Statutul din 13 ianuarie 2005

Cererile de primire în profesia de avocat se adresează decanului baroului unde solicitantul dorește să exercite profesia.

În toate cazurile, persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de Lege pentru a solicita primirea în profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel puțin 5 ani anteriori împlinirii vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii și asigurări sociale din care face parte.

Cererea formulată de persoana care dorește să fie primită în profesie pe bază de examen, conform art. 16 alin. (1) din Lege, se depune în două exemplare și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) elementele actului de identitate și organul emitent;

d) indicarea diplomei de licență eliberată de o instituție de învățământ superior acreditată în condițiile legii care atestă calitatea de licențiat al unei facultăți de drept;

e) declarația că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 13 din Lege;

f) declarația solicitantului că nu se află în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 14 din Lege ori că înțelege să renunțe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult două luni de la data comunicării deciziei de primire în profesia de avocat, sub sancțiunea prevăzută la art. 24 alin. (2) din Lege;

g) angajamentul de a realiza formarea profesională inițială în profesia de avocat, pe perioada stagiului în condițiile prevăzute de Lege și de statutul profesiei;

h) declarația expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activității.

Cererea va fi însoțită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:

a) copie de pe actul de identitate și de pe actele de stare civilă;

b) copie de pe diploma de licență. În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituțiile de învățământ superior din altă țară se va depune și dovada de echivalare, în condițiile legii;

c) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;

d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituția sanitară stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;

e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care să ateste cauzele încetării calității de avocat;

f) două fotografii tip legitimație.

Cererea formulată de persoana care dorește primirea în profesie cu scutire de examen în condițiile art. 16 alin. (2) din Lege, pe lângă mențiunile de la art. 15 din prezentul statut, trebuie să cuprindă menționarea temeiurilor pe baza cărora se cere primirea în profesie cu scutire de examen.

Persoana prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. a) din Lege va depune actele ce dovedesc titlul științific de doctor în drept.

Persoana prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege care a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, va depune o copie certificată de pe carnetul de muncă sau o adeverință echivalentă eliberată de Camera Notarilor Publici.

Perioada de 10 ani prevăzută de art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege se calculează prin însumarea perioadelor în care s-a îndeplinit oricare dintre funcțiile respective.

Cererea formulată de membrul unui barou din altă țară în vederea exercitării profesiei de avocat în România se va depune în dublu exemplar la baroul în care dorește să profeseze și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) numărul, data și emitentul pașaportului;

d) indicarea sediului profesional unde solicitantul dorește să își exercite profesia;

e) indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f) indicarea formei în care urmează să exercite profesia, conform art. 12 alin. (3) din Lege.

Cererea va fi însoțită de următoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba română și certificate:

a) pașaport;

b) o atestare din partea baroului sau a asociației profesionale de avocați din țara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei și starea sa disciplinară;

La cerere se vor atașa:

a) declarația expresă a solicitantului că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate și incompatibilitate prevăzute la art. 13 și 14 din Lege;

b) declarația expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic;

c) dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform

art. II din Legea nr. 231/2000 , după caz;

d) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d) din prezentul statut;

e) două fotografii tip legitimație.

Cererea de primire în profesie se va afișa în cel mult 3 zile de la înregistrare la sediul baroului.

Afișarea se constată prin proces-verbal.

În termen de 10 zile de la afișarea cererii orice persoană poate face opoziție la cererea de primire în profesie, indicând motivele și arătând împrejurările și probele pe care își întemeiază opoziția.

În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie decanul va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigațiile necesare cu privire la moralitatea și demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziție la înscriere.

Raportorul va face toate cercetările pe care le va considera necesare.

Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condițiilor prevăzute de lege și de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.

După depunerea raportului, consiliul baroului analizează îndeplinirea condițiilor pentru primirea în profesie și soluționează eventualele opoziții.

În cazul cererilor de primire în profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate să verifice cunoștințele solicitantului cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Consiliul baroului va pronunța o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie.

Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în Tabloul avocaților prin decizia emisă de consiliul baroului cu respectarea dispozițiilor art. 19, 20 și 21 din Lege.

Cererea formulată de membrul unui barou din altă țară de a fi autorizat să acorde consultanță juridică privind dreptul românesc se depune la președintele U.N.B.R.

Cererea va fi înaintată baroului în care este înscris avocatul pentru avizare și raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare.

Metodologia examenului de verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limba română ale avocaților străini se stabilește prin hotărârea Consiliului U.N.B.R.

Comisia de examinare va fi desemnată de Consiliul U.N.B.R. și poate fi alcătuită din avocați și cadre didactice din instituțiile de învățământ juridic superior, acreditate în condițiile legii.

Examenul va cuprinde probe scrise și orale privind instituțiile de bază ale dreptului românesc și cunoștințele de limba română.

Cererea se depune în dublu exemplar la secretariatul U.N.B.R. și cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) numărul, data și emitentul pașaportului;

d) indicarea sediului profesional la care solicitantul urmează să își exercite profesia și menționarea faptului că intenționează exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România;

e) indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f) indicarea titlului profesional obținut în statul membru de origine și a grupării profesionale din care face parte în statul membru de origine sau autoritatea judiciară în cadrul căreia este admis să-și exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.

Cererea va fi însoțită de următoarele acte, traduse în limba română și certificate:

a) pașaport;

b) o atestare din partea autorității competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei și starea sa disciplinară.

La cerere se vor atașa:

a) declarația expresă a solicitantului că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate și incompatibilitate prevăzute la art. 13 și 14 din Lege;

b) declarația expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic;

c) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d) din prezentul statut;

d) două fotografii tip legitimație.

Consiliul U.N.B.R. se va pronunța asupra cererii de primire în profesia de avocat după susținerea examenului de verificare a cunoștințelor privind dreptul românesc și de limba română sau după ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de susținerea examenului, conform art. 80^5 și 80^14 din Lege.

Consiliul U.N.B.R. poate decide și asupra suspendării analizării cererii până la efectuarea de către solicitant a stagiului de pregătire în domeniul dreptului românesc, conform art.80^5 alin. (2) din Lege.

Decizia este definitivă și se comunică solicitantului.

Avocatul admis în profesie va fi înscris în Tabloul avocaților la baroul în care își va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

Consiliul baroului va dispune înscrierea în Tabloul avocaților, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesie emise de U.N.B.R.

Pentru aplicarea Legii cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cât și pe întreaga durată a exercitării acesteia.

Avocații care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de Lege sunt obligați să prezinte baroului hotărârile judecătorești prin care au fost condamnați definitiv, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, prin care au fost declarați faliți frauduloși sau prin care au fost condamnați definitiv pentru fapte săvârșite în legătură cu exercitarea profesiei.

Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătorești și va aprecia asupra demnității avocatului, în raport cu dispozițiile legale. Consiliul baroului va hotărî, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat potrivit Legii.

Decizia motivată va fi comunicată, de îndată, avocatului în cauză, precum și Președintelui U.N.B.R., împreună cu hotărârea judecătorească în baza căreia s-a verificat starea de nedemnitate.

Decizia consiliului baroului poate fi atacată de președintele U.N.B.R. și/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestația și va hotărî în condițiile Legii.

Decizia de încetare a calității de avocat devine executorie după soluționarea cauzei de către Consiliul U.N.B.R. Baroul va face mențiunile corespunzătoare în Tabloul avocaților pe baza hotărârii Consiliului U.N.B.R.

Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel:

a) faptele personale de comerț exercitate cu sau fără autorizație;

b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditar într-o societate comercială în comandită simplă sau în comandită pe acțiuni;

c) calitatea de administrator într-o societate comercială în comandită pe acțiuni;

d) calitatea de președinte al consiliului de administrație, administrator unic, sau membru în comitetul de direcție al unei societăți comerciale pe acțiuni sau cu răspundere limitată.

Avocatul poate fi asociat sau acționar la societățile comerciale cu răspundere limitată sau la cele pe acțiuni.

Avocatul poate îndeplini funcția de membru în consiliul de administrație al unei societăți comerciale pe acțiuni sau cu răspundere limitată, cu obligația de a aduce acest fapt la cunoștința decanului baroului în care își exercită profesia. Avocatul va furniza toate explicațiile asupra condițiilor în care el exercită funcția de membru al consiliului de administrație și va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidențialității.

Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcției de membru al consiliului de administrație este sau devine incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților poate, în orice moment, să solicite celui interesat să părăsească funcția pe care o ocupă. Decizia consiliului baroului va fi comunicată, de îndată, avocatului în cauză. Dispozițiile art. 27 alin. (5) și (6) din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Incălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) din prezentul articol constituie abatere disciplinară gravă.

Incompatibilitățile prevăzute de Lege se verifică și se constată de către consiliul baroului, chiar și din oficiu.

Avocatul devenit incompatibil are obligația să încunoștințeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa de pe Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei pe Tabloul avocaților incompatibili.

Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecințele prevăzute de lege.

În aplicarea art. 24 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe Tabloul avocaților incompatibili fără ascultarea avocatului.

Avocatul va fi convocat în vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu împiedică luarea măsurii.

Potrivit art. 16 din Lege, dreptul de primire în profesie se obține pe baza unui examen.

