Hotărârea nr. 12/2004

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Koszokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef

La data de 6 noiembrie 2004 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, Contestația înregistrată la nr. 55/CT din 6 noiembrie 2004, formulată de domnul Marin Duță, privind înregistrarea candidaturii domnului Marko Bκla pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 28 noiembrie 2004, contestație ce formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 625F/2004.

Potrivit dispozițiilor

art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, contestațiile se soluționează fără citarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În cuprinsul contestației, autorul acesteia, domnul Marin Duță, exprimă unele considerații personale, de natură politică, potrivit cărora: "Constituția României din anul 2003" a fost adoptată prin fraudă, întrucât "în jurul orelor 21, participarea la vot a județelor cu majoritate maghiară și apartenență la U.D.M.R. a fost în proporție de 90-97%"; Uniunea Democrată a Maghiarilor din România nu este un partid politic, astfel că asimilarea organizațiilor minorităților naționale cu partidele politice contravine unor prevederi constituționale fundamentale; scopul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, precum și a domnului Lazlo T'f6kκs este "alipirea Ardealului la Ungaria" și instaurarea "autonomiei teritoriale pe criterii etnice" pentru realizarea "intereselor exclusiv ale Ungariei Mari".

În final, apreciază că actele normative care reglementează sistemul electoral, și anume

Legea nr. 373/2004

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului,

Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României,

Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și

Legea partidelor politice nr. 14/2003 , sunt neconstituționale, deoarece acestea ar trebui "să consfințească egalitatea cetățenilor și nu discriminarea pe criterii etnice, votul totalitar și uninominal pe liste de partid [...] cu preluarea unor elemente forte din Constituția S.U.A."

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 113 din Legea nr. 373/2004

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu

art. 28 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, solicită respingerea contestației ca neîntemeiată. În acest sens, arată că motivele invocate de autorul contestației reprezintă de fapt o înșiruire de opinii personale, acesta neindicând care anume dintre condițiile imperative prevăzute de legea electorală și de Constituție nu au fost respectate la înregistrarea candidaturii domnului Marko Bκla pentru funcția de Președinte al României.

În ceea ce privește invocarea neconstituționalității unor reglementări legale, reprezentantul Ministerului Public apreciază că aceasta nu poate face obiectul contenciosului electoral.

CURTEA,

analizând contestația formulată de domnul Marin Duță privind înregistrarea candidaturii domnului Marko Bκla pentru funcția de Președinte al României, în raport cu prevederile Constituției și ale

Legii nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, modificată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2004 , actele depuse la dosar, precum și concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, republicată, ale

art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și ale

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 , Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Marko Bκla pentru funcția de Președinte al României.

Examinând contestația, Curtea constată că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ la art. 16 alin. (3), art. 36, 37 și la art. 40 alin. (3) din Constituție, republicată, al căror conținut este următorul:

- Art. 16 alin. (3): "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.";

- Art. 36: "(1) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

(2) Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";

- Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.";

- Art. 40 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică."

Totodată, potrivit

art. 10 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, nu pot candida pentru această funcție persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 37 din Constituție, republicată, pentru a fi alese.

În cauză, Curtea constată că motivele invocate de contestator nu se regăsesc în conținutul prevederilor constituționale și legale menționate anterior, ci ele reprezintă opinii personale ale acestuia în legătură cu activitatea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România prin prisma unor considerații de natură politică, așa încât contestația ce formează obiectul prezentului dosar urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.

În ceea ce privește invocarea de către contestator a neconstituționalității prevederilor

Legii nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, ale

Legii nr. 373/2004

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, ale

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, precum și ale

Legii partidelor politice nr. 14/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, Curtea constată că exercitarea controlului posterior de constituționalitate privind legile sau ordonanțele se poate realiza doar pe calea excepției de neconstituționalitate, neputând face obiectul contenciosului electoral.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, republicată, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al

art. 18, 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al art. 2 alin. (2) și al

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 370/2004 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Marko Bκla pentru funcția de Președinte al României, contestație formulată de domnul Marin Duță.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.