Hotărârea nr. 2/2004

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

La data de 19 octombrie 2004 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestația înregistrată la nr. 2/CT din 17 octombrie 2004, formulată de Partidul România Mare, care privește înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 28 noiembrie 2004, și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 569F/2004.

La data de 20 octombrie 2004 Alianța "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat a depus la Curtea Constituțională un "memoriu în apărare", înregistrat la Alianță sub nr. 103 din 19 octombrie 2004, prin care se solicită respingerea ca neîntemeiată a contestației formulate de Partidul România Mare. La memoriu este anexată propunerea Alianței "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat privind candidatura domnului Traian Băsescu la funcția de Președinte al României, semnată de copreședinția Alianței "Dreptate și Adevăr" D.A. P.N.L.-P.D. - președinte P.N.L., Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, și președinte P.D., Traian Băsescu, propunere înregistrată la Biroul Electoral Central sub nr. 2/P din 17 octombrie 2004.

În temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, astfel cum a fost modificat, Curtea a considerat util să fie invitați reprezentanți ai contestatorului - Partidul România Mare, precum și ai Alianței "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat.

Dând curs invitației, la dezbateri se prezintă, din partea Partidului România Mare, domnul vicepreședinte Lucian Bolcaș, iar din partea Alianței "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat, domnii avocați Ion Dragne și Robert Roșu, cu delegație la dosar.

Reprezentanții Alianței "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat au depus, în copie, următoarele acte:

- Extras din procesul-verbal al lucrărilor Congresului extraordinar al Partidului Național Liberal din 24-25 august 2002, București;

- Statut - Regulamentul de aplicare a Statutului Codul etic al Partidului Național Liberal - extras (art. 4982);

- Protocolul încheiat între Partidul Național Liberal și Partidul Democrat la data de 28 septembrie 2003, împreună cu documentele care au stat la baza acestuia;

- Sentința civilă nr. 3 din 14 ianuarie 2004 a Tribunalului București - Secția a V-a civilă, prin care s-a dispus înregistrarea în Registrul alianțelor politice al Tribunalului București a Alianței "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat;

- Delegarea de competențe a președintelui Partidului Național Liberal, semnată de domnul Theodor Dumitru Stolojan la 2 octombrie 2004;

- Hotărârea nr. 15 din 4 octombrie 2004 a Delegației Permanente a Partidului Național Liberal.

Reprezentantul Partidului România Mare cere să se ia act că nu contestă actele depuse.

Domnul avocat Ion Dragne, reprezentant al Alianței "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal Partidul Democrat, ridică excepția lipsei calității procesuale a reprezentantului Partidului România Mare, întrucât acesta nu este președintele partidului.

Reprezentantul Partidului România Mare solicită plenului să dispună respingerea excepției ridicate, arătând că legitimarea sa procesuală se întemeiază pe prevederile art. 40 din Statutul Partidului România Mare, care prevăd că președintele acestuia poate delega competența de reprezentare.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale a reprezentantului contestatorului, ca fiind neîntemeiată.

Reprezentantul Alianței "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat declară că renunță la excepția ridicată.

Având cuvântul pe fond, reprezentantul Partidului România Mare solicită admiterea contestației și, pe cale de consecință, să se constate neregularitatea formalităților de depunere a candidaturii domnului Traian Băsescu la funcția de Președinte al României.

În esență, contestatorul arată că propunerea a cărei înregistrare se contestă este semnată de domnii Traian Băsescu, în calitate de președinte al Partidului Democrat, și de Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, în calitate de președinte interimar al Partidului Național Liberal, acesta din urmă neavând abilitarea legală să semneze, în numele Partidului Național Liberal, propunerea de candidatură la Președinția României a domnului Traian Băsescu. Aceasta deoarece, potrivit

art. 9 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, se impune ca respectiva propunere să fie semnată de conducerea partidului sau a alianței politice, iar potrivit dispozițiilor

art. 10 lit. j) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

sunt competente să depună astfel de candidaturi numai organele împuternicite prin statut.

Conform

Legii partidelor politice nr. 14/2003 , Partidul Național Liberal avea obligația să solicite înscrierea la tribunal, printre alte funcții de conducere, și pe aceea de președinte interimar. Numai în acest mod președintele interimar putea dobândi și calitatea de copreședinte al Alianței "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal Partidul Democrat.

În plus, contestatorul mai susține că delegarea de competențe nu are forță juridică, având în vedere că Theodor Dumitru Stolojan, președintele Partidului Național Liberal, s-a retras din activitatea politică la o dată anterioară delegării de competențe către domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, vicepreședinte al Partidului Național Liberal.

