orfane" este în mod obișnuit folosit în rapoartele UE, pe lângă alți termeni cum ar fi, de exemplu, "zone abandonate".

Există oricum tipuri suplimentare de zone contaminate care ar trebui incluse în definiție, deși acestea nu aparțin în mod strict categoriei depozitelor de deșeuri periculoase, în scopul stabilirii unei politici de gestiune a zonelor contaminate din România. Zonele industriale vechi, depozitele de deșeuri, zonele subterane de depozitare, precum și substanțele toxice de pe sol sunt toate surse potențiale de poluare a solului și apei subterane de substanțele periculoase și vor fi luate în considerație în definiția zonelor contaminate. Astfel, există în principal 4 categorii de surse de contaminare care pot fi luate în considerație pentru definiția zonelor contaminate, cu posibilitatea suprafețelor de teren contaminate din jurul acestor surse datorită mobilității trecute sau actuale a poluanților în apa subterană:

•

depozitele de deșeuri, inclusiv haldele și batalurile ;

•

stocarea deșeurilor periculoase ;

•

scurgerile accidentale : Scurgeri din trecut sau recente/actuale ;

•

intreprinderile scoase din funcțiune după închidere (fabrici abandonate).

Strategia și acțiunile propuse în acest plan sunt aceleași pentru zonele depozitelor de deșeuri periculoase și pentru alte categorii de de zone care implică poluarea solului și apei subterane cu materii și substanțe reziduale periculoase. In fiecare caz acțiunile vor trebui angajate în scopul prevenirii sau eliminării pagubelor existente și potențiale pentru sănătate și mediul înconjurător prin expunerea neacceptabilă la substanțele reziduale periculoase prezente în depozitele de deșeuri și zonele de stocare și în solul și apele subterane contaminate.

111.4.2 Cadrul legislativ si strategia

Pana in present in România există câteva reglementări și acțiuni care au fost întreprinse cu efecte pozitive directe asupra gestiunii zonelor contaminate. Totusi trebuie stabilit cadrul legislativ și strategia pentru gestiunea zonelor contaminate, deoarece nu există o abordare integrată structurată și explicită pentru gestiunea acestei probleme. Mai precis, nu este luat în considerare cazul referitor la contaminarea determinată de sursele de poluare istorică din trecut.

Hotărârea de Guvern nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deșeurilor este semnificativă în special deoarece această oferă implicit o definiție a ceea ce este zona contaminată în cazul specific al depozitelor de deșeuri periculoase în exploatare: este o zonă de depozitare aflată în exploatare la data la care această Hotărâre intră în vigoare fără să fi obținut autorizația de mediu. Astfel de zone trebuie să fie închise în conformitate cu procedura legală.

Programul de acțiune al Hotărârii nr. 118/2002 include un inventar al surselor de contaminare al apelor de suprafață și subterane cu substanțe periculoase. Oricum, relevanța pentru problema zonelor contaminate nu este suficient de clară. Ordinul 756 emis în 1997 prevede faptul că valorile de calitate a solului reprezintă referințele actuale pentru luarea deciziei în cazul contaminării

solului și apei subterane

în România. Oricum, gestiunea zonelor contaminate nu a avut drept țintă aceste valori în acest moment și va fi necesar să se stabilească valori și proceduri noi pentru a se potrivi condițiilor specifice gestiunii zonelor contaminate.

111.4.3. Situatia existenta

Sursele actuale de informații pentru zonele contaminate sunt: Inventarul depozitelor de deșeuri (ICIM), inventarul zonelor fierbinți pentru ape (ICIM), inventarul zonelor fierbinți pentru accidente (ICIM) și punctele cu risc de accidente (Apele Române), inventarul zonelor de stocare și depozitare a pesticidelor (Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor) și inventarele zonelor de vulnerabilitate a apelor subterane (ICIM, INMH). Cu excepția inventarului pesticidelor, nici unul din aceste inventare nu se referă la depozitele istorice de deșeuri. In plus, atâta timp cât acestea se referă la sursele de poluare, aceste inventare se referă mai mult la protecția calității apei de suprafață decât la protecția resurselor de sol și apă subterană.

