Decizia nr. 415/2004

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1, 304 și 327 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Pavel Glogogeanu în Dosarul nr. 1.057/P/2004 al Tribunalului Dolj - Secția penală.

La apelul nominal răspunde partea Daniel Rizea, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Partea prezentă solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca fiind inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu a motivat-o, încălcând astfel dispozițiile

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea nr. 28 bis din 15 martie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 1.057/P/2004, Tribunalul Dolj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1, 304 și 327 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Pavel Glogogeanu într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului promovat de acesta împotriva Sentinței penale nr. 50 din 9 februarie 2004 pronunțată de Judecătoria Filiași, sentință prin care s-a respins, în temeiul art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, plângerea recurentului-petent și s-a menținut soluția de neîncepere a urmăririi penale față de făptuitorul Daniel Rizea, pronunțată prin Rezoluția nr. 64/P/2003 și, ulterior, menținută prin Rezoluția Parchetului nr. 103/II/2/2003.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 304 din Codul de procedură penală referitoare la înregistrarea cu mijloace tehnice, în cursul ședinței de judecată, a afirmațiilor, întrebărilor și susținerilor celor prezenți, precum și dispozițiile art. 327 din Codul de procedură penală privind ascultarea martorului, expertului sau interpretului sunt neconstituționale, întrucât "în sala de judecată nu există aparatura de înregistrare prevăzută de art. 304". De asemenea, pentru aceleași motive, autorul excepției susține că dispozițiile art. 278^1 din Codul de procedură penală privind plângerea în fața instanței de judecată împotriva rezoluțiilor sau a ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată sunt neconstituționale.

Tribunalul Dolj - Secția penală arată, fără a indica textele din Constituție presupus încălcate, că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1, 304 și 327 din Codul de procedură penală nu este fondată "nici în raport de prevederile Constituției și nici în raport de dispozițiile art. 6 pct. 1 și art. 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, neexistând o restrângere a dreptului la un proces echitabil și a libertății de exprimare".

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, iar în conformitate cu prevederile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este inadmisibilă, deoarece susținerile referitoare la neregularitățile privind mijloacele tehnice prevăzute de lege pentru înregistrarea afirmațiilor, întrebărilor și susținerilor celor prezenți la termenul de judecată privesc modul de aplicare a legii, aspect ce nu intră în competența de soluționare a Curții.

Avocatul Poporului arată că în cauză sunt incidente prevederile din

Legea nr. 47/1992 , republicată, potrivit cărora sesizările adresate Curții Constituționale trebuie făcute în formă scrisă și motivate. Prin urmare, având în vedere aceste dispoziții imperative ale

Legii nr. 47/1992 , republicată, consideră că numai Curtea Constituțională poate decide asupra cadrului constituțional în care urmează să fie examinată excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278^1, 304 și 327 din Codul de procedură penală, referitoare la plângerea în fața instanței împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, la înregistrarea cu mijloace tehnice, în cursul ședinței de judecată, a afirmațiilor, întrebărilor și susținerilor celor prezenți, precum și la ascultarea martorului, expertului sau interpretului.

În opinia autorului excepției, astfel cum a fost ridicată în fața instanței de judecată, textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât "în sala de judecată nu există aparatura de înregistrare prevăzută de art. 304". Autorul excepției nu precizează însă care dispoziții sau principii din Constituție sunt încălcate.

Examinând susținerile autorului excepției, Curtea constată că, potrivit

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, sunt neconstituționale numai prevederile de lege "[...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției". Totodată, în temeiul art. 10 alin. (2) din aceeași lege, sesizările adresate Curții trebuie motivate, iar conform art. 146 lit. d) din Legea fundamentală și

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea este competentă să se pronunțe numai în limitele sesizării. Așa fiind, neindicarea de către autorul excepției a textelor din Constituție cărora le contravin dispozițiile de lege criticate constituie un motiv de respingere, întrucât excepția ridicată nu este, în sensul Legii fundamentale, o excepție de neconstituționalitate. Dacă instanța de control constituțional s-ar socoti competentă să se pronunțe asupra unei asemenea excepții, ea s-ar substitui părții în ceea ce privește invocarea motivului de neconstituționalitate, exercitând astfel din oficiu acest control, ceea ce este inadmisibil. În acest sens este jurisprudența constantă a Curții Constituționale, din care menționăm

Decizia nr. 360 din 30 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 13 noiembrie 2003.

Pe de altă parte, faptul că "în sala de judecată nu există aparatura de înregistrare prevăzută de art. 304" este o chestiune de aplicare a legii, de competența instanțelor judecătorești, iar nu o problemă de contencios constituțional.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1, 304 și 327 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Pavel Glogogeanu în Dosarul nr. 1.057/P/2004 al Tribunalului Dolj - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 octombrie 2004.