Examenul de primire în profesie se organizează de consiliul baroului, în mod obligatoriu în fiecare an, în ultimul semestru al anului, la o dată unică pentru toate barourile, cu consultarea Baroului București. Data examenului va fi anunțată într-un ziar de mare tiraj cu cel puțin 60 de zile înainte.

Consiliul U.N.B.R. asigură caracterul unitar al examenului de primire în profesie prin stabilirea tematicii și bibliografiei de examen, a subiectelor de examen și a metodologiei de examinare. Examinarea se va face la 5 materii de examen pe baza a cel puțin 3 probe scrise.

Cu cel puțin 60 de zile înainte de data desfășurării examenului, Consiliul U.N.B.R. comunică către barouri și face publice data, tematica și bibliografia examenului.

Consiliile barourilor numesc Comisiile de examinare, stabilesc materiile la care se organizează probe scrise, metodologia de examinare în scris și oral și organizează activitatea de examen.

Pentru înscrierea la examen candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în circumscripția căruia dorește să își exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de înscriere include cererea și actele prevăzute la art. 15 din prezentul statut. Dosarul va fi depus cu cel puțin 25 de zile înainte de data examenului.

Candidatul este obligat să depună o taxă de participare la examen, stabilită de consiliul baroului. Separat se va achita taxa de participare cuvenită U.N.B.R.

După validarea examenului, consiliul baroului va dispune primirea în profesie a candidaților admiși și va emite decizia de primire în profesie.

Rezultatele examenului vor fi comunicate, de către barouri, Consiliului U.N.B.R.

Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluționate individual de către consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire în profesie va fi comunicată și U.N.B.R.

Decizia consiliului baroului poate fi atacată de către solicitant sau de Președintele U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Avocații - foști judecători nu pot pune concluzii la instanțele unde au funcționat, timp de 2 ani de la încetarea funcției deținute. Prin instanțe în înțelesul Legii se înțeleg: judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curțile de apel, Înaltă Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională, inclusiv instanțele militare la care avocații au funcționat ca judecători, indiferent de secția la care au funcționat.

În cazul în care, avocatul a funcționat ca judecător la mai multe instanțe, interdicția operează pentru fiecare instanță și se calculează distinct de la data încetării activității la instanța respectivă.

Aceeași interdicție se aplică și magistraților-asistenți de la Înaltă Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, executorilor judecătorești, grefierilor și personalului auxiliar al instanțelor judecătorești și al Curții Constituționale.

Avocații - foști procurori și cadre de poliție nu pot acorda asistență juridică la organul de urmărire penală la care și-au desfășurat activitatea timp de 2 ani de la încetarea funcției respective. Calculul duratei de interdicție se face conform art. 39 alin. (2) din prezentul statut.

În cazul în care avocatul - fost procuror sau cadru de poliție a funcționat și în calitate de judecător, interdicția privește atât instanțele, cât și organele de urmărire penală, durata fiind calculată în mod corespunzător.

Aceeași interdicție se aplică avocaților - foști procurori cu privire la dreptul de a pune concluzii la instanțele corespunzătoare parchetului în care au funcționat.

Dispozițiile prezentului articol se aplică și personalului auxiliar al organelor de urmărire penală.

Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului Tabloul avocaților, alcătuit potrivit anexei nr. VI la prezentul statut.

Tabloul avocaților va cuprinde:

a) numele și prenumele avocaților definitivi și stagiari cu drept de exercitare a profesiei și sediul profesional al acestora;

b) cabinetele asociate, societățile civile profesionale și societățile civile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora și a avocaților care le compun.

Avocații străini vor fi menționați într-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor menționa formele de exercitare a profesiei din care aceștia fac parte, potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) și alin. (6) din Lege. Distinct, sunt evidențiați avocații străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, care sunt autorizați să-și desfășoare activitățile profesionale sub titlul profesional corespunzător obținut într-un stat membru, indicându-se și dacă acesta desfășoară activități avocațiale cu caracter permanent pe teritoriul României și titlul profesional sub care desfășoară activitatea.

În cazul avocaților străini se va menționa dacă aceștia sunt autorizați să acorde consultanță juridică privind dreptul românesc.

Se va întocmi separat un tablou al avocaților incompatibili alcătuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut, care se verifică și se reactualizează până la data de 15 ianuarie a fiecărui an.

Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, Tabloul special al avocaților străini și Tabloul avocaților incompatibili se reactualizează lunar, se aduc la cunoștința tuturor membrilor baroului și se comunică U.N.B.R.

Înscrierea în tablou a avocaților definitivi și stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut de Lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în fața consiliului baroului, de către avocații nou-înscriși în barou.

Înscrierea în Tabloul avocaților după primirea în profesie este condiționată de depunerea declarației prevăzute la

art. 3 din Legea nr. 187/1999

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică. Nedepunerea declarației, depunerea unei declarații false sau recunoașterea faptului că avocatul a colaborat cu securitatea ca poliție politică atrage consecințele prevăzute de lege.

Decanul baroului va desemna avocații responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activității de asistență juridică de către persoanele neînscrise în Tabloul avocaților.

Ori de câte ori va avea informații cu privire la persoane care exercită nelegal activități prevăzute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autoritățile competente.

Avocatul este dator să încunoștințeze de îndată consiliul baroului despre orice situație care ar putea duce la suspendarea exercițiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară.

Decanul și consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozițiilor legii și ale prezentului statut privind suspendarea exercițiului dreptului de a profesa.

Consiliul baroului decide în toate cazurile, după ascultarea avocatului în cauză.

Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face mențiune, în mod corespunzător, în Tabloul avocaților și în Tabloul avocaților incompatibili.

Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R. în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestația nu suspendă executarea.

Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să își asigure substituirea.

Incălcarea dispozițiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care dorește să se transfere.

Cererea de transfer va fi însoțită de actele pe care se întemeiază și de un certificat eliberat de baroul de la care se solicită transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului și va atesta că solicitantul a achitat la zi taxele și contribuțiile profesionale către barou, U.N.B.R. și sistemul propriu de asigurări sociale.

Consiliul baroului de la care se solicită transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicită transferul.

Cererea de transfer va fi soluționată pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care verifică dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul, precum și a certificatului prevăzut la art. 55 alin. (2) din prezentul statut.

La soluționarea cererii, consiliul baroului va avea în vedere și respectarea de către petent a dispozițiilor privind modul de organizare și funcționare a formelor de exercitare a profesiei, precum și a condițiilor de primire în profesie.

Decizia cu privire la transfer se comunică solicitantului și baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face mențiuni corespunzătoare în Tabloul avocaților.

Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată și poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Calitatea de avocat încetează:

a) prin renunțare scrisă la exercițiul profesiei;

b) prin deces;

c) prin excluderea din profesie, ca sancțiune disciplinară;

d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.

Încetarea calității de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului și are drept consecință radierea celui în cauză din Tabloul avocaților.

În cazul în care avocatul îndeplinește condițiile de pensionare prevăzute de lege, are dreptul să solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea de continuare a exercitării profesiei se soluționează de consiliul baroului.

Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind menținerea capacității fizice și psihice necesare exercitării profesiei de avocat. Avizul medical se prezintă anual pentru înscrierea în tablou.

Consiliul baroului va soluționa cererea pe baza avizului medical și va proceda în conformitate cu prevederile Legii, sau, după caz, ale legislației privind pensiile și asigurările sociale.

Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este menținut în profesie este obligat să contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale în condițiile prevăzute de legislația pensiilor și asigurărilor sociale pentru avocați.

Decizia de respingere a menținerii în activitate poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Independența profesiei, autonomia baroului și exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele autorităților administrației publice, ale Ministerului Public sau ale altor autorități, decât în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.

Este interzisă aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii de "barou" de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de natura activității desfășurate de către aceasta, sub sancțiunea prevăzută de lege pentru folosirea fără drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, înființată prin lege.

Baroul este persoană juridică de interes public, constituit din toți avocații înscriși în Tabloul avocaților, cu patrimoniu propriu și organizare de sine stătătoare.

Sediul baroului este în orașul de reședință al județului, respectiv în municipiul București.

Fiecare barou are un buget propriu. Contribuția avocaților la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.

Cuantumul contribuției va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu prevederile bugetului propriu și cu hotărârile Congresului avocaților. Decizia consiliului baroului va fi adusă la cunoștința avocaților înscriși în Tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel puțin 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare.

Patrimoniul baroului poate fi folosit în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.

Organele de conducere ale baroului sunt:

a) adunarea generală;

b) consiliul;

c) decanul.

În cadrul baroului se constituie și funcționează:

a) comisia de cenzori;

b) comisia de disciplină.

Adunarea generală a baroului poate fi, în condițiile legii, ordinară și extraordinară.

Au dreptul să participe la ședințele adunării generale avocații care sunt înscriși în Tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei, au achitat la zi taxele și contribuțiile prevăzute de lege și nu se află în situații ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercițiu al profesiei sau după caz, nu se află în executarea unei sancțiuni disciplinare.

Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabilește de către consiliul baroului în prima ședință din luna ianuarie a fiecărui an.

Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de comisia de cenzori a baroului precum și la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.

Organizarea adunării generale, ordinară sau extraordinară, este în sarcina consiliului baroului.

Neîndeplinirea obligației de organizare a adunării generale atrage răspunderea disciplinară a celor vinovați.

Odată cu convocarea adunării generale se stabilește și ordinea de zi. Avocații cu drept de a participa la ședințele adunării generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse în scris la barou cu cel puțin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.

Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.

Inscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.

Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorității avocaților care au dreptul de a participa la adunarea generală.

În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale, de față cu cei prezenți, stabilește o nouă adunare generală, în termen de cel mult 15 zile, care va fi convocată prin grija consiliului baroului.

Adunarea generală convocată în condițiile alin. (2) este legal constituită cu participarea a cel puțin unei treimi din numărul total al membrilor săi.

Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezența majorității avocaților care au dreptul de a participa la adunarea generală. Pentru Baroul București alegerea organelor de conducere a baroului se poate face și prin desemnare de reprezentanți - electori. Pot fi reprezentanți - electori avocații care au drept de a participa la adunarea generală a baroului.

Cu cel puțin 6 luni anterior datei desfășurării alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul pentru organizarea alegerilor organelor baroului. Regulamentul va rămâne definitiv în termen de 30 de zile de la data afișării sale la secretariatul baroului.

Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea prevede alt cvorum de ședință și de vot.

Membrii Baroului București care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut pot participa la adunarea generală electivă personal sau prin reprezentanți - electori. Pot fi reprezentanți-electori avocații care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut; numărul de avocați care își pot delega votul unui reprezentant - elector este de maximum 5.

Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:

a) modul în care a fost convocată adunarea generală și caracterul ei ordinar sau extraordinar;

b) anul, luna, ziua, ora și locul unde se desfășoară adunarea generală;

c) numărul membrilor prezenți;

d) componența prezidiului adunării generale;

e) ordinea de zi votată de adunarea generală;

f) luările de cuvânt;

g) hotărârile, rezoluțiile și moțiunile adoptate;

h) orice alte activități desfășurate în adunarea generală.

Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor prezidiului adunării generale.

Procesul-verbal va fi înregistrat și depus la decanatul baroului, consultarea sa fiind permisă membrilor baroului și organelor U.N.B.R.

Adunarea generală a baroului adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condițiile prevăzute de lege și de statutul profesiei de avocat.

De asemenea, adunarea generală poate adopta rezoluții și moțiuni.

Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, avocați definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani.

Numărul consilierilor este proporțional cu numărul membrilor baroului înscriși în tablou, după cum urmează:

a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 50 de avocați;

b) 7 consilieri pentru barourile cu un număr între 51-100 de avocați;

c) 9 consilieri pentru barourile cu un număr între 101-200 de avocați;

d) 11 consilieri pentru barourile cu un număr între 201-500 de avocați;

e) 13 consilieri pentru barourile cu un număr între 501-1.000 de avocați;

f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocați.

În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinși decanul și prodecanul.

Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului.

Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanți. În caz de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanți vor completa consiliul în ordinea numărului de voturi obținut la alegeri pentru perioada de mandat rămasă vacantă.

Avocații aleși membri ai comisiei de cenzori trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca și consilierii.

Dispozițiile art. 71 alin. (5) din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Consiliul baroului se întrunește în ședință cel puțin o dată pe lună, la sediul baroului.

Lucrările ședinței se consemnează în registrul de procese-verbale și se semnează de toți consilierii prezenți la ședință. Registrul poate fi consultat de către avocații interesați și de organele U.N.B.R.

În exercitarea atribuțiilor sale, consiliul baroului adoptă decizii și hotărâri.

Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocații definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani. El trebuie să fie membru al baroului de cel puțin 5 ani.

În exercitarea atribuțiilor sale decanul emite decizii. Ele se consemnează într-un registru special, ținut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat și de organele U.N.B.R.

Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoștință decanului.

Decanul va încerca medierea în vederea soluționării amiabile a litigiului.

Prevederile privind procedura medierii și a arbitrajului din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate sau de încălcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului.

Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.

U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înființată prin Lege, cu patrimoniu propriu și organizare de sine stătătoare.

Este interzisă aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii "Uniunea Națională a Barourilor din România" ("U.N.B.R.") de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de natura activității desfășurate de către aceasta, sub sancțiunea prevăzută de lege pentru folosirea fără drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, înființată prin lege.

Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuția barourilor, în cotele stabilite de Congresul avocaților. Contribuția baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se stabilește în raport de numărul avocaților cu drept de exercitare a profesiei înscriși în Tabloul barourilor și se virează lunar, în contul special constituit în acest scop din cotele de contribuție achitate de avocați în contul barourilor.

Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit și în activități producătoare de venituri în condițiile legii.

Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:

a) Congresul avocaților;

b) Consiliul U.N.B.R.;

c) Comisia Permanentă a U.N.B.R.;

d) Președintele U.N.B.R.

În cadrul U.N.B.R. se constituie și funcționează:

a) Comisia centrală de cenzori;

b) Comisia centrală de disciplină.

Avocații care formează organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocați definitivi, cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani.

La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegați și avocați care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3).

Congresul este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.

Hotărârile adoptate de congres sunt definitive și obligatorii pentru toate organele profesiei și pentru toți avocații.

Congresul avocaților se convoacă anual de către Consiliul U.N.B.R. prin președintele U.N.B.R.

Congresul extraordinar se convoacă de către președintele U.N.B.R. ori de câte ori este nevoie sau la cererea a cel puțin o treime din numărul total al barourilor.

Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora, locul desfășurării congresului și ordinea de zi a acestuia.

Decanii barourilor și membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai congresului.

Din congres fac parte și delegații aleși de adunările generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de 1 delegat la 200 de avocați.

Numărul de delegați se calculează după cum urmează:

a) 1 delegat pentru barourile până la 200 de avocați;

b) 2 delegați pentru barourile între 201 și 400 de avocați;

c) 3 delegați pentru barourile între 401 și 600 de avocați, și așa mai departe.

Lucrările congresului sunt conduse de către președintele U.N.B.R., împreună cu un prezidiu format din 8 avocați, ales prin vot deschis.

Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocați, dispozițiile art. 69 din prezentul statut aplicându-se corespunzător.

Hotărârile, rezoluțiile și moțiunile se iau prin vot deschis.

Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul alege o comisie de numărare a voturilor dintre delegații care nu candidează, compusă din minimum 5 membri. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menționează: numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează și baroul din care face parte.

Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui și prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprimă prin ștergerea numelui și a prenumelui persoanei propuse.

Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poartă ștampila de control, precum și buletinele pe care numărul candidaților votați "pentru" este mai mare decât numărul funcțiilor pentru care se candidează.

Congresul avocaților alege Consiliul U.N.B.R.

Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor și din reprezentanți ai barourilor, aleși de Congres, potrivit următoarei norme de reprezentare:

a) un reprezentant, pentru barourile cu până la 500 de avocați;

b) doi reprezentanți pentru barourile care au peste 500 de avocați și câte 2 reprezentanți pentru fiecare mie care depășește prima mie de avocați.

Consiliul U.N.B.R. se convoacă trimestrial în ședințe ordinare sau în situații excepționale în ședințe extraordinare de către președintele U.N.B.R. Președintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. și la cererea a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului U.N.B.R.

Conducerea ședințelor Consiliului U.N.B.R. revine președintelui acestuia, asistat de către vicepreședinți și alți 3 consilieri.

Prevederile art. 69 din prezentul statut se vor aplica în mod corespunzător.

Consiliul U.N.B.R. își desfășoară activitatea în comisii de lucru și în plen, potrivit Regulamentului de desfășurare a ședinței Consiliului U.N.B.R., adoptat de către acesta.

Consiliul U.N.B.R. adoptă decizii și hotărâri obligatorii. La cererea majorității barourilor hotărârile consiliului pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaților, în prima sa ședință.

Comisia Permanentă a U.N.B.R. se întrunește înaintea ședințelor Consiliului U.N.B.R. și ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui U.N.B.R.

Comisia Permanentă asigură activitatea permanentă a U.N.B.R. Ședințele Comisiei Permanente sunt conduse de președintele U.N.B.R.

În desfășurarea activității curente Comisia Permanentă a U.N.B.R. emite decizii și dispoziții, în condițiile prevăzute de lege. Deciziile și dispozițiile au caracter obligatoriu și pot fi atacate cu plângere de către cei interesați, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Plângerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepția cazurilor prevăzute de Lege și de prezentul statut.

Organul competent să soluționeze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, să dispună suspendarea efectelor actului atacat, până la soluționarea plângerii.

În condițiile legii avocatul asigură asistență și reprezentare juridica în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penala, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice, a instituțiilor și a altor persoane juridice, pentru apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor.

Asistarea și reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele și operațiunile permise de lege și necesare ocrotirii și apărării intereselor clientului.

Un act juridic semnat în fața avocatului, care poartă o încheiere, o rezoluție, o ștampilă sau un alt mijloc verificabil de atestare a identității părților, a consimțământului și a datei actului poate fi prezentat notarului spre autentificare.

Avocatul este obligat să țină evidența actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, și să le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor.

Medierea este o modalitate de soluționare a conflictelor, alternativă procesului obișnuit sau arbitral.

Medierea este o negociere asistată de un terț (mediatorul), respectiv o tehnică consensuală de rezolvare a conflictelor, constând într-o comunicare permanent orientată către încheierea unei înțelegeri între părți care au atât interese comune, cât și divergențe. Mediatorul propune părților în procedura de mediere o soluție, fără a avea atribuția de a o impune acestora. Părțile în procedura de mediere pot accepta sau refuză, în scris, propunerea finală de mediere (tranzacția).

