Hotărâre a Guvernului · Guvernul

HG nr. 2049/2004

privind aprobarea stemelor unor comune din județul Caraș-Severin

prezumat în vigoare

Data actului
24 noiembrie 2004
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 1160 din 8 decembrie 2004
Citează
2 acte
Structură
1 articol, 32 de anexe · 18.029 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al

art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992

privind stema țării și sigiliul statului,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic

(1)

Se aprobă stemele comunelor Armeniș, Berzasca, Cărbunari, Ciuchici, Ciudanovița, Cornea, Dalboșeț, Doclin, Forotic, Grădinari, Iablanița, Păltiniș, Socol, Ticvaniu Mare, Topleț și Zorlențu Mare din județul Caraș-Severin, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.16.

(2)

Descrierea elementelor stemelor și semnificațiile acestora sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.16.

(3)

Anexele nr. 1.1-1.16 și 2.1-2.16 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul de stat,
ministrul administrației și internelor,
Toma Zaharia,
secretar de stat
Ministrul delegat
pentru administrația publică,
Gheorghe Emacu
București, 24 noiembrie 2004.
Nr. 2.049.

Anexa 1.1

Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Armeniș, județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Armeniș, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat de o filieră neagră.

În partea superioară, în câmp zidit de argint, se află o boltă centrală roșie, în care se vede o cruce treflată aflată pe un soclu de aur.

În partea inferioară, în câmp de aur, se află o crenguță verde cu trei mere roșii.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Câmpul zidit în care se află crucea treflată este imaginea simbolică a schitului Piatra Scrisă, important monument de artă și istorie a județului.

Crenguța cu mere face aluzie la bogăția zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.2

Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Berzasca,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Berzasca, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În câmp superior, pe fond roșu, se află un zid de cetate cu trei turnuri de aur.

În câmp inferior, pe fond de azur, pe un brâu undat de argint se află așezată o barcă cu un năvod, de culoare neagră.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Cetatea cu cele trei turnuri reprezintă tradiția istorică a localității.

Brâul undat face referire la numele zonei: Berzasca = apă repede.

Barca și năvodul arată că localitatea se află pe malul fluviului Dunărea, iar pescuitul este ocupația tradițională a locuitorilor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.3

Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Cărbunari,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Cărbunari, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp de argint, se află o terasă deluroasă verde și trei căpițe de fân, de aur, dispuse simetric, cea din mijloc fiind mai mare.

În partea inferioară, în câmp albastru, se află stânci argintii, în interiorul cărora este un ochi de apă albastru.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Predomină relieful deluros Tâlva lui Bălan și fânețe.

Ochiul de apă simbolizează principala atracție turistică a zonei, Lacul Dracului.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.4

Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ciuchici,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Ciuchici, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp verde, se află doi ciorchini de struguri cu câte două frunze de aur.

În partea inferioară, în câmp de argint, se află o terasă vălurită verde, pe care tronează un berbec merinos văzut din semiprofil spre dreapta.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Așezarea este vestită în cultivarea strugurilor, soiul "ciuchician".

Relieful zonei este deluros, iar locuitorii se ocupă cu creșterea oilor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.5

Anexa 2.5 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ciudanovița,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Ciudanovița, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp albastru, se află o coasă de argint cu vârful spre dreapta, flancată de trei alune reunite, în învelișul lor, de aur.

În partea inferioară, în câmp roșu, se află o gură de mină neagră, cu zidărie de argint, pe care broșează două ciocane minerești încrucișate, de argint.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Coasa de argint evocă faptul că, zona fiind bogată în fânețe, locuitorii comunei se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor.

Așezarea fiind într-o zonă submontană, alunul este larg răspândit.

Gura de mină neagră evidențiază ponderea activității miniere în economia localității.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.6

Anexa 2.6 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Cornea,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Cornea, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă.

În primul câmp, pe fond verde, se află trei copaci, cel din mijloc dezrădăcinat, având în stânga și în dreapta doi copaci, totul de argint.