Raportul național asupra Stării Mediului Inconjurător prezintă faptul că aproximativ

900.000 ha de sol sunt contaminate cu metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd) și dioxid de sulf, cu exemple tipice ca Baia Mare, Zlatna, și Copsa Mică. Din aceste zone, așa zisele zone excesiv poluate ajung până la 200.000 ha. Nivele ridicate de poluare a solului sunt raportate și pentru Târgu Mures, Turnu Măgurele, Tulcea și Zlatna. Poluarea cu petrol și apă sărată de la exploatarea țițeiului este importantă pentru o suprafață de aproximativ 50.000 ha. Aceste informații par să fie rezultatul unui program de monitorizare a calității solului bazat pe o situație din 1992 și mai târziu în 1997. Nu există nici o descriere sau inventar al zonelor cu soluri contaminate din România.

111.4.4 Gestiunea informațiilor

IIL4.4.1 Disponibilitatea informațiilor

•

Informațiile din domeniul contaminării solului și apei subterane sunt în general limitate la acelea ale monitorizării obligatorii la depozitele active de deșeuri.

•

Nu există o bază de date națională pentru zonele contaminate cu o atenție deosebită pe impactul potențial asupra calității apei subterane și a solului, precum și nici un inventar al depozitelor necontrolate de deșeuri periculoase din trecut.

•

Nu există nici o descriere națională a nivelurilor de contaminare a solului și apei subterane, a extinderii geografice, a impactului asupra mediului, a acțiunilor de remediere în curs sau planificate.

•

Stabilirea unei baze de date va furniza o informare mai bună asupra substanțelor periculoase care nu sunt contabilizate în cadrul sistemului de informații despre deșeuri gestionate de ICIM și va da posibilitatea estimării impactului și a riscurilor pentru sănătate și mediul înconjurător.

IIL4.4.2 Inventarul la nivel național

•

Stabilirea unui sistem de bază de date și a unui inventar obligatoriu al zonelor cu sol contaminat este acțiunea cea mai urgentă și necesară care trebuie luată pentru începerea procesului de gestiune a zonelor contaminate.

•

APM-urile vor trebui să elaboreze inventare ale depozitelor necontrolate inactive de deșeuri periculoase și ale altor zone contaminate și să integreze datele în planurile de gestiune a deșeurilor.

•

Va trebui inițiat un inventar la nivel național al zonelor contaminate pe baza experienței obținute la nivel de județ și a îndrumărilor tehnice ale procesului de inventariere.

IIL4.4.3 Sistemul de raportare

•

Se va stabili un sistem de raportare a datelor relevante pentru inventar și de urmărire a zonelor contaminate. Raportarea se va face implicând operatori locali, APM-urile locale și ICIM.

•

Lista datelor pentru articolele cheie în scopul stabilirii bazei de date se va pregăti în cadrul scopului procesului de inventariere.

•

Informațiile asupra zonelor contaminate vor trebui difuzate pe scară largă prin documentele la nivel local/național referitoare la prezentarea gestiunii mediului înconjurător și a deșeurilor.

IIL4.4.4

Sistemul

de

notare

și

ierarhizare

pentru

evaluarea

zonelor contaminate

•

Procesul de notare și de ierarhizare pentru evaluarea zonelor contaminate se bazează pe date despre condițiile de gestiune a zonelor contaminate. Obiectivul său este de a clasifica zonele contaminate în conformitate cu nivelurile de risc și urgență. Notarea și ierarhizarea zonelor contaminate reprezintă aspectul principal al activității de inventariere după colectarea datelor de bază.

•

MMGA a adoptat un sistem de evaluare a priorităților pentru planificarea închiderii

depozitelor

de deșeuri

orășenești. Acesta

poate

fi

utilizat

ca o referință metodologică pentru notarea și ierarhizarea în cazul inventarului zonelor contaminate.

•

Metodele de ierarhizare vor trebui stabilite la nivel de județ înainte de a fi transpuse la nivel național, dacă este necesar.

IIL4.4.5 Investigația

•

Există foarte puține exemple de investigație pe teren pentru contaminarea solului și apei subterane.

•

Criteriile de decizie pentru începerea investigației sunt stabilite în prezent în conformitate cu Ordinul 756, care oricum nu a fost elaborat pentru scopul specific al zonelor contaminate. Va trebui stabilită o procedură specifică.

•

Există diferite reglementări legale pentru supravegherea și metodele de recoltare a probelor,

dar

vor

trebui

elaborate

îndrumările

tehnice

pentru

investigarea

zonelor contaminate.

IIL4.4.6 Remedierea

•

Nu există o procedură clară pentru remediere în România.