Medierea are un caracter voluntar și se bazează pe convenția părților (acord de mediere) de a rezolva o disputa sau o neînțelegere.

Medierea este guvernata de principiul confidențialității.

Medierea este o procedură autonomă de reglementare a disputelor, conflictelor sau diferendelor intervenite între persoanele fizice și/sau juridice.

Acordul de mediere poate fi încheiat sub forma unei clauze contractuale sau sub forma unei convenții separate.

Părțile, prin acordul lor de mediere, pot alege un avocat pe care îl împuternicesc cu atribuții de mediere. În exercițiul atribuției de mediere, avocatul are următoarele îndatoriri:

a) de a se informa în legătură cu conflictul și cu poziția fiecăreia dintre părți;

b) de a informa părțile asupra drepturilor și obligațiilor acestora, fiindu-i interzis să dea consultații juridice;

c) de a facilita sau de a intermedia comunicarea între părți; comunicarea nu necesită prezența fizică a părților, avocatul putând comunică și separat cu fiecare dintre acestea, cu informarea lor prealabilă;

d) de a redacta propunerea de soluție sub forma unei tranzacții, parțiale sau totale, după caz.

În procedura de mediere, părțile pot fi asistate de avocați, alții decât avocatul mediator.

Avocatul însărcinat cu medierea este imparțial și neutru în activitatea sa. El poate oferi informații juridice părților, dar îi este interzis să încheie contracte de asistență juridică cu acestea în legătură cu obiectul medierii, distinct de contractul de asistență juridică în baza căruia se realizează medierea. Avocatul însărcinat cu medierea nu poate impune părților un compromis și nu are dreptul de a încerca, dincolo de voința concordantă a părților, un anume rezultat al medierii. Avocatul mediator trebuie să respecte egalitatea părților și punctele lor de vedere.

Avocatul mediator trebuie să faciliteze comunicarea între părți, în acest scop fiind dator să se asigure de o bună cunoaștere a drepturilor și obligațiilor părților. El este dator să se asigure ca realizarea drepturilor și intereselor legitime nu vor fi tergiversate prin folosirea abuzivă a medierii. Avocatul mediator însărcinat cu medierea trebuie să se asigure de rapiditatea, flexibilitatea și confidențialitatea procedurii, precum și de rezonabilitatea rezultatului soluționării conflictului.

Avocatul mediator este obligat să păstreze confidențialitatea asupra dezbaterilor și asupra informațiilor obținute în procesul de mediere, inclusiv după semnarea acordului final de mediere (tranzacție) sau, după caz, în perioada ulterioară încetării medierii.

În caz de litigiu, avocatul mediator nu poate fi desemnat avocat al nici uneia dintre părți. Între activitatea de mediator și de arbitru nu există incompatibilitate.

Medierea poate fi utilizată în toate cazurile în care, potrivit legii, părțile pot încheia un compromis, cu respectarea dispozițiilor de ordine publică.

În litigiile comerciale avocatul mediator poate participa, în această calitate, în procedura concilierii prealabile pentru rezolvarea parțială sau totală a disputelor angajate între părți.

Avocatul are dreptul sa desfășoare activități fiduciare, în numele și pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii și ale prezentului statut.

Activitățile fiduciare exercitate de avocat pot consta în:

a) primirea în depozit, în numele și pe seama clientului, de fonduri financiare și bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii după finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidării unui patrimoniu;

b) plasarea și valorificarea, în numele și pe seama clientului, a fondurilor financiare și a bunurilor încredințate;

c) administrarea, în numele și pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate.

Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfășoară activități fiduciare un cont la o banca reputata (cont fiduciar) destinat depozitarii de fonduri fiduciare.

Prin fonduri fiduciare, în sensul prezentului articol, se înțelege orice suma primita de către avocat, cu titlu de fond inițial sau rezultată din valorificarea acestuia sau a bunurilor încredințate.

În contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decât fonduri fiduciare.

Toate plățile legate de activitățile fiduciare efectuate pentru același client vor fi efectuate din contul fiduciar iar toate încasările rezultate din activitățile fiduciare vor fi colectate în contul fiduciar al clientului respectiv.

Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel puțin o dată la trei luni, dacă în contractul de asistența juridică nu se prevede o perioadă mai scurta.

Avocatul are obligația să păstreze cel puțin un registru sau un sistem echivalent de înregistrare care să arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfășurat activități fiduciare:

a) identitatea clientului pe seama căruia fondurile și/sau bunurile sunt primite și/sau administrate;

b) un inventar al bunurilor primite respective rambursate și valoarea fondurilor primite și rambursate precum și data primirii și sursa fondurilor și bunurilor și data rambursării acestora sau al rezultatului administrării și valorificării acestora;

c) operațiunile fiduciare efectuate cu indicarea datei, părților, valorii și tipului operațiunii.

Avocatul este obligat sa înregistreze prompt fiecare tranzacție fiduciara și, în orice caz, nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor.

în vederea stabilirii temporare a sediului societății comerciale în cauză, avocatul va întocmi și semna cu reprezentantul societății un contract separat de asistență juridică având acest obiect.

Perioada pentru care sediul societății în cauza este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depăși 1 an iar dovada sediului se face cu contractul de asistență juridică.

Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activități specifice profesiei se naște din contractul de asistență juridică, încheiat în formă scrisă, între avocat și client ori mandatarul acestuia.

Forma, conținutul și efectele contractului de asistență juridică sunt stabilite prin prezentul Statut.

Avocatul nu poate acționa decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

În exercitarea profesiei sale avocatul este independent.

Activitatea avocatului nu poate fi motivată decât în interesul clientului, apreciat în limitele legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic.

Constituie atingere a independenței avocatului și, ca atare, trebuie evitate și înlăturate de către avocat, prin orice mijloace legale:

a) existența unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauza care i-a fost încredințată;

b) prestarea de activități avocațiale în scopul de a se face plăcut clienților, magistraților sau publicului;

c) prestarea de activități avocațiale din simplă complezență;

d) existența oricăror presiuni în scopul nerespectării secretului profesional.

Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul și nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una și aceeași cauză, atunci când interesele clienților sunt conflictuale sau când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.

Avocatul trebuie să se abțină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienților implicați, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independența sa riscă să fie știrbită.

Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client, dacă secretul informațiilor încredințate de un client anterior riscă să fie afectat sau atunci când cunoașterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client.

În cazul în care avocații practică profesia într-o formă asociativă, în colaborare sau în conlucrare cu alți avocați, dispozițiile alin. (1) - (3) se aplică tuturor avocaților.

Avocatul este obligat să se asigure de răspundere profesională.

Condițiile asigurării de răspundere profesională sunt prevăzute de prezentul statut și pot fi stabilite, în cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite între avocați.

Obligația de asigurare de răspundere civilă este permanentă. Suma asigurată nu poate fi mai mică decât cea prevăzută în statutul profesiei.

Prin contract, părțile pot stabili limitele răspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totală de răspundere profesionala sunt socotite nescrise.

Avocatul este obligat să verifice identitatea exactă a clientului său ori a persoanei care îi încredințează cazul.

În exercitarea activității fiduciare, precum și în orice situație în care avocații sunt autorizați să administreze ori să gestioneze fondurile clienților, acestora le este interzis să primească sau să administreze ori să gestioneze fonduri care nu corespund în mod riguros mandatului sau gestiunii încredințate.

Când participă la o operație juridică avocatul are obligația de a se retrage din cauză de îndată ce suspectează în mod serios că respectiva operație ar avea drept rezultat o spălare de bani și când clientul nu înțelege să renunțe la operația în sine.

Contractul de asistență juridică este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem. El trebuie să îndeplinească toate condițiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenții și dobândește dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidență al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.

Contractul de asistență juridică poate fi încheiat și prin orice mijloc de comunicare la distanță, care poate reproduce legal semnăturile părților. În acest caz, data încheierii contractului este data la care avocatul a luat cunoștință de semnarea contractului de către client. Se prezumă că avocatul a luat cunoștință de încheierea contractului la următoarele date:

a) data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnătură electronică) la sediul profesional al avocatului; dacă transmisiunea prin fax are loc după ora 19.00, se prezumă că avocatul a luat cunoștință în ziua lucrătoare următoare zilei transmisiunii;

b) data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Contractul de asistență juridică poate lua forma unei scrisori de angajament care să indice raporturile juridice dintre avocat și destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocațiale și onorariul, semnată de avocat și transmisă clientului. În cazul în care clientul semnează scrisoarea sub orice mențiune expresă de accept a conținutului scrisorii, aceasta dobândește valoarea unui contract de asistență juridică.

Contractul de asistență juridică poate fi încheiat, în mod excepțional, și în formă verbală în fața unei autorități sau a oricăror persoane fizice sau juridice cu condiția ca acestea să ateste că au fost de față la exprimarea acordului de voință între avocat și client. Contractul în formă scrisă va fi încheiat în cel mai scurt timp posibil.

În cazul în care avocatul și clientul convin, o terță persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocațiale stabilite prin contract, dacă terțul acceptă, chiar și tacit, încheierea contractului în astfel de condiții.

Avocatul va ține o evidență strictă a contractelor încheiate într-un registru special și va păstra în arhiva sa un exemplar original al fiecărui contract și un duplicat sau o copie după orice împuternicire de reprezentare primită în executarea contractelor.

