Acordul din 20 septembrie 1951
privind statutul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, al reprezentanților naționali și al personalului internațional
prezumat în vigoare
________
Statele semnatare ale prezentului acord,
considerând că este necesar ca Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, personalul său internațional și reprezentanții statelor membre care participă la reuniunile sale să beneficieze de statutul de mai jos, pentru a-și exercită funcțiile și a-și îndeplini misiunile,
au convenit următoarele:
*) Traducere.
Ottawa, 20 septembrie 1951
Partea I Dispoziții generale
Articolul 1
În cadrul prezentului acord, termenii de mai jos au următoarele semnificații:
a) Organizație - Organizația Tratatului Atlanticului de Nord formată din Consiliu și organismele sale subsidiare;
b) Consiliu - Consiliul prevăzut la art. 9 din Tratatul Atlanticului de Nord și supleanții Consiliului;
c) organismele subsidiare - orice organism, comitet sau serviciu constituit de către Consiliu sau care se află sub autoritatea sa, cu excepția celor cărora, în temeiul dispozițiilor art. 2, nu li se aplică prezentul acord;
d) președintele supleanților Consiliului înseamnă, de asemenea, în absența sa, vicepreședintele care acționează în locul acestuia.
Articolul 2
Prezentul acord nu se aplică cartierelor generale militare înființate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord și nici altor organisme militare, în afara cazului în care Consiliul decide altfel.
Articolul 3
Organizația și statele membre colaborează permanent pentru facilitarea unei bune administrări a justiției, pentru asigurarea respectării regulamentelor de poliție și pentru evitarea oricărui abuz în legătură cu privilegiile și imunitățile prevăzute de prezentul acord. Dacă un stat membru consideră că a avut loc un abuz în legătură cu o imunitate sau un privilegiu, conferit prin prezentul acord, Organizația și acest stat sau statele interesate se vor consulta pentru a determina dacă într-adevăr abuzul a avut loc și, în caz afirmativ, pentru a lua măsurile corespunzătoare în vederea evitării repetării unor asemenea incidente. Fără a aduce atingere prevederilor anterioare sau oricărei alte dispoziții din prezentul acord, orice stat membru care consideră că o persoană a abuzat de privilegiul său de reședință sau de orice alt privilegiu sau imunitate acordată acesteia prin prezentul acord îi poate solicita respectivei persoane să părăsească teritoriul său.
Partea II Organizația
Articolul 4
Organizația are personalitate juridică; ea are capacitatea de a contracta, de a dobândi și de a înstrăina bunuri mobile și imobile și de a sta în justiție.
Articolul 5
Organizația, bunurile și proprietatea sa, indiferent de locul unde se află și de deținătorul acestora, se bucură de imunitate de jurisdicție, cu excepția cazului particular în care președintele supleanților Consiliului, acționând în numele Organizației, a renunțat în mod expres la aceasta. În orice caz, se înțelege că renunțarea la imunitate nu se extinde și la măsurile de sechestru sau de executare.
Articolul 6
Localurile Organizației sunt inviolabile. Bunurile și proprietatea sa, indiferent de locul unde se află și de deținătorul acestora, nu pot face obiectul percheziției, rechiziției, confiscării, exproprierii sau altei forme de imixtiune.
Articolul 7
Arhivele Organizației, precum și, în general, toate documentele care îi aparțin sau care se află în posesia acesteia sunt inviolabile indiferent de locul unde se află.
Articolul 8
1. Fără a fi restricționată de orice control, reglementare sau moratoriu financiar:
a) Organizația poate să dețină valută de orice fel și poate să aibă conturi în orice valută;
b) Organizația poate să își transfere, în mod liber, fondurile dintr-o țară în alta sau în interiorul oricărei țări și poate să schimbe orice valută pe care o deține în altă valută la cea mai avantajoasă rată de schimb oficială, la vânzare sau la cumpărare, după caz.
2. În exercitarea drepturilor prevăzute la paragraful 1, Organizația ține seama de toate solicitările unui stat membru și le dă curs, în măsura în care acest lucru este posibil.
Articolul 9
Organizația, proprietatea, veniturile și alte bunuri ale sale sunt:
a) scutite de orice impozit direct; totuși, Organizația nu va solicita scutirea de taxe care nu constituie altceva decât plata serviciilor de utilitate publică;
b) scutite de orice taxe vamale și orice restricții cantitative la import sau la export, pentru bunurile importate sau exportate de aceasta pentru folosința sa oficială; bunurile astfel importate cu această scutire nu vor fi înstrăinate cu titlu oneros sau gratuit pe teritoriul țării unde au fost introduse, decât în condițiile aprobate de guvernul țării respective;
c) scutite de orice taxe vamale și restricții cantitative la import sau la export pentru publicațiile sale.