•

Nu există o agenție responsabilă cu dezvoltarea și controlul

lucrărilor de remediere și nu există o descriere legală clară a criteriilor de decizie pentru remedierea și alegerea alternativelor de remediere corespunzătoare.

•

Există măsuri de remediere temporare și permanente care vor trebui luate în considerare în conformitate cu situația de fapt și nivelul de risc.

•

O măsură temporară o reprezintă prevenirea la expunere/absorbție a solului și apei subterane contaminate și împiedicarea răspândirii poluanților. Luarea acestor măsuri nu este necesară pentru zonele în care riscul este la un nivel acceptabil.

•

Restricția de utilizare a terenului va trebui luată în considerație ca măsură practică de bază a remedierii atunci când este cazul. Această abordare este rezonabilă și este adoptată în numeroase țări ale UE. Inregistrarea terenurilor în documentele cadastrale reprezintă o bună condiție pentru utilizarea măsurilor de restricție privind folosirea terenurilor.

111.4.5 Abordarea strategica

IIL4.5.1 Obiective

Obiectivul de bază al strategiei pentru managementul zonelor cu sol contaminat și mai ales al zonelor cu depozite necontrolate istorice de deșeuri periculoase este de a împiedica posibilele efecte asupra mediului și sănătății ale surselor de contaminare din trecut și din prezent determinate de substanțele reziduale periculoase. Acest obiectiv este stipulat în legislația de mediu din România.

Un alt obiectiv este evitarea formării de noi zone cu sol contaminat și protejarea resurselor de sol și apă subterană pentru generațiile viitoare.

Strategia propusă pentru managementul zonelor cu soluri contaminate constă în următoarele aspecte principale:

•

inceperea stabilirii unei politici de gestiune a depozitelor istorice de deșeuri de la identificare până la remedierea și întărirea sistemului

instituțional

pentru prevenirea contaminării solului de la depozitele necontrolate inactive de deșeuri din trecut.

•

stabilirea

responsabilităților

pentru

operatorii

depozitelor

și

proprietarii terenurilor, precum si pentru autoritatile locale in cazul zonelor istorice și orfane, în scopul realizării evaluării și a măsurilor de remediere necesare.

•

stabilirea bazei de date a inventarului la nivel județean și apoi național a zonelor contaminate.

•

stabilirea standardelor pentru procedurile de identificare, investigare și remediere.

•

inceperea identificării priorităților pentru un program de investigare și de măsuri de remediere și planificare a curățării în zonele unde vor trebui întreprinse măsuri urgente pentru a reduce riscul de expunere (oprirea răspândirii poluanților).

•

punerea în aplicare a legislației privind controlul poluării și depozitării deșeurilor în scopul prevenirii aparitiei de zone contaminate.

•

ridicarea

conștientizării

personalului

din administratie

și din alte agenții guvernamentale implicate în scopul promovării și implementării activităților de inventariere și a măsurilor de remediere pentru cazurile prioritare.

•

identificarea și implementarea măsurilor eficiente și cu costuri reduse pentru prevenirea expunerii la riscuri cum ar fi împrejmuirea și panourile semnalizatoare și restricțiile pe scară redusă de utilizare a terenurilor.

Acțiunile recomandate au ca scop gestiunea zonelor inactive și a zonelor contaminate în scopul reduceriisi/sau eliminării riscului de mediu. Recomandarile contin actiuni pe termen scurt, mediu si lung, asa cum sunt prezentate in tabelul de mai jos.

183

Tabel. 111.4.5.1

Lista recomandărilor pentru strategie

Domeniu

Termen scurt 2004-2005

Termen mediu 2006-2008

Termen lung 2009 - 2015

I. Necesități legislative și instituționale

•

stabilirea in cadrul MMGA a unui birou responsabil cu

zonele contaminate

•

stabilirea unui grup de lucru național pentru zonele

contaminate

•

pregătirea și emiterea de ordine ministeriale noi privind zonele contaminate istorice

•

desemnarea zonelor de depozite istorice de deșeuri periculoase în cadrul sarcinilor

serviciului de inspecție

•

sistemul de aprobare a planurilor de investigare și reabilitare

•

reglementarea sistemului de înregistrare a zonelor contaminate istorice în documentele

cadastrale

•

stabilirea responsabilității autorităților locale

2. Constituirea bazei de date și gestiunea datelor

•

program de inventariere preliminară a zonelor

contaminate

•

includerea descrierilor în cadrul cărților albe de declarații de mediu și planurilor de gestiune

a deșeurilor

•

descrierea rezultatelor implementării programului de acțiune stabilit prin Hotărârea