În al doilea câmp, pe fond roșu, se află un cercel de tâmplă, de argint.

În al treilea câmp, pe fond albastru, se află o cruce treflată suprapusă unor formațiuni deluroase, totul de argint.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Cei trei copaci semnifică bogăția silvică a zonei, precum și pomicultura zonei de deal.

Crucea treflată și formațiuni deluroase simbolizează legătura oamenilor din localitate cu creștinătatea.

Cercelul de tâmplă reprezintă o podoabă arheologică descoperită aici și expusă la Muzeul Banatului Montan din municipiul Reșița, județul Caraș-Severin.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.7

Anexa 2.7 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Dalboșeț,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Dalboșeț, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie dintr-un câmp zidit de argint.

În partea superioară, pe fond roșu, se află o liră de aur.

În partea inferioară, pe fond roșu, se află trei ghinde înmănunchiate și două spice de grâu încrucișate, orientate dreapta - stânga, totul de aur.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Zidul de argint amintește de vestigiile istorice descoperite pe teritoriul comunei și care atestă existența așezării încă din perioada Imperiului Roman.

Lira de aur simbolizează bogata activitate culturală din localitate, desfășurată de corul căminului cultural și al bisericii ortodoxe.

Spicele de grâu arată că ocupația locuitorilor este agricultura.

Ghindele exprimă bogăția silvică a zonei și potențialul turistic.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.8

Anexa 2.8 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Doclin,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Doclin, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă.

În primul cartier, pe fond albastru, se află o albină de aur.

În al doilea cartier, în dreapta, pe fond roșu, se află o roată de olar.

În al treilea cartier, în stânga, pe fond argintiu, se află doi ciorchini de struguri albaștri, cu frunze verzi, și un butoi de aur.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Albina semnifică ocupația tradițională a locuitorilor, respectiv apicultura.

Roata olarului semnifică tradiția zonei, olăritul.

Strugurii și butoiul reprezintă viticultura și renumitul vin de Tirol.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.9

Anexa 2.9 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Forotic,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Forotic, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu crenelat pe ambele părți, de argint.

În primul cartier, pe fond roșu, se află un stejar dezrădăcinat, de argint, flancat de două cruci cu brațele egale, treflate, de aur.

În al doilea cartier, pe fond albastru, se află două spice de grâu încrucișate în partea inferioară, de aur.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Brâul crenelat reprezintă două monumente arheologice aflate pe teritoriul comunei, respectiv castrul și așezarea civilă romană.

Stejarul simbolizează bogăția silvică a zonei.

Crucile simbolizează Biserica de lemn "Nașterea Maicii Domnului", datând din secolul al XIX-lea.

Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.10

Anexa 2.10 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Grădinari,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Grădinari, potrivit anexei nr. 1.10, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În primul cartier, pe fond negru, se află un pod de argint.

În al doilea cartier, pe fond albastru, se află un vultur de argint.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Podul reprezintă monumentul istoric numit Podul Turcului.

Vulturul simbolizează monumentul eroilor din localitate.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.11

Anexa 2.11 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Iablanița,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Iablanița, potrivit anexei nr. 1.11, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

În câmp zidit, de argint, se află o poartă boltită, în centrul căreia, pe azur, sunt miei de aur văzuți din față.

Totul este așezat pe o terasă verde, aflată în vârful scutului.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Câmpul zidit și poarta sunt aluzie la faptul că așezarea este prima localitate din Țara Almăjului, denumită și Poarta de intrare în Almăj.

Mieii reprezintă ocupația locuitorilor din zonă, păstoritul, de unde și vechea denumire, Valea Mieilor.

Terasa verde reprezintă pășunile și pădurile din perimetrul localității.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.12

Anexa 2.12 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Păltiniș,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Păltiniș, potrivit anexei nr. 1.12, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.