La rândul său, reprezentantul Alianței "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat solicită respingerea contestației, arătând că delegarea de competențe a președintelui Partidului Național Liberal către Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, vicepreședinte al aceluiași partid, s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 68 alin. (1) lit. h) și alin. (2) al aceluiași articol din Statutul Partidului Național Liberal. Față de această situație, susține că propunerea candidaturii domnului Traian Băsescu s-a făcut cu respectarea prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 370/2004 . Astfel, propunerea de candidatură a fost depusă și înregistrată la Biroul Electoral Central sub semnătura domnului Traian Băsescu, președinte al Partidului Democrat, și a domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, căruia, la data de 2 octombrie 2004, domnul Theodor Dumitru Stolojan, președintele Partidului Național Liberal, i-a delegat toate atribuțiile de președinte al Partidului Național Liberal "prevăzute de lege, Statut, Regulamentul de aplicare a Statutului și celelalte regulamente adoptate de Delegația Permanentă, precum și atribuțiile prevăzute de Protocolul Alianței, în calitate de copreședinte al Alianței politice «Dreptate și Adevăr» D.A. Partidul Național Liberal Partidul Democrat". Delegația Permanentă a Partidului Național Liberal a luat act de decizia președintelui Theodor Dumitru Stolojan de a se retrage din activitatea politică prin Hotărârea nr. 15 din 4 octombrie 2004, deci după delegarea de competențe către vicepreședintele partidului.

Cu privire la susținerea că domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu "nu este automat și copreședinte al Alianței «Dreptate și Adevăr» D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat", se arată că, în temeiul

art. 9 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 370/2004 , propunerea de candidatură trebuie să fie semnată de conducerile partidelor ce alcătuiesc Alianța "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat și nu neapărat de către conducerea acestei alianțe. Totodată, se arată că, și în calitate de vicepreședinte al Partidului Național Liberal, domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu ar fi putut semna propunerea de candidatură, făcând parte din conducerea partidului.

În ceea ce privește susținerea că propunerea privind candidatura domnului Traian Băsescu a fost făcută cu nerespectarea prevederilor

art. 10 lit. j) din Legea nr. 14/2003 , reprezentantul Alianței [...] apreciază că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României prevăd, în mod expres, că propunerile se fac de către conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora.

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 113 din Legea nr. 373/2004

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu

art. 28 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, solicită respingerea contestației, întrucât delegarea de competențe este legală, ținând seama de faptul că președintele Partidului Național Liberal a dispus delegarea de competențe, în conformitate cu prevederile art. 68 lit. h) din statutul aceluiași partid înainte ca Delegația Permanentă să ia act de decizia președintelui Theodor Dumitru Stolojan de a se retrage din activitatea politică.

CURTEA,

analizând contestația formulată de Partidul România Mare privind înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României, în raport cu prevederile Constituției și ale

Legii nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, actele depuse la dosar și văzând susținerile reprezentanților Partidului România Mare și ai Alianței "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat, precum și concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, republicată, ale

art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și ale

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 , Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României.

În motivarea contestației se invocă dispozițiile

art. 9 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, potrivit cărora propunerile de candidați "sunt admisibile dacă sunt semnate de conducerea partidului sau alianței politice". De asemenea, prin contestație se susține că, în conformitate cu dispozițiile

art. 10 lit. j) din Legea nr. 14/2003 , depunerea de candidaturi este de competența numai a acelor organe împuternicite, respectiv președinte, președintele executiv sau delegațiile permanente ale partidelor componente ce țin de alianță. În raport cu aceste dispoziții legale, autorul contestației susține că "domnul Tăriceanu Călin Popescu, în calitatea sa de președinte interimar al Partidului Național Liberal, nu îndeplinește condițiile impuse de lege pentru a semna, în numele Partidului Național Liberal, propunerea", astfel că "propunerea aceasta este nulă, interimatul neconferindu-i asemenea abilitări".

Totodată, în contestație se arată că "același domn Călin Popescu-Tăriceanu, în calitatea sa de președinte interimar al Partidului Național Liberal, nu este automat și copreședinte al Alianței «Dreptate și Adevăr», atât timp cât această situație nu a fost înregistrată la tribunal, prevedere impusă de lege".

Apreciind că propunerea privind candidatura domnului Traian Băsescu a fost depusă de o persoană care nu avea împuternicire în acest sens, așa cum prevede

art. 10 lit. j) din Legea nr. 14/2003 , spre deosebire de celelalte partide, unde înscrierile s-au făcut de către candidați, atât personal, cât și în calitatea lor de președinți ai partidelor care i-au propus pentru funcția de președinte al României, autorul sesizării cere să se constate că propunerea privind candidatura respectivă "este făcută cu încălcarea dispozițiilor legale, fiind lovită de nulitate".

Prin memoriul-întâmpinare înregistrat la Curtea Constituțională la 20 octombrie 2004, Alianța "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat susține, în esență, că domnul Traian Băsescu a fost desemnat în mod legal și în conformitate cu procedurile statutare ale alianței formate din Partidul Național Liberal și Partidul Democrat drept candidat la funcția de Președinte al României.

Totodată, în memoriu se arată că propunerea de candidatură respectă întocmai prevederile

art. 9 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 370/2004 , care stabilesc că propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României "vor fi primite numai dacă sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent".