I I 8/2002

•

inventarul național detaliat al zonelor

contaminate

3. Planificarea și luarea măsurilor

•

includerea haldelor și depozitelor istorice de

deșeuri periculoase ale societăților în planurile lor de gestiune a deșeurilor

•

luarea măsurilor de monitorizare corespunzătoare pentru sol și apă subterană

pentru zonelor istorice

•

propunerea măsurilor de supraveghere și control care vor trebui luate cât de curând

posibil

•

lista preliminară a zonelor contaminate de mare prioritate

•

luarea măsurilor de restricționare a utilizării terenurilor și a apei

•

pregătirea planurilor de remediere și curățare și

a studiilor de fezabilitate pentru zonele prioritare cu risc ridicat

•

implementarea planurilor de remediere

pentru zonele prioritare cu risc ridicat

Stabilirea responsabilitatilor la nivel central si local referitoare la gestiunea zonelor contaminate;

Elaborarea unui sistem național de raportare, a bazei de date pentru zonele contaminate si prioritizarea acestora;

Dezvoltarea unor campanii de conștientizare pentru autoritatile publice regionale/judetene/locale si pentru agentii

econom1c1;

Elaborarea unor planuri de urgenta si de remediere

primara;

Monitorizarea si restrictionarea utilizarii terenurilor si apelor din zonele contaminate;

Implementarea sistemului de finantare pentru remedirea zonelor orfane si pentru zonele prioritare cu risc ridicat.

ANEXA Nr. 1

la plan

CALARASI

COMCEH S.A. CALARASI

Str. Prelungirea Bucurestilor nr.1, Calarasi, Jud. Calarasi

0242/312942

0242/311401

0242/315723

CLUJ

MUCART S.A. CLUJ

Str. Gladiolelor nr.1,Cluj, Jud. Cluj

0264/435515

NEAMT

PETROCART S.A. PIATRA NEAMT

Str. Decebal nr.171, Piatra Neamt, Jud. Neamt

0233/213513

0233/218330

0233/231513

MEHEDINTI

CELROM S.A. TR.SEVERIN

Str. Traian nr. 297, Drobeta Turnu Severin,Jud. Mehedinti

0252/315982

0252/316558

0252/313370

PRAHOVA

OMNIMPEX HARTIA S.A. BUSTENI

B-dul Libertatii nr. 90, Busteni, Jud. Prahova

0244/320091

0244/321355

0244/320975

SUCEAVA

AMBRO S.A. SUCEAVA

Str.Unirii nr.24, Suceava,Jud. Suceava

0230/250725

0230/250714

0230/517506

VASLUI

HITROM S.A. VASLUI

Str. Metalurgiei nr. 1, Vaslui, Jud. Vaslui

0235/340063

0235/315093

VRANCEA

VRANCART S.A. ADJUD

Str. Ecaterina Teodoroiu nr.17, Adjud, Jud. Vrancea

0237/641902

0237/640800

0237/641720

187

Din industria maselor plastice

Judet

Persoana juridica care desfasoara activitati de colectare, valorificare si/sau eliminare