Contractul de asistența juridica trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele:

a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional și reprezentantul acesteia;

b) datele de identificare ale clientului: se indica persoana reprezentantului legal precum și mandatarul clientului, dacă este cazul;

c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitățile prevăzute de art. 3 din Lege sau poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare și conservare a patrimoniului clientului;

d) onorariul;

e) atestarea identității clientului sau a reprezentantului acestuia;

f) modul de soluționare a litigiilor între avocat și client;

g) semnăturile părților.

Lipsa elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a) b), c) și d) e) și g) atrage nevalabilitatea contractului dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.

Modelul contractului de asistență juridică este cuprins în anexa nr. I la prezentul statut.

Contractul de asistență juridică învestit cu formulă executorie, în condițiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restanțele din onorariu și alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul clientului.

Procedura de executare este cea prevăzută de dispozițiile Codului de procedură civilă.

Contractul de asistență juridică prevede în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează față de terți prin împuternicirea avocațială întocmită conform anexei nr. II la prezentul statut.

În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.

Pentru activitățile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistență juridică, acesta reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare, sau dispoziție în numele și pe seama clientului.

Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.

Onorariile vor fi stabilite în raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului.

Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:

a) timpul și volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau activității solicitate de client;

b) natura, noutatea și dificultatea cazului;

c) importanța intereselor în cauză;

d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigații suplimentare;

e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului;

f) conlucrarea cu experți sau alți specialiști impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului;

g) avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat;

h) situația financiară a clientului;

i) constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acționeze pentru a asigura servicii legale performante.

Onorariile se stabilesc liber între avocat și client, în limitele legii și ale statutului profesiei. Este interzisă fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de către organele profesiei, de către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocați.

Onorariile se determină și se prevăd în contractul de asistență juridică la data încheierii acestuia între avocat și client, înainte de începerea asistenței și/sau reprezentării clientului.

În cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asistenței și/sau reprezentării imediate și nu se poate încheia un contract de asistență juridică, avocatul este obligat să transmită clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care să aducă la cunoștința clientului onorariile pe care le propune pentru asistență și/sau reprezentare. În absența unei instrucțiuni exprese a clientului privind încetarea asistenței și/ sau reprezentării, ori a unei comunicări prin care clientul își exprimă expres dezacordul în privința onorariilor, se consideră onorariile propuse prin comunicarea făcută de avocat ca fiind acceptate.

În toate situațiile, onorariile vor fi prevăzute în contractul de asistență juridică ce urmează să fie încheiat în formă scrisă.

Onorariile pot fi stabilite și în monedă străină, sub condiția ca plata acestora să respecte prevederile privind regimul legal al plăților.

Onorariile pot fi stabilite astfel:

a) onorarii orare;

b) onorarii fixe (forfetare);

c) onorarii de succes.

d) onorarii formate din combinarea criteriilor de la lit. a), b) și c).

Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unități monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care o prestează clientului.

Onorariul fix (forfetar) constă într-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează sau, după caz, le prestează clientului.

Onorariul orar și fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obținut prin prestarea serviciilor profesionale.

Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă forfetară.

Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite și să obțină și un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcție de rezultat sau de serviciul furnizat. În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.

Este interzis avocatului să-și fixeze onorariile în baza unui pact "de quota litis".

Pactul "de quota litis" este o convenție încheiată între avocat și clientul său, înainte de soluționarea definitivă a unei cauze, convenție care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.

Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor "aporturi din afacere" (activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise.

La cererea oricăreia dintre părți, contestațiile și reclamațiile privind onorariile se soluționează de decanul baroului, prin decizie motivată, după ascultarea părților.

Soluționarea contestațiilor și reclamațiilor se face prin aplicarea principiilor medierii și încercarea de conciliere a părților, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării contestației sau reclamației.

Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului de partea interesată.

Consiliul baroului hotărăște cu privire la legalitatea și temeinicia deciziei decanului, fără participarea la vot a acestuia. Părțile interesate pot fi invitate pentru a da lămuriri și explicații.

Consiliul baroului se pronunță în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării, prin hotărâre motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data pronunțării.

Legalitatea hotărârii consiliului baroului poate fi verificată în condițiile legii de Consiliul U.N.B.R. la sesizarea decanului sau a părții interesate, în termen de 15 zile de la comunicare.

II. Efectele contractului de asistență juridică

În cazul în care se angajează să asiste și/sau să reprezinte un client într-o procedură legală, avocatul își asumă obligații de diligentă.

Avocatul trebuie să asiste și să reprezinte clientul cu competență profesională prin folosirea cunoștințelor juridice adecvate, abilităților practice specifice și prin pregătirea rezonabil necesară pentru asistarea sau reprezentarea concretă a clientului.

Avocatul este obligat să se abțină să se angajeze ori de câte ori nu poate acorda o asistență și reprezentare competente.

Asistarea și reprezentarea clientului impun diligentă profesională adecvată, pregătirea temeinică a cauzelor, dosarelor și proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experienței și crezului său profesional.

În situații și împrejurări care prezintă caracter de urgență pentru salvgardarea și/sau protejarea drepturilor și intereselor clientului, avocatul poate asista și angaja clientul chiar și în măsura în care în acel moment nu posedă o competență profesională adecvată cu natura cauzei, dacă prin întârziere s-ar aduce atingere drepturilor și intereselor clientului. În astfel de situații avocatul se va limita doar la ceea ce în mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstanțele și cu prevederile legale.

Competența profesională adecvată presupune analiza și cercetarea atentă a împrejurărilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente la situația de fapt, pregătirea adecvată și adaptarea permanentă a strategiei, tacticilor, tehnicilor și metodelor specifice în raport de evoluția cauzei, a dosarului sau a lucrării în care avocatul este angajat.

Avocatul își va reprezenta clientul cu diligenta unui bun profesionist, în limitele legii.

Avocatul se va abține ca intenționat:

a) să ignore obiectivele și scopurile reprezentării stabilite de către client, astfel încât să eșueze în atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege și de statutul profesiei;

b) să prejudicieze un client pe durata relațiilor profesionale.

Avocatul va acționa cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este ținut să acționeze exclusiv în obținerea de avantaje pentru clientul său în confruntarea cu adversarii. Strategiile și tacticile stabilite de avocat trebuie să conducă activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale în favoarea clientului.

Avocatul este obligat să respecte secretul profesional în privința strategiilor, tacticilor și acțiunilor preconizate și desfășurate pentru client.

Avocatul va ține permanent sub control gradul său de ocupare profesională și extraprofesională, astfel încât să poată trata adecvat fiecare cauză, potrivit cu natura împrejurărilor și specificul cauzei. El va fi ținut să refuze un client, ori de câte ori este conștient că nu poate oferi clientului cu promptitudine serviciul profesional solicitat.

Neglijarea cauzelor clientului, absența nejustificată în mod repetat, fără asigurarea unei substituiri legale și competente cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinară.

Avocatul va trata cu respect și curtoazie orice persoană implicată în procedurile legale în care asistă sau reprezintă clientul și se va abține de la metode șicanatorii și prejudiciabile pentru terțe părți, dacă acestea sunt evident indiferente și irelevante intereselor clientului reprezentat.

În activitatea de consiliere, avocatul va acționa cu tact și răbdare pentru a înfățișa și a explica clientului toate aspectele cazului în care îl asistă și/ sau îl reprezintă pe client. Avocatul va căuta să folosească cel mai potrivit limbaj în raport de starea și experiența clientului, pentru ca acesta să aibă o reprezentare corectă și completă asupra situației sale juridice.

Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitățile și finalitatea consilierii, precum și soluțiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, când este cazul, asistența și reprezentarea clientului.

Avocatul va respecta opțiunile clientului în ceea ce privește scopul și finalitatea asistenței și reprezentării, fără a abdica de la independență și crezul său profesional.

Avocatul se va consulta permanent cu clientul în legătură cu strategia, mijloacele tehnice și tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat să urmeze acele tehnici și proceduri legale indicate arbitrar de client și păstrează responsabilitatea pentru acestea, în măsura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor și consecințelor posibile ale acestor tehnici și proceduri.

Consilierea și reprezentarea unui client îl obligă pe avocat să privească speța respectivă dintr-o perspectivă proprie și să acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfătuirea clientului nu se rezumă la expunerea unor prevederi legale, ci va avea în vedere și consecințele de ordin moral, economic, social și politic care ar putea avea relevanță în situația respectivă.

Ori de câte ori clientul propune un demers asupra căruia avocatul apreciază că va avea consecințe legale negative, avocatul va atenționa clientul cu privire la consecințe sau, după caz, va putea denunța contractul de asistență juridică.

În cazul în care avocatul asistă/reprezintă în comun mai mulți clienți pe tot parcursul reprezentării, se va consulta permanent cu fiecare dintre clienții reprezentați în comun în ceea ce privește deciziile care trebuie adoptate și motivele determinante în adoptarea acestora, astfel încât fiecare client să poată lua propriile decizii, în baza unor informații complete.

Avocatul poate iniția demersuri pentru o consiliere comună a părților aflate în conflict în încercarea de a rezolva relația dintre clienții respectivi într-un mod amiabil și profitabil tuturor.

Reprezentarea comună nu diminuează dreptul fiecărui client rezultat din relația client-avocat. Fiecare dintre clienții comun reprezentați are dreptul la o reprezentare loială și diligentă de către avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului și toate drepturile prevăzute de lege pentru cazul foștilor clienți. Între clienții reprezentați în comun, regula confidențialității nu se aplică.