Articolul 10
Deși Organizația nu va solicita, în principiu, scutirea de accize și de taxe privind vânzarea, care intră în prețul bunurilor mobile și imobile, totuși, când ea efectuează cumpărături importante, al căror preț cuprinde drepturi și taxe de o asemenea natură, statele membre vor lua, ori de câte ori este posibil, măsurile administrative corespunzătoare în vederea scutirii sau rambursării acestor drepturi și taxe.
Articolul 11
1. Corespondența oficială și celelalte comunicări oficiale ale Organizației nu pot fi cenzurate.
2. Organizația are dreptul să folosească coduri, să expedieze și să primească corespondență prin curier special sau în valize sigilate, care beneficiază de aceleași imunități și privilegii ca și curierii și valizele diplomatice.
3. Dispozițiile prezentului articol nu împiedică un stat membru și Consiliul, acționând în numele Organizației, să adopte de comun acord măsuri corespunzătoare de securitate.
Partea III Reprezentanții statelor membre
Articolul 12
Orice persoană desemnată de un stat membru ca principalul său reprezentant permanent pe lângă Organizație pe teritoriul unui alt stat membru, precum și persoanele care fac parte din personalul său oficial, rezidenți pe respectivul teritoriu, și care fac obiectul unui acord între statul care i-a desemnat și Organizație și între Organizație și statul unde aceștia vor avea reședința beneficiază de imunitățile și privilegiile acordate reprezentanților diplomatici și personalului lor oficial de rang comparabil.
Articolul 13
1. Orice reprezentant al unui stat membru pe lângă Consiliu sau pe lângă unul dintre organismele sale subsidiare, căruia nu i se aplică prevederile art. 12, beneficiază pe durata prezenței sale pe teritoriul unui alt stat membru, pentru exercitarea funcțiilor sale, de privilegiile și imunitățile următoare:
a) aceeași imunitate în privința arestării sau detenției ca cea acordată personalului diplomatic de rang comparabil;
b) imunitate de jurisdicție în privința actelor îndeplinite în calitatea sa oficială (inclusiv cu privire la cuvintele rostite sau scrise);
c) inviolabilitatea tuturor actelor și documentelor;
d) dreptul de a folosi coduri, de a trimite și de a primi acte sau corespondență prin curier sau prin valize sigilate;
e) aceeași scutire, pentru el și pentru soțul sau soția sa, cu privire la orice măsură restrictivă privind imigrarea, orice formalități de înregistrare a străinilor și orice obligații privind serviciul militar obligatoriu, ca cea acordată personalului diplomatic de rang comparabil;
f) aceleași facilități în privința valutei și a schimbului valutar ca cele acordate personalului diplomatic de rang comparabil;
g) aceleași imunități și facilități în privința bagajului personal ca cele acordate personalului diplomatic de rang comparabil;
h) dreptul de a importa, cu scutire de taxe vamale, mobila și bunurile sale de uz personal, cu ocazia primei preluări a postului în țara în cauză, și dreptul, la terminarea funcțiilor sale în țara respectivă, de a reexporta, cu scutire de taxe vamale, acest mobilier și aceste bunuri de uz personal, cu respectarea, în fiecare caz, a condițiilor considerate necesare de guvernul țării unde dreptul este exercitat;
i) dreptul de a importa, temporar, fără taxe vamale, automobilul său privat, afectat uzului său personal, și apoi de a reexporta acest automobil cu scutire de taxe vamale, cu respectarea, în fiecare caz, a condițiilor considerate necesare de guvernul țării unde dreptul este exercitat.
2. În cazul în care aplicarea oricărui impozit depinde de reședință, perioada în care reprezentantul căruia i se aplică prezentul articol se află, pentru exercitarea funcțiilor sale, pe teritoriul unui alt stat membru nu va fi considerată ca perioadă de reședință. În special, salariul său oficial și câștigurile sale vor fi scutite de impozite în cursul acestei perioade.
3. Pentru aplicarea prezentului articol, termenul de reprezentant desemnează toți reprezentanții, consilierii și experții tehnici ai delegațiilor. Fiecare stat membru va comunică celorlalte state membre interesate, dacă acestea solicită, numele reprezentanților săi cărora li se aplică prezentul articol, cât și perioada probabilă a șederii acestora pe teritoriul acestor state membre.
Articolul 14
Personalul oficial cu atribuții de secretariat, care însoțește reprezentantul unui stat membru și căruia nu i se aplică art. 12 și 13, beneficiază, pe durata șederii sale pe teritoriul unui alt stat membru, pentru exercitarea funcțiilor sale, de privilegiile și imunitățile prevăzute de paragraful 1 lit. b), c), e), f), h) și i) și de paragraful 2 al art. 13.