Telefon

Fax

E-mail

Persoana de contact

Denumirea societatii

Adresa

BUZAU

GREENTECH SA BUZAU

Str. Aleea Industriilor nr. 17, Buzau

0238/725759

0238/711050

Cristinei Drobeta - administrator

BRASOV

HANS & ELENA INTERNATIONAL SRL BRASOV

Str. Iuliu Maniu nr. 15, Brasov

0268/440111

0268/412734

Elena Liebhardt - administrator

CALARASI

GENIAL COMPANY SRL OLTENITA

Str. Mircea Eliade nr. 149-150, BI.G80,

Ap.8, Oltenita

0242/515915

0242/515909

Iacob Florea - director

general

PRAHOVA

POLIMERI EST-IMPEX SRL CAMPINA

Str. Grivitei nr. 35, Campina

0244/333612

Daniel Desliu - director

ANEXA Nr. 2

la plan

COVASNA

REMAT COVASNA SA

Sfantu Gheorghe, str. Constructorilor nr. 13

0267/317156,

0267/351184

ARIADNE IMPEX SRL

Sfantu Gheorghe, str. Muncitorilor nr. 13 A

0267/314986

0267/324043

Pozna David

DAMBOVITA

REMAT DAMBOVITA SA

Tarqoviste, str. Laminorului nr. 10

0245/632967

Spanu Poior

DOLJ

REMAT DOLJ SA

Craiova, str. Drumul Industriilor nr. 7

0251/185336

Ghinea Cornelia

OLTMETAL SA

Craiova, Cartier Craiovita Noua, BI. 134, ap.20

0251/436101

Patrut Ion

3 R CRAIOVA SA

CRAIOVA, str. Rozelor nr. 68

0251/152747

Cazacu Dumitru

COMAT DOLJ SA

Craiova, str. Sararilor nr. 37

0251/147960

0251/162530

Ungureanu Gheorghe

MECONF SA

Craiova, Bdul. Maresal Antonescu nr. 100

0251/134942

0251/419917

Fulger Nicolae

VASCOM SRL

Craiova, str. Alexandria nr. 2

0744506534

Vlad Stefania

GALATI

REMAT GALATI SA

Galati, Calea Prutului nr. 53

0236/460750

Axente Marin

GIURGIU

REMAT GIURGIU SA

Giurgiu, Sos. Bucuresti Km 5

0246/210010

Opreanu George

GORJ

REMAT GORJ SA

Targu Jiu, str. 23 August nr. 113

0253/246386

Cotojman Aurelian

HODOSANA COM SRL

Rovinari, str. Prieteniei nr. F.N.

0251/436819

Stanica Dorei

HARGHITA

REMAT HARGHITA SA

Miercurea Ciuc, str. Bailor nr. 72

0266/171046

Biro Iosif

ZOLD ET COMP SA

Miercurea Ciuc, str. Patinoarului nr. 12 B

0744507812

0266/111145

Zold Ludovic

HUNEDOARA

REMAT HUNEDOARA SA

Deva, str. Grivitei nr. 37

0254/214408

0254/216962

Suciu Corina

ERA XXI SRL (schimbat

denumire din CLASS PROIECT SRL)

Deva, str. Liliacului nr. F.N., BI. 24, ap. 13

0254/226149

Nistor Claudiu

IALOMITA

REMAT IALOMITA SA

Slobozia, sos. Amara nr. 1

0243/213513

0243/211942

Donase Ionel

IASI

REMAT IASI SRL

lasi, str. Aurel Vlaicu nr. 88

0232/237535

Mihailescu Victor

MARAMURES

REMAT MARAMURES SA

Baia Mare, Bdul. Bucuresti nr. 51

0262/222661

0262/225690

Nechita Florin

MEHEDINTI

REMAT MEHEDINTI SA

Drobeta Turnu Severin, str. Cerneti nr.