Avocatul poate evalua o situație cu relevanță pentru clientul său în folosul unei terțe persoane dacă:

(a) avocatul este îndreptățit să considere că evaluarea este compatibilă cu alte aspecte ale relației client-avocat;

(b) are acceptul clientului.

Avocatul va oferi clientului o opinie legală, onestă cu privire la consecințele de fapt și juridice ale cazului investigat, în limitele informațiilor furnizate de client.

Folosirea de către client a opiniilor și sfatului avocatului, în scopuri ilegale, fără cunoștința avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil în legătură cu acțiunea și scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat să se abțină de la asistarea și sfătuirea conștientă a unui client în activități infracționale.

Un avocat este îndreptățit să se retragă imediat și să renunțe la asistarea și reprezentarea clientului, în cazul în care, acțiunile și scopurile clientului, deși aparent legale la începutul asistenței și/ sau reprezentării, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infracționale.

Avocatul are obligația să informeze rezonabil clientul în legătură cu situație curentă a asistenței și reprezentării și de a răspunde cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului.

Avocatul va explica clientului împrejurările cauzei, situația curentă, posibilele evoluții viitoare și eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzător cu împrejurările concrete ale cazului.

Avocatul nu este ținut să informeze clientul în măsura în care s-a convenit prealabil acest lucru. În cazul în care clientul este o persoană juridică, obligația avocatului este de a informa exclusiv reprezentanții legali sau persoanele expres desemnate în contract în acest scop. Informarea făcută de avocat acestor persoane este considerată o informare valabilă a clientului în sensul prezentului articol.

În toate cazurile în care avocatul este însărcinat să asiste un client el poate să conducă discuțiile doar în prezența clientului său ori numai cu acordul acestuia.

În cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discuții cu acesta, fără acordul prealabil al confratelui său.

Avocatul va ține distinct evidența bunurilor aparținând clienților săi sau unor terțe părți, care i-au fost încredințate în legătură cu exercitarea profesiei.

Fondurile financiare vor fi păstrate în conturi distincte, deschise la o instituție financiară legal constituită și autorizată să funcționeze, potrivit legii.

Evidența distinctă a celorlalte categorii de bunuri va fi păstrată de către avocat într-o manieră care să confere siguranța menținerii identității acestora.

Fondurile financiare nu vor fi în mod obligatoriu păstrate în conturi deschise la instituții financiare atunci când legea sau o hotărâre judecătorească permit păstrarea lor într-o altă modalitate.

Avocatul va ține o evidență contabilă completă a fondurilor financiare și a celorlalte tipuri de bunuri încredințate și va păstra documentele respective pe o perioadă de 10 ani după încetarea contractului de reprezentare cu clientul.

În cazul în care primește fonduri financiare sau alte bunuri care au legătură cu un client sau cu un terț, avocatul este obligat să-i notifice pe aceștia, în scris și de îndată.

Cu excepția situațiilor prevăzute de lege sau a unei înțelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat după primirea bunurilor să le predea clientului sau, după caz, terței persoane îndreptățite să primească bunurile respective și, la solicitarea clientului sau a terței persoane, să pună la dispoziția acestora evidența contabilă pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri.

În afara cazurilor prevăzute de lege sau de părți, contractul de asistență juridică încetează prin renunțarea unilaterală a clientului sau, după caz, a avocatului.

Încetarea contractului prin renunțarea unilaterală a clientului sau a avocatului nu exonerează pe client de plată onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum și pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul clientului.

Avocatul care este solicitat într-o cauză în curs de rezolvare trebuie să verifice dacă unul sau mai mulți confrați au fost în prealabil angajați.

Avocatul care acceptă să succeadă unui confrate trebuie ca, înainte de a se angaja, să îi aducă la cunoștință această împrejurare.

În oricare caz de încetare a mandatului, avocatul are obligația să ia în timp util și în mod rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-și angaja un alt avocat, predarea documentelor și a bunurilor la care clientul este îndreptățit și înștiințarea organelor judiciare.

În cazul în care clientul datorează avocatului restanțe din onorarii și din cheltuielile făcute în interesul acestuia, avocatul are drept de retenție asupra bunurilor încredințate, cu excepția înscrisurilor originale care i-au fost puse la dispoziție.

Barourile vor organiza serviciile de asistență judiciară, care vor funcționa pe lângă fiecare instanță de judecată și organ de urmărire penală din circumscripția lor.

Asistența judiciară va fi coordonată de către un membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil dintre avocații definitivi pentru fiecare localitate în care funcționează o instanță de judecată.

Cheltuielile privind organizarea serviciilor de asistență judiciară vor fi prevăzute distinct în bugetul baroului și vor fi finanțate din fondurile prevăzute la art. 69 din Lege.

Serviciile de asistență judiciară vor asigura și apărarea gratuită, în cazurile prevăzute la art. 68 alin. (2) din Lege, pe baza aprobării date de către decanul baroului.

Avocatul delegat pentru asigurarea apărării gratuite are drepturile și obligațiile prevăzute de Lege și statutul profesiei și își îndeplinește însărcinarea primită în interesul beneficiarului gratuității.

Pentru situații prevăzute în legi speciale privind apărarea unor categorii de persoane, cheltuielile suportate de barou pentru organizarea apărării gratuite vor fi desocotite cu autoritățile și instituțiile competente prin aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 69 din Lege.

Acordarea asistenței judiciare obligatorii în cazurile prevăzute de lege se face numai ca urmare a unei comunicări scrise din partea instanței, a organului de urmărire sau de cercetare penală ori a organului administrației publice locale, adresată serviciului de asistență judiciară organizat, în fiecare localitate, de către consiliul baroului.

În cazul în care se solicită acordarea asistenței judiciare gratuite de către organele prevăzute la alin. (1), decanul solicită comunicarea datelor esențiale despre natura cauzei și, după caz, evaluarea sumară a obiectului material al acesteia pentru a se putea stabili onorariul de avocat care va fi suportat de partea care ar cădea în pretenții. În aceleași condiții se va proceda și atunci când decanul încuviințează acordarea asistenței judiciare gratuite la cererea unui justițiabil.

Prin decizie decanul poate delega atribuțiile prevăzute la alin. (2) unui consilier al baroului.

Decanul desemnează avocatul care urmează să acorde asistență judiciară. Avocatul desemnat poate refuza această sarcină numai pentru motive întemeiate.

Avocatul desemnat urmează să își îndeplinească însărcinarea în condițiile prevăzute la art. 69 din Lege.

Serviciile de asistență judiciară își desfășoară activitatea în spațiile puse la dispoziție gratuit de Ministerul Justiției, situate în sediile instanțelor judecătorești, conform art. 36 din Lege.

Cheltuielile privind amenajarea și întreținerea spațiilor aflate în situația prevăzută de art. 36 din Lege sunt prevăzute distinct în bugetul fiecărui barou.

Asistența judiciară gratuită poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă se dovedește că a fost obținută fără prezentarea stării materiale reale a părții ori dacă această stare s-a ameliorat și permite plata onorariului.

În condițiile legii, remunerația cuvenită avocatului va fi suportată de partea care a obținut ilicit asistența judiciară gratuită.

Relațiile dintre avocați sunt bazate pe încredere și respect reciproc și impun un comportament adecvat menținerii reputației profesiei.

Avocatul nu poate comunică autorităților jurisdicționale acte, note sau alte documente, fără ca acestea să nu fi fost comunicate avocatului părții adverse, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.

Avocatul nu poate să divulge sau să supună instanțelor o propunere de soluționare a cauzei, făcută de partea adversă sau de către avocatul acesteia, fără o autorizare expresă din partea avocatului părții adverse.

Avocatul nu trebuie, în nici un moment, să prezinte cu bună știință o informație falsă ori să inducă în eroare.

Avocatul nu poate nici să pretindă și nici să accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui terț un onorariu, un comision sau vreo altă compensație pentru faptul că a recomandat un avocat unui client sau că a trimis un client la un avocat.

Avocatul nu poate vărsa nimănui un onorariu, un comision și nici vreo altă compensație în contrapartidă pentru că i-a fost procurat un caz.

Nu intră sub incidența alin. (1) și (2) cazurile în care în raporturile de conlucrare profesională se practică onorarii retrocedate pentru încredințarea parțială sau totală a unei cauze.

Avocații sunt obligați să își exercite activitatea cu bună-credință, potrivit uzanțelor cinstite, cu respectarea intereselor clienților și a cerințelor concurenței loiale.

Constituie concurență profesională neloială orice act sau fapt contrar uzanțelor cinstite în activitatea avocațială. Este considerată ca fiind contrară uzanțelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piață sau a afecta poziția avocaților concurenți pe piață.