Articolul 15
Aceste privilegii și imunități sunt acordate reprezentanților statelor membre și personalului acestora nu pentru propriul lor avantaj, ci pentru a asigura exercitarea în deplină independență a funcțiilor lor în legătură cu Tratatul Atlanticului de Nord. În consecință, un stat membru are nu numai dreptul, dar și datoria să retragă imunitatea oricărui reprezentant sau membru al personalului său, în toate cazurile în care, în opinia sa, imunitatea ar împiedica înfăptuirea justiției și dacă imunitatea poate fi retrasă fără a prejudicia scopul pentru care a fost acordată.
Articolul 16
Dispozițiile art. 12-14 de mai sus nu pot obliga un stat să acorde oricare dintre privilegiile și imunitățile prevăzute de aceste articole unui cetățean al său, unui reprezentant al său sau unui membru al personalului oficial al acestuia din urmă.
Partea IV Personalul internațional și experții în misiune pentru Organizație
Articolul 17
Categoriile de funcționari cărora li se aplică art. 18-20 vor face obiectul unui acord între președintele supleanților Consiliului și Guvernul fiecărui stat membru interesat. Președintele supleanților Consiliului va comunică statelor membre numele persoanelor care fac parte din aceste categorii.
Articolul 18
Funcționarii Organizației la care se referă art. 17:
a) vor beneficia de imunitate de jurisdicție pentru actele îndeplinite în calitatea lor oficială și în limitele autorității acestora (inclusiv cu privire la cuvintele rostite sau scrise);
b) vor beneficia, atât pentru sine, cât și pentru soții/soțiile acestora, membrii familiilor lor cu care locuiesc și/sau care se află în întreținerea acestora, de aceleași privilegii în ceea ce privește restricțiile de imigrare și formalitățile de înregistrare a străinilor ca cele acordate personalului diplomatic de rang comparabil;
c) vor beneficia de aceleași facilități în privința valutei și a schimbului valutar ca cele acordate personalului diplomatic de rang comparabil;
d) vor beneficia, pe timp de criză internațională, împreună cu soții/soțiile lor și cu membrii de familie cu care locuiesc și care se află în întreținerea acestora, de aceleași facilități de repatriere acordate personalului diplomatic de rang comparabil;
e) vor beneficia de dreptul de a importa, cu scutire de taxe vamale, mobila și bunurile de uz personal, cu ocazia primei preluări a postului în țara în cauză, și de dreptul, la terminarea funcțiilor în țara respectivă, de a reexporta, cu scutire de taxe vamale, acest mobilier și aceste bunuri de uz personal, cu respectarea, în fiecare caz, a condițiilor considerate necesare de guvernul țării unde dreptul este exercitat;
f) vor beneficia de dreptul de a importa temporar fără taxe vamale automobilele lor private, afectate uzului personal, și apoi de a reexporta aceste automobile cu scutire de taxe vamale, cu respectarea, în fiecare caz, a condițiilor considerate necesare de guvernul țării interesate.
Articolul 19
Funcționarii Organizației prevăzuți de art. 17 vor fi scutiți de impozite pe salariile și indemnizațiile plătite de Organizație în calitatea lor de funcționari ai acesteia. Totuși, un stat membru va putea încheia cu Consiliul, acționând în numele Organizației, înțelegeri permițând acestui stat membru să-i angajeze și să-i desemneze pe cetățenii săi în cadrul Organizației (exceptându-i, în cazul în care statul membru dorește astfel, pe cetățenii care nu au reședința obișnuită pe teritoriul său), cetățeni care vor face parte din personalul internațional al Organizației. El va plăti, în acest caz, salariile și indemnizațiile acestor persoane din fondurile sale proprii, la un nivel determinat de acesta. Aceste salarii și indemnizații vor putea face obiectul unei impozitări de către statul membru în cauză, dar nu vor putea fi impozitate de un alt stat membru. Dacă o asemenea înțelegere încheiată de un stat membru este ulterior modificată sau denunțată, statele membre nu vor mai fi obligate, în temeiul primei teze a acestui articol, să scutească de impozit salariile și indemnizațiile plătite propriilor lor cetățeni.
Articolul 20
În afara privilegiilor și imunităților prevăzute de art. 18 și 19, secretarul executiv al Organizației, coordonatorul producției de apărare a Atlanticului de Nord, precum și orice alt funcționar oficial permanent de rang similar, cu privire la care există un acord între președintele supleanților Consiliului și guvernele statelor membre, vor beneficia de privilegiile și imunitățile acordate personalului diplomatic de rang comparabil.