În dreapta, în câmp de argint, se află un vas bitronconic roșu cu picior.

În stânga, în câmp verde, se află un cap de bour de argint.

În șef, în câmp roșu, se află două brațe de aur, care își dau mâna, înveșmântate în cămăși, pe care se află motive geometrice distincte, pe brațul drept romburi, pe brațul stâng cruci.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Vasul simbolizează vestigiile arheologice datând din neolitic, descoperite pe teritoriul comunei.

Capul de bour amintește de faptul că până în anul 1948 localitatea s-a numit Valea Bourului.

Brațele sunt simbolul prieteniei și conviețuirii pașnice de peste 200 de ani, dintre români și ucraineni, românii fiind reprezentați de motivul geometric cu romburi, iar ucrainenii de cel cu cruci.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.13

Anexa 2.13 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Socol,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Socol, potrivit anexei nr. 1.13, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat și o fascie undată îngustă, de argint.

În câmp superior, pe fond roșu, se află un personaj nimbat ținând în mână o bisericuță, totul de aur.

În vârful scutului, pe fond albastru, se află o barcă de argint în semiprofil dreapta.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Personajul nimbat reprezintă cele trei mănăstiri existente în zonă încă din secolul al XIII-lea.

Brâul undat reprezintă fluviul Dunărea, prin poziția sa localitatea fiind poarta de intrare a acestuia pe teritoriul țării.

Fascia îngustă semnifică faptul că așezarea este mărginită de râul Nera, care reprezintă frontiera de stat.

Barca simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, pescuitul.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.14

Anexa 2.14 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ticvaniu Mare,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Ticvaniu Mare, potrivit anexei nr. 1.14, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tripartit.

În primul câmp, pe fond albastru, se află o oaie păscând din profil, spre stânga, de argint.

În al doilea câmp, pe fond verde, se află un pom fructifer dezrădăcinat, cu fructe roșii, de argint.

În vârful scutului, pe fond roșu, se află un fragment de zidărie (ruină) de argint.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Oaia simbolizează activitatea de bază a locuitorilor, oieritul.

Pomul fructifer simbolizează resursa economică a zonei, pomicultura.

Fragmentul de zidărie simbolizează o așezare fortificată din epoca fierului în locul numit Andrii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.15

Anexa 2.15 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Topleț,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Topleț, potrivit anexei nr. 1.15, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și retezat.

În prima partiție, pe fond albastru, se află la dreapta o stâncă ce seamănă cu un profil uman privind spre stânga.

Sunt plasate încă trei stânci de dimensiuni mai mici. Totul este de argint.

În a doua partiție, pe fond roșu, este așezat rotorul unei turbine cu elice - roata cu făcaie, de aur.

În a treia partiție, pe fond verde, se află un apeduct de aur.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Aglomerarea de stânci și masivul cu profil de om reprezintă Sfinxul Bănățean, important monument al naturii.

Roata cu făcaie reprezintă o veche ocupație a locuitorilor, morăritul.

Apeductul reprezintă o construcție ce datează din vremea împărătesei Mariei Tereza.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.16

Anexa 2.16 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Zorlențu Mare,

județul Caraș-Severin

Descrierea stemei:

Stema comunei Zorlențu Mare, potrivit anexei nr. 1.16, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă și în bară.

În prima partiție, pe fond de argint, se află o crenguță verde cu frunze, având o prună albastră.

În a doua partiție, pe fond roșu, se află un mistreț de argint cu profilul orientat spre dreapta.

În a treia partiție, pe fond de argint, se află două elemente ceramice, o cupă roșie în formă cilindrică cu picior, cu baza tronconică, însoțită de un vas roșu în formă de borcan ornamentat cu motive geometrice de argint.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Crenguța cu prună simbolizează bogăția pomicolă a zonei.

Mistrețul reprezintă fauna cinegetică a zonei.

Vasele de ceramică semnifică vestigiile arheologice din paleolitic.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-----------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.