Este interzisa concurenta neloiala săvârșită prin:

a) racolarea de personal, respectiv oferta agresiva de angajare a avocaților asociați, colaboratori sau salarizați ori a altor angajați cheie a unui concurent;

b) racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane;

c) divulgarea, achiziționarea sau folosirea unei informații confidențiale de către un avocat sau de către colaboratori ori angajați ai acestuia, fără consimțământul deținătorului legitim și într-un mod contrar uzanțelor cinstite;

d) încheierea de contracte prin care un avocat asigură serviciile sale unui client în mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalți avocați prin prețuri reduse, fie pentru a determina clientul sa racoleze și alți clienți pentru avocatul în cauza;

e) comunicarea sau răspândirea în public de către un avocat de afirmații asupra firmei sale sau activității acesteia, menite să inducă în eroare și să îi creeze o situație de favoare în dauna unor concurenți;

f) comunicarea, chiar făcută confidențial, sau răspândirea de către un avocat de afirmații mincinoase relative la un concurent sau asupra serviciilor sale, afirmații de natură să dăuneze bunului mers al activității avocatului concurent;

g) oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca aceștia sa divulge informații confidențiale sau procedeele de lucru, pentru a cunoaște sau a folosi clientela concurentului ori pentru a obține alt folos pentru sine ori pentru altă persoană în dauna unui concurent;

h) deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul funcției deținute anterior la acel avocat;

i) concedierea sau atragerea unor asociați, colaboratori sau salariați ai unui avocat în scopul înființării unei entități concurente care să capteze clienții acelui avocat sau angajarea asociaților, colaboratorilor sau salariaților unui avocat în scopul dezorganizării activității sale.

Săvârșirea unor fapte de concurenta neloiala dintre cele expuse la alin. (1), precum și săvârșirea în concurs a mai multor astfel de fapte constituie abatere disciplinară gravă pentru toți avocații participanți.

Avocatul poate exercita profesia într-una din următoarele forme:

a) cabinet individual;

b) cabinetul asociat;

c) societatea civilă profesională;

d) societatea civilă profesională cu răspundere limitată.

În cadrul formelor de exercitare prevăzute la alin. (1) își pot exercita profesia și avocați colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avocați salarizați, în baza unui contract de salarizare în interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii și ale prezentului statut.

Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional și/sau a unor salariați. Fiecare cabinet își păstrează individualitatea în raport cu clienții.

Avocații din cabinetele grupate nu pot acorda asistență juridică unor clienți cu interese contrare.

Cabinetele grupate se individualizează printr-o denumire specifică care cuprinde numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat grupate" sau I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat grupate")

Contractul de grupare a cabinetelor individuale se încheie în formă scrisă, conform anexei nr. XI la prezentul statut.

Avocatul este liber să opteze și să își schimbe în orice moment opțiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de lege.

Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma în oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 169 alin. (1) din prezentul statut, fără a intră în lichidare, cu respectarea prevederilor legii și prezentului statut.

Transformarea se poate realiza separat sau deodată cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fuziune, absorbție, divizare totală sau divizare parțială (desprinderea unei părți din patrimoniul de afectațiune profesională astfel cum acesta este reflectat în evidențele financiar-contabil ale formei de exercitare a profesiei supusă divizării parțiale).

În cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, avocații titulari ai cabinetelor individuale, avocații asociați ai cabinetelor asociate, ai societăților civile profesionale și ai societăților civile profesionale cu răspundere limitată pot aporta cota-parte indiviză din patrimoniul de afectațiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidențele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă, întocmind în acest scop actele financiar-contabile de transfer către forma de exercitare a profesiei în care au optat să se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominală reflectată în evidențele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă.

În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul își va începe activitatea după obținerea aprobărilor din partea consiliului baroului.

Avocatul este obligat să înștiințeze în scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenită în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrăinare prin acte între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum și în cazul transformării sau reorganizării formelor de exercitare a profesiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii:

a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activității profesionale și are regimul patrimoniului de afectațiune profesională;

b) titularul cabinetului individual și avocatul asociat nu pot presta activități profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;

c) avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;

d) avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;

e) avocatul salarizat în interiorul profesiei și avocatul colaborator nu pot activa, în aceeași calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei;

f) avocatul colaborator și avocatul salarizat în interiorul profesiei nu au drept la clientelă proprie;

g) obligația de a comunică de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului cât și titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate, societăților civile profesionale sau al societăților civile profesionale cu răspundere limitată;

h) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii și ale prezentului statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocații străini se pot utiliza, la alegere, denumirea și numele formei de exercitare a profesiei din țară sau din străinătate.

În cazul societăților civile profesionale și al societăților civile profesionale cu răspundere limitată, convenția de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiată în condițiile prevăzute de Lege, are ca obiect, exclusiv, părți deținute de asociați.

În toate cazurile de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat contractele încheiate de transmițător cu avocații stagiari rămân în ființă pe durata convenită și se preiau de către dobânditor dacă în persoana acestuia se verifică condițiile prevăzute de Lege și statut.

Toate neînțelegerile dintre avocați privind formele de exercitare a profesiei se rezolvă pe cale amiabilă; în cazul în care neînțelegerile nu se soluționează pe cale amiabilă, avocatul este obligat să ceară concilierea decanului baroului, în condițiile prevăzute de prezentul statut.

Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părți, avocatul este obligat să recurgă la arbitrajul reglementat în prezentul statut. Arbitrii pot fi numai avocați definitivi din baroul respectiv, cu cel puțin 10 ani vechime în profesie.

Oficiul de arbitrare este gratuit.

Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare întemeiată.

Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacă cererea este justificată, decanul va desemna un alt arbitru.

Cererea de înregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, încetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune la barou. Cererea va fi însoțită în mod obligatoriu de copie de pe toate înscrisurile doveditoare.

Cererea se soluționează de către consiliul baroului potrivit Legii.

Consiliul baroului poate delega unui consilier pentru verificarea condițiilor prevăzute de lege și statut cu privire la soluționarea cererilor.

Cererea poate fi respinsă în cazul în care se încalcă dispozițiile legii și statutului profesiei.

Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu un avocat aflat într-o situație de interdicție a dreptului de exercitare a profesiei va fi analizată în raport cu prevederile legii care reglementează interdicția și ale prezentului statut.

Convențiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 6 din Lege vor asigura independența profesională, patrimonială și deontologia profesiei de avocat. Verificarea îndeplinirii acestor condiții este de competența consiliului baroului.

În desfășurarea activităților prevăzute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral în alegerea notarilor publici, experților, traducătorilor, executorilor judecătorești și a altor specialiști cu care poate să colaboreze.

Colaborările avocatului în condițiile art. 6 din Lege se vor desfășura cu respectarea de către avocat a prevederilor prezentei Legi și ale statutului profesiei.

În cabinetul individual de avocat își exercită profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreună cu avocați colaboratori. Cabinetul individual de avocat se înființează în baza actului de înființare a cabinetului individual de avocat înregistrat la barou și întocmit conform anexei nr. XXVIII la prezentul statut.

Relațiile dintre avocatul titular al cabinetului individual și avocații colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare încheiat în formă scrisă. Contractul va cuprinde, în mod obligatoriu, mențiunile prevăzute în anexa nr. IX la prezentul statut.

Cabinetul individual este individualizat prin denumire care cuprinde numele avocatului titular urmat de sintagma cabinet de avocat (exemplu: "ION IONESCU - Cabinet de avocat" sau "I. IONESCU - Cabinet de avocat").

Denumirea poate figura pe firma cabinetului și se utilizează în actele profesionale cu respectarea prevederilor prezentului statut.

Denumirea cabinetului poate fi păstrată și după decesul titularului cu acordul tuturor moștenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.

Dobânditorul denumirii transmise conform alin. (3) va proceda la înștiințarea baroului și este îndrituit să informeze publicul referitor la schimbarea intervenită cu privire la titularul cabinetului.

Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaților asociați și nici nu poate aduce atingere drepturilor și obligațiilor aferente patrimoniului de afectațiune profesională a fiecărui cabinet intrat în asociere.

Avocații din cabinetele asociate intră în relații cu clienții în numele asocierii din care fac parte.

Cabinetele asociate nu pot angaja clienți cu interese contrare.

Un cabinet asociat nu poate accepta o cauză sau un client, dacă unul dintre cabinetele asociate se opune în mod justificat.

Cabinetele asociate de avocați se individualizează prin denumire care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat asociate" sau I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat asociate").

Dispozițiile alineatelor (2) - (4) ale art. 180 din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Societatea civilă profesională este constituită din doi sau mai mulți avocați definitivi care contribuie în natură și/sau în numerar la constituirea unui patrimoniul de afectațiune în vederea desfășurării activității profesionale. Ceilalți avocați activează în cadrul societății civile profesionale fie în calitate de avocați colaboratori, fie în calitate de avocați salarizați în cadrul profesiei.

Raportul civil se naște între client și societatea civilă profesională, serviciile profesionale urmând să fie îndeplinite de oricare dintre avocații desemnați de avocatul coordonator fără a se cere opțiunea clientului.

Societatea civilă profesională se individualizează printr-o denumire specifică care cuprinde numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmate de sintagma societate civilă de avocați (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilă de avocați" sau "IONESCU, POPESCU - Societate civilă de avocați").

Dispozițiile alineatelor (2) - (4) ale art. 180 din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Contractul de societate civilă profesională și statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între avocații asociați, potrivit legii civile și cu respectarea anexelor nr. XII și XIII la prezentul statut.

Societatea civilă profesională de avocați se poate reorganiza prin absorbție, fuziune, divizare totală sau divizare parțială (desprindere).

Divizarea se realizează prin împărțirea patrimoniului de afectațiune profesională între una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care iau, astfel, ființă.

Societatea civilă profesională nu încetează în situația divizării parțiale (desprindere) în cazul în care o parte din patrimoniul său de afectațiune profesională se desprinde și se transmite către o altă formă de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care ia, astfel, ființă.