Articolul 21
1. Experții (alții decât funcționarii la care se referă art. 18-20), pe perioada în care îndeplinesc misiuni pentru Organizație, beneficiază, pe teritoriul unui stat membru, în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea eficientă a funcțiilor lor, de privilegiile și imunitățile următoare:
a) imunitate în privința arestării, detenției ori confiscării bagajului personal;
b) imunitate de jurisdicție în privința actelor îndeplinite în exercitarea funcțiilor lor oficiale pentru Organizație (inclusiv pentru cuvintele rostite sau scrise);
c) aceleași facilități în privința valutei, a schimbului valutar și a bagajului personal ca cele acordate funcționarilor guvernelor străine aflați în misiune oficială temporară;
d) inviolabilitatea tuturor actelor și documentelor în legătură cu misiunile cu care au fost însărcinați de Organizație.
2. Președintele supleanților Consiliului va comunică statelor membre numele tuturor experților cărora li se aplică prezentul articol.
Articolul 22
Aceste privilegii și imunități sunt acordate funcționarilor și experților în interesul Organizației, și nu pentru avantajul lor personal. Președintele supleanților Consiliului va avea nu numai dreptul, ci și datoria să retragă imunitatea acordată acestor funcționari sau experți, în orice situație în care, în opinia sa, imunitatea ar împiedica înfăptuirea justiției și dacă aceasta poate fi retrasă fără a prejudicia interesele Organizației.
Articolul 23
Dispozițiile art. 18, 20 și 21 nu pot obliga un stat să acorde unui cetățean al său oricare dintre privilegiile și imunitățile prevăzute de aceste articole, exceptând:
a) imunitatea de jurisdicție în privința actelor îndeplinite de aceștia în exercitarea funcțiilor oficiale pentru Organizație (inclusiv pentru cuvintele rostite sau scrise);
b) inviolabilitatea tuturor actelor și documentelor în legătură cu misiunile cu care au fost însărcinați de Organizație;
c) facilități în privința reglementărilor aplicabile valutei și controlului schimbului valutar, în măsura necesară pentru exercitarea eficientă a funcțiilor lor.
Partea V Soluționarea litigiilor
Articolul 24
Consiliul va lua toate măsurile utile pentru reglementarea:
a) litigiilor decurgând din contracte sau oricăror alte litigii cu caracter privat în care Organizația este parte;
b) litigiilor în care este implicat unul dintre funcționarii sau experții Organizației, cărora li se aplică partea a IV-a din prezentul acord, care beneficiază de imunitate în virtutea funcțiilor lor, în măsura în care această imunitate nu a fost retrasă prin aplicarea art. 22.
Partea VI Acorduri suplimentare
Articolul 25
Consiliul, acționând în numele Organizației, poate încheia cu unul sau mai multe state membre acorduri suplimentare, pentru a modifica dispozițiile prezentului acord în ceea ce privește acest stat sau aceste state.
Partea VII Dispoziții finale
Articolul 26
1. Prezentul acord va fi deschis spre semnare statelor membre ale Organizației și va fi supus ratificării. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la Guvernul Statelor Unite ale Americii, care va informa toate statele semnatare asupra acestei depuneri.
2. De îndată ce șase state semnatare vor depune instrumentele de ratificare, prezentul acord va intra în vigoare pentru aceste state. El va intra în vigoare pentru fiecare alt stat semnatar la data depunerii instrumentului său de ratificare.
Articolul 27
Prezentul acord va putea fi denunțat de orice parte contractantă printr-o notificare scrisă de denunțare adresată Guvernului Statelor Unite ale Americii, care va informa toate statele semnatare cu privire la această notificare. Denunțarea va produce efecte după un an de la primirea notificării de către Guvernul Statelor Unite ale Americii.
Drept care, plenipotențiarii subsemnați, fiind autorizați în cuvenită formă, au semnat prezentul acord.
Încheiat la Ottawa la 20 septembrie 1951, în limbile franceză și engleză, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Guvernului Statelor Unite ale Americii, care va transmite o copie certificată tuturor statelor semnatare.
NOTĂ:
Ca urmare a reorganizării structurii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, prin Decizia adoptată la data de 4 aprilie 1952 s-a convenit ca, începând cu această dată, atribuțiile care revin președintelui Consiliului supleanților, potrivit Acordului privind statutul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, al reprezentanților naționali și al personalului internațional, semnat la Ottawa la 20 septembrie 1951, să fie exercitate de secretarul general al NATO, de înlocuitorul acestuia sau de orice altă persoană desemnată de Consiliul Atlanticului de Nord.
____________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.