Hotărâre · Curtea Constituțională

Hotărârea nr. 11/2004

privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Petre Roman pentru funcția de Președinte al României

prezumat în vigoare

Data actului
8 noiembrie 2004
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 1055 din 15 noiembrie 2004
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 7.423 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Koszokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Antonia Constantin - procuror
Claudia Miu - prim-magistrat asistent
La data de 6 noiembrie 2004 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, Contestația înregistrată la nr. 54/CT din 6 noiembrie 2004, formulată de Marin Duță, care privește înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 28 noiembrie 2004, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 624F/2004.
Potrivit dispozițiilor
art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.
În cuprinsul contestației, autorul acesteia, domnul Marin Duță, susține că domnul Petre Roman nu poate candida pentru funcția de Președinte al României, întrucât "prin activitatea sa [...] a săvârșit faptele de trădare națională, distrugere, jaf, furt [...], transformând industria românească [╔] în mormane de fiare". De asemenea, se mai arată că domnul Petre Roman "a fost în structurile minorităților care au organizat uciderea soților Ceaușescu" și că "prin activitatea sa [...] nu a servit România, ci alte puteri". De asemenea, se mai consideră că "demisia din PD [...] nu dă demnitate și onoare, ci dezonoare".
Totodată autorul contestației apreciază, în esență, că
Legea nr. 370/2004
și
Legea nr. 373/2004
sunt neconstituționale.
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul
art. 28 din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, coroborat cu
art. 113 din Legea nr. 373/2004
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, solicită respingerea contestației ca neîntemeiată. În acest sens, arată că motivele invocate de autorul contestației sunt simple opinii personale, iar în ceea ce privește invocarea neconstituționalității unor reglementări legale, arată că aceasta nu poate face obiectul contenciosului electoral.
CURTEA,
analizând contestația formulată de domnul Marin Duță privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman pentru funcția de Președinte al României, în raport cu prevederile Constituției și ale
Legii nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2004 , precum și concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, republicată, ale
art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și ale
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 , Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman pentru funcția de Președinte al României.
În esență, în motivarea contestației, autorul acesteia susține că domnul Petre Roman nu poate candida pentru funcția de Președinte al României, întrucât "prin activitatea sa [...] a săvârșit faptele de trădare națională, distrugere, jaf, furt [...]".
Examinând contestația, Curtea constată că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ la art. 16 alin. (3), art. 36, 37, art. 40 alin. (3) și la art. 81 alin. (4) din Constituție, republicată, al căror conținut este următorul:
- Art. 16 alin. (3): "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.";
- Art. 36: "(1) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale."
- Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).;
(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.";
- Art. 40 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.";
- Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive."
Totodată, potrivit
art. 10 din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, nu pot candida pentru această funcție persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 37 din Constituție, republicată, pentru a fi alese.
Analizând motivele invocate de autorul contestației, Curtea constată că acestea nu se regăsesc în cuprinsul prevederilor constituționale și legale anterior menționate. Asemenea motive reprezintă opinii personale ale contestatorului, care, eventual, pot fi avute în vedere cu ocazia exprimării votului.
În ceea ce privește invocarea de către contestator a neconstituționalității prevederilor
Legii nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, și ale
Legii nr. 373/2004
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, Curtea constată că exercitarea controlului posterior de constituționalitate privind legile sau ordonanțele se poate realiza doar pe calea excepției de neconstituționalitate, neputând face obiectul contenciosului electoral.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, republicată, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al
art. 18, 37, 38 și 52 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al art. 2 alin. (2) și al
art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 370/2004 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman pentru funcția de Președinte al României, contestație formulată de domnul Marin Duță.
Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat asistent,
Claudia Miu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.