Societatea civilă profesională cu răspundere limitată este constituită din doi sau mai mulți avocați definitivi, are personalitate juridică și patrimoniu propriu.

Societatea civilă profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat în condițiile art. 3 din Lege.

Activitatea profesională se realizează de către avocații asociați, avocați colaboratori și avocați salarizați în interiorul profesiei.

Avocații asociați care își exercită profesia în cadrul societății civile profesionale cu răspundere limitată își angajează răspunderea profesională numai în limitele capitalului social subscris și vărsat.

Societatea civilă profesională cu răspundere limitată se individualizează printr-o denumire specifică care cuprinde numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmat de sintagma societate civilă de avocați cu răspundere limitată (exemplu: "ION IONESCU -Societate civilă de avocați cu răspundere limitată" sau "IONESCU, POPESCU - Societate civilă de avocați cu răspundere limitată").

Dispozițiile alineatelor (2) - (4) ale art. 180 se aplică în mod corespunzător.

Actul constitutiv și statutul societății civile profesionale cu răspundere limitată sunt încheiate în formă scrisă, cu respectarea anexelor nr. XIV și XV la prezentul statut. Actul constitutiv se încheie în formă autentică atunci când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un bun imobil.

Statutul societății civile profesionale cu răspundere limitată va cuprinde:

a) numele și prenumele, codul numeric personal, locul și data nașterii și domiciliul asociaților;

b) data dobândirii calității de avocat și data definitivării în profesie a avocaților asociați;

c) denumirea, sediul și, dacă este cazul, emblema societății;

d) capitalul social, integral vărsat, cu menționarea aportului fiecărui asociat, în industrie, în bani sau în natură ori de clientelă, valoarea aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă precum și modul evaluării lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei 3.000 EURO;

e) numărul și valoarea nominală a părților sociale, precum și numărul părților sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său, respectiv participarea la beneficii și pierderi a fiecărui asociat;

f) asociații care reprezintă și administrează societatea împreună cu puterile ce li s-au conferit; dacă sunt mai mulți administratori și ei formează un consiliu de administrație, se vor preciza regulile de organizare și funcționare ale acestui organism;

g) reguli privind transmiterea părților sociale și condițiile de retragere a asociaților;

h) durata societății;

i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare și lichidare, inclusiv cu privire la situația clientelei.

Actul constitutiv și statutul societății civile profesionale cu răspundere limitată, încheiate în condițiile Legii și prezentului statut, sunt guvernate de legea civilă.

Orice modificare a actului constitutiv și/sau statutului societății civile profesionale cu răspundere limitată se poate face numai în scris, cu respectarea legii și a prezentului statut.

Societatea civilă profesională cu răspundere limitată dobândește personalitate juridică la data înregistrării ei la barou, în baza deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul său principal.

Dovada personalității juridice în raporturile cu terții se va face în baza unui certificat de înregistrare, întocmit conform anexei nr. XVI la prezentul statut.

Baroul va ține "Registrul de evidența al societăților civile profesionale cu răspundere limitată" care are caracter public. Modelul acestuia este specificat în anexa nr. XXX la prezentul statut.

Capitalul social al societății civile profesionale cu răspundere limitată reprezentând echivalentul în lei al minimum 10.000 EURO se va vărsa la momentul constituirii societății. Consiliul baroului unde va fi înregistrată societatea este obligat să verifice vărsarea integrală a capitalului social și, dacă este cazul, a evaluării aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă.

Nu va putea fi înregistrată de către nici un barou o societate civilă profesională cu răspundere limitată decât în condițiile vărsării integrale a capitalului social.

Clientela aparține societății civile profesionale cu răspundere limitată și nu avocaților care au calitatea de asociați.

În cazul transmiterii părților sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societăți profesionale cu răspundere limitată, toate bunurile împreună cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse ca aport la capitalul societății de către respectivul asociat rămân proprietatea societății, dacă prin lege, actul constitutiv sau statutul societății nu se prevede altfel.

Prevederile art. 181 alin. (2), (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

Societatea civilă profesională cu răspundere limitată este condusă de adunarea generală a asociaților. Activitatea executivă este condusă de un avocat coordonator ales de majoritatea avocaților asociați.

Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asociați prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării.

Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societății sau cu acordul unanim al asociaților în orice alt loc.

Hotărârile adunării generale se iau prin votul asociaților reprezentând majoritatea părților sociale, cu excepția cazurilor prevăzute în prezentul statut.

Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaților.

Avocatul coordonator va avea competențele stabilite prin actul constitutiv și statutul societății.

Avocatul coordonator al societății civile profesionale cu răspundere limitată trebuie să dețină calitatea de avocați definitivi și aflați în exercițiul profesiei și vor fi aleși dintre asociații societății, pentru un mandat de 2 ani.

Puterile avocatului coordonator vor fi stabilite prin actul constitutiv al societății.

Asociatul care intenționează să transmită părțile sociale pe care le deține într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată este obligat să notifice această intenție cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, către toți ceilalți asociați indicând persoana sau persoanele către care dorește să transmită respectivele părți sociale și prețul.

Transmiterea către terți nu poate fi efectuată fără acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalți asociați, sau dacă în termenul prevăzut la alin. (1) nici un asociat nu și-a exercitat dreptul de preemțiune.

Asociații rămași în societate au un drept de preempțiune la dobândirea părților sociale ale societății cu privire la care există intenția de înstrăinare. Acest drept de preemțiune urmează să fie exercitat proporțional cu cota de capital deținută de fiecare dintre asociații rămași și care intenționează să dobândească respectivele părți sociale.

Asociatul se poate retrage oricând din societate cu condiția de a notifica, în scris, celorlalți asociați intenția de retragere cu cel puțin 3 luni înainte.

La împlinirea termenului prevăzut în notificare consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidențele sale.

În caz de retragere, desocotirea dintre asociați se face în mod amiabil, ținându-se seama de prevederile din statutul societății. În caz de neînțelegere sunt aplicabile dispozițiile privind arbitrajul din prezentul statut.

Într-un cabinet individual există un singur avocat titular care poate exercita profesia singur sau împreună cu avocați colaboratori.

În situația în care cabinetele individuale se asociază, încetează calitatea de avocat titular al cabinetului individual și se dobândește calitatea de avocat asociat. La încetarea asocierii, ca o consecință a încetării formei de exercitare a profesiei (cabinetele asociate de avocați) încetează calitatea de avocat asociat și se redobândește calitatea de avocat titular al cabinetului individual.

Dobândește calitatea de avocat asociat, după caz:

a) avocatul titular al cabinetului individual care se asociază potrivit art. 5 alin. (3) din Lege;

b) avocatul asociat într-o societate civilă profesională;

c) avocatul asociat într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată;

d) avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformării sau reorganizării formei de exercitare a profesiei căreia i-a aparținut în calitate de avocat titular al cabinetului individual sau în cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat într-o societate civilă profesională.

Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exercițiu a profesiei de avocat.

Avocatul colaborator nu are dreptul la clientelă proprie.

Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între avocatul colaborator și titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu mențiunile din anexa nr. IX la prezentul statut, precum și clauze de formare profesională inițială, dacă avocatul colaborator este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă.

În lipsa unor dispoziții contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denunțat de oricare dintre părți prin înștiințarea celeilalte/celorlalte părți cu cel puțin 3 luni înainte. În cazul în care contractul este încheiat cu un avocat stagiar vor fi observate dispozițiile din prezentul statut privind formarea profesională inițială.

Desocotirea între părți în cazul denunțării unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare.

Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei căreia îi este subordonat în legătură cu determinarea condițiilor concrete de muncă.

Avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are dreptul la clientelă proprie.

Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în formă scrisă între avocatul salarizat și titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu mențiunile cuprinse în anexa nr. X la prezentul statut, precum și clauze de formare profesională inițială, dacă avocatul salarizat este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă.

Dispozițiile art. 206 din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Avocatul înscris în Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei are dreptul să exercite activitățile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic și regulamentului baroului din care face parte.

Persoana primită în profesia de avocat nu poate exercita profesia decât după emiterea deciziei de primire în barou și înscrierea pe Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei.

Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activități specifice profesiei se naște din contractul de asistență juridică, în conformitate cu dispozițiile prezentului statut. Contractul prevede în mod expres obiectul și limitele mandatului primit, precum și onorariul stabilit.

În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate să efectueze orice act specific profesiei, pe care îl consideră necesar pentru promovarea drepturilor și intereselor legitime ale clientului.

Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să își stabilească sediul profesional numai în circumscripția baroului în care sunt înscriși în Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, oricare dintre avocații titulari sau asociați.

Avocatul își exercită profesia la sediul principal, la sediile secundare precum și la biroul/birourile de lucru avizate de consiliul baroului.

Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multe birouri de lucru în orice localitate din circumscripția sa.

Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să își stabilească sedii secundare în circumscripțiile barourilor din care nu fac parte.

Înființarea sediilor secundare se aprobă, la cerere, de consiliul baroului în circumscripția căruia urmează să se deschidă sediul secundar. Cererea va menționa: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocații care își vor desfășura activitatea la sediul secundar și vechimea acestora în profesie.

Decizia de aprobare a cererii de înființare a sediului secundar se comunică baroului de la sediul principal.

Decizia de respingere a cererii de înființare a sediului secundar poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare.

În urma aprobării cererii de înființare