14

0252/324826

0252/327376,

0252/324826

Tilca Petru

CELROM SA

Drobeta Turnu Severin, Bdul. Nicolae lorqa nr. 2

0252/316559

0252/316559

Sarbu Mihai

MURES

REMAT MURES SA

Targu Mures, str. Gheorghe Doja nr. 8

0265/165506

Saluta Constantin

POLIGLOT COMIMPEX SRL

Corn Adamus, sat Dambau nr. 66

0265/440525

Miklos Levente

MARETIN MATERIALE RECUPERABILE SRL

Cristesti, str. Principala nr. 805

0265/326339

Tincu Maria

ORMATIN MUR MATERIALE RECUPERABILE SRL

Cristesti, str. Principala nr. 808

0265/435154

Orban Stefan

SIREF SRL

Siqhisoara, str. Tarnavei nr.13,ao. 1

0265/772421

Gherca Codruta

NEAMT

REMAT NEAMT SA

Piatra Neamt, str. General Dascalescu nr. 287

0233/210240

Gafa Tudor

PETROCART SA

Piatra Neamt, Bdul. Decebal nr. 171

0233/213513,

0233/218330

0233/213513

Vais Adrian

189

OLT

ALPROM SA

Slatina, str. Milcov nr. 1

0249/432520

0249/433883

Stroica Gheorghe

REMAT OLT SA

Slatina, str. Depozitelor nr. 13

0249/432730

Ustuca Sandu

PRAHOVA

REMAT PRAHOVA SA

Ploiesti, str. Muzelor nr. 38

0244/524916

Beldiman Stelian

BLUE BIRD PASARE ALBASTRA SRL

Ploiesti, str. Mihai Bravu nr. 29

0244/512035

Hanu Florentin

DRAGERO COM SRL

Filipestii de Padure

0244/387360

Dracea Gheorghe

SATU MARE

REMAT SATU MARE SA

Satu Mare, str. Depozitelor nr. 35

0261/769465

lakab Stefan

FEROMETAL SRL

Satu Mare, Str. Magnoliei Nr. 46

0261/769080

Janki Gheza

SALAJ

REMAT SALAJ SA

Zalau, Str. Macesilor Nr. 3

0260/662026

Ciupe Liviu

SIBIU

REMAT SIBIU SA

Sibiu, str. Otelarilor nr. 71

0269/238118

Lazar Ion

REMAT MEDIAS SA

Medias, str. Drumul Garii nr. 1

0269/843160

Buda Mihai

POLSIB SA

Sibiu, Sos. Alba Iulia nr. 40

0269/210085,

0269/210058

0269/218350

Neagoe Daniela

SUCEAVA

REMAT SUCEAVA

Suceava, Calea Unirii nr. 31 A

0230/250122,

0230/250372

Podoleanu Mircea

TELEORMAN

DANCONSTRUCT COM SRL

Alexandria, str. C. Brancoveanu nr. F.N., BI. G 4, ap. 13

0247/315938

Dan Constantin

SIMPAS SA

Alexandria, str. 1 Mai nr. 107, BI. B 6

0247/322708

Georgescu Alexandru

TIMIS

COMATTIMIS SA

Timisoara, str. Ion Ionescu de la

Brad nr. 15

0256/210531

0256/210539

Ritivoiu Toma

NEFER PROD IMPEX SRL

Timisoara, str. Ion Slavici nr. 113

0256/217063

Boe Nicolae

CELULOZA SI OTEL SRL

Timisoara, str. Marat nr. 8

0256/215055

Arpad Gal

REMATTIMIS SA

timisoara, str. Polona nr. 2

0256/221788

Bercea Florin

YVETTE SRL

Timisoara, str. Prahova nr.15,ap. 1

0256/217513

Gal Georqeta

RECOMET M.B.M. SRL

Timisoara, lntr. Ursului nr. 1, sc. B, ap.8

0256/183420,

0745520780

Mungiu Vasile

TULCEA

REMAT TULCEA SA

Tulcea, str. 7 Noiembrie nr. 1

0240/517888

Andrei Gheorghe

VASLUI

REMATVASLUI SA

Vaslui, str. Podul lnalt nr. 9

0235/360309

Turbatu Costica

RULMENT! SA

Barlad, str. Republicii nr. 320

0235/411120

0235/413838

Halii Kaymal

VALCEA

REMAT VALCEA SA

Rm. Valcea, str. Buioreni nr. 52

0250/741442

Cazacu Florin

VRANCEA

REMAT VRANCEA SA

Focsani, str. Milcovul nr. 42

0237/227126

0237/222515

Mateiu Georgeta

VRANCART SA

Adjud, str. Ecaterina Teodoroiu nr. 17

0237/640800

Simionescu Dan

BUCUREST 3

ROMRECYCLING SRL

Bucuresti, Piata Alba Iulia nr. 7, BI. I 6, sc. 1, et. 9, ao. 54

021/312 82 30

021/312 82 31

Sofian Mihai

BUCURESTI 4

REMAT BUCURESTI SUD SA

Bucuresti, str. Berceni Fort nr. 5

021/499 09 19

021/499 08 08

Porumb Corneliu

TOMARVA G & V IMPEX SRL

Bucurestl, Calea Vacaresti nr. 207

021/684 86 25

Radulescu Ecaterina

ILFOV

REMAT BUCURESTI NORD SA

Buftea, Sos. Veche Bucuresti- Pitesti, Km 15,2

021/310 19 13

021/792 06 04

Rocsin Sever

190

ANEXA Nr. 3

la plan

HUNEDOARA

REMAT HUNEDOARA SA

DEVA, str. Grivitei nr. 37

0254/214408

0254/216962

Suciu Corina

IALOMITA

REMAT IALOMITA SA

SLOBOZIA, Sos. Amara nr. 1

0243/213513

0243/211942

Donose Ionel

IASI

REMAT IASI SRL

IASI, str. Aurel Vlaicu nr. 88

0232/237535

Mihailescu Victor

MARAMURES

REMAT MARAMURES SA

BAIA MARE, Bdul. Bucuresti nr. 51

0262/222661

0262/225690

Nechita Florin

MEHEDINTI

REMAT MEHEDINTI SA

DROBETA TURNU SEVERIN, str.