Referitor la îndreptățirea domnului Călin Popescu tăriceanu de a depune și de a înregistra la Biroul Electoral Central candidatura în cauză, în memoriu se arată că "în data de 2.10.2004, Președintele Partidului Național Liberal, domnul Theodor Dumitru Stolojan, i-a delegat toate atribuțiile de președinte al Partidului Național Liberal prevăzute de lege, Statut, Regulamentul de aplicare a Statutului și celelalte regulamente adoptate de Delegația Permanentă, precum și atribuțiile prevăzute de Protocolul Alianței, în calitate de copreședinte al Alianței Politice «Dreptate și Adevăr» D.A. Partidul Național Liberal Partidul Democrat". Pe de altă parte, în întâmpinare se susține că "o analiză atentă a

art. 9 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 370/2004

conduce la ideea că propunerea de candidatură trebuie să fie semnată de conducerile partidelor ce alcătuiesc alianța și nu neapărat de către conducerea Alianței «Dreptate și Adevăr» D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat, utilizarea de către legiuitor a conjuncției «ori» nefiind relevantă în acest sens". În orice caz, se afirmă, de autorii memoriului, că "chiar dacă, ad absurdum, s-ar ajunge la concluzia că domnul Călin Popescu-Tăriceanu nu putea semna, în numele Alianței [...], neavând vreo calitate în acest sens, semnătura sa era oricum suficientă în virtutea puterilor conferite de art. 68 lit. h) din Statutul Partidului Național Liberal".

Din examinarea actelor depuse la dosar de reprezentanții Alianței "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat - înscrisul intitulat "Delegare de competențe" din 2 octombrie 2004 și Hotărârea nr. 15 a Delegației Permanente a Partidului Național Liberal din 4 octombrie 2004 - rezultă că președintele Partidului Național Liberal, Theodor Dumitru Stolojan, a delegat "toate atribuțiile de președinte al Partidului Național Liberal, prevăzute de lege, Statut, Regulamentul de aplicare a Statutului și celelalte regulamente adoptate de Delegația Permanentă, precum și atribuțiile prevăzute de Protocolul Alianței «Dreptate și Adevăr» D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat pentru președintele Partidului Național Liberal, în calitate de copreședinte al Alianței «Dreptate și Adevăr» D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat, domnului Călin Popescu-Tăriceanu", iar Delegația Permanentă a Partidului Național Liberal, prin Hotărârea nr. 15 din 4 octombrie 2004, a luat "act de decizia președintelui Theodor Dumitru Stolojan de a se retrage din activitatea politică și de a-și delega toate competențele, în calitate de președinte al P.N.L. și copreședinte al Alianței «Dreptate și Adevăr» D.A. Partidul Național Liberal - Partidul Democrat, președintelui interimar, Călin Popescu-Tăriceanu". Prin aceeași hotărâre, "Delegația Permanentă își manifestă sprijinul unanim pentru președintele interimar desemnat".

În cele două documente menționate se folosesc atât formularea "delegare de competențe", cât și aceea de "interimat al funcției de președinte", prevăzute în textele diferite ale Statutului Partidului Național Liberal, depus în extras, respectiv art. 68 alin. (1) lit. h), potrivit căruia președintele partidului "își poate delega unele competențe", și art. 68 alin. (2), potrivit căruia "Dacă funcția de președinte devine vacantă sau președintele este în imposibilitate de a-și exercită funcția, interimatul se asigură de către unul din vicepreședinți".

Curtea constată, din cuprinsul celor două documente, că vicepreședintele Partidului Național Liberal, domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, a fost desemnat președinte interimar al partidului, învestit cu plenitudinea atribuțiilor funcției de președinte al acestuia, precum și cu atribuțiile prevăzute de Protocolul Alianței D.A. P.N.L.-P.D. pentru președintele P.N.L., în calitate de copreședinte al Alianței D.A. P.N.L.-P.D. De altfel, calitatea domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu de președinte interimar al Partidului Național Liberal este recunoscută de însuși autorul contestației, în cuprinsul acesteia.

Curtea mai reține că, în calitatea sa de președinte interimar al Partidului Național Liberal, în virtutea căreia exercită toate atribuțiile președintelui, domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu putea semna, alături de președintele celuilalt partid component al Alianței "Dreptate și Adevăr" D.A. Partidul Național Liberal Partidul Democrat, propunerea de candidatură pentru alegerea Președintelui României, în conformitate cu prevederile

art. 9 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 370/2004 , potrivit cărora aceste propuneri "sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent". În raport cu această dispoziție legală, Curtea reține că nu are relevanță în soluționarea contestației de față invocarea dispozițiilor

art. 10 lit. j) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , potrivit cărora statutul partidelor politice trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, "organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare și prezidențiale". De asemenea, nici dispozițiile

art. 34 din Legea nr. 14/2003 , potrivit cărora "orice modificare în componența alianței politice sau în protocolul de asociere se comunică la Tribunalul București pentru înregistrare, potrivit prevederilor art. 28 și 29", nu au incidență pentru soluționarea contestației de față.

În consecință, Curtea urmează să respingă ca nefondată contestația care formează obiectul prezentei cauze.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, republicată, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al

art. 18, 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 370/2004 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României, formulată de Partidul România Mare.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.