Cerneti nr. 14

0252/324826

0252/327376,

0252/324826

Tilca Petru

MURES

REMAT MURES SA

TARGU MURES, str. Gheorghe Doja nr. 8

0265/165506

Baluta Constantin

NEAMT

REMAT NEAMT SA

PIATRA NEAMT, str. General Dascalescu nr. 287

0233/210240

Gafa Tudor

OLT

ALPROM SA

SLATINA, str. Milcov nr. 1

0249/432520

0249/433883

Stroica Gheorghe

INSTIRIG SA BALS

BALS, str. Nicolae Balcescu nr. 192

0249/450007

0249/450294

Caliciu Victor

PRAHOVA

REMAT PRAHOVA SA

PLOIESTI, str. Muzelor nr. 38

0244/524916

Beldiman Stelian

SALAJ

REMAT SALAJ SA

ZALAU, str. Macesilor nr. 3

0260/662026

Ciupe Liviu

SIBIU

REMAT MEDIAS SA

MEDIAS, str. Drumul Garii nr. 1

0269/843160

Buda Mihai

SIMEROM SA

SIBIU, str. Lector nr. 3

0269/431102

0269/211170

Dichel Constantin

FLARO SA

SIBIU, str. Raului nr. 33

0269/220080

0269/220977

Rosca Floare

PROMBAT SA

COPSA MICA, str. Sibiului nr. 25

0744786170

0269/847444

Rosca Nicolae

SUCEAVA

REMAT SUCEAVA

SUCEAVA, Calea Unirii nr. 31 A

0230/250122,

0230/250372

Podoleanu Mircea

TIMIS

COMAT TIMIS SA

TIMISOARA, str. Ion Ionescu de la Brad nr. 15

0256/210531

0256/210539

Ritivoiu Toma

ALCRICO SRL

TIMISOARA, str. 7 Aprilie nr. 4

0256/190214

Munteanu Cristian

ALFAPLAST SA

Localitatea JEBEL

0256/20001 O

Balica Mihaela

TULCEA

REMAT TULCEA SA

TULCEA, str. 7 Noiembrie nr. 1

0240/517888

Andrei Gheorghe

VASLUI

REMAT VASLUI SA

VASLUI, str. Podul lnalt nr. 9

0235/360309

Turbatu Costica

RULMENT! SA

BARLAD, str. Republicii nr. 320

0235/411120

0235/413838

Halii Kaymal

VALCEA

REMAT VALCEA SA

RM. VALCEA, str. Bujoreni nr. 52

0250/741442

Cazacu Florin

VRANCEA

UNIPLAST SA

FOCSANI, Bdul. Bucuresti nr. 76

0237/613900

0237/613952

Anitoaei Marcel

BUCURESTI 1

NEFERAL SA

BUCURESTI, Bdul. Biruintei nr. 100

021/255 20 41

Obadau Marin

BUCURESTI 2

ARMETAL SRL

BUCURESTI, Sos. Stefan cel Mare nr. 56, BI. 38, ap. 35

021/211 25 78

Tahu Mihaela

BUCURESTI 3

ROMRECYCLING SRL

BUCURESTI, Piata Alba Iulia nr. 7, BI. 16, sc.1, et. 9, ap. 54

021/312 82 30

021/312 82 31

Sofian Mihai

BUCURESTI 4

REMAT BUCURESTI SUD SA

BUCURESTI, str. Berceni Fort nr. 5

021/499 09 19

021/499 08 08

Porumb Corneliu

BUCURESTI 5

RER-RWE ECOLOGIC SERVICE BUCURESTI - REBU SA

BUCURESTI, Bdul. Tudor Vladimirescu nr. 35

021/410 4434,

021/410 6937

021/410 59 87

Preda Cezar

ILFOV

REMAT BUCURESTI NORD SA

BUFTEA, Sos. Veche Bucuresti-Pitesti Km 15,2

021/310 1913

021/792 06 04

Rocsin Sever

ATRA ECO SRL

Corn. CHIAJNA, str. 9 Mai nr. 39

0722369499

021/493 61 19

Cherciu Ionel

ACUMULATORUL SA

Corn. PANTELIMON, Bdul. Biruintei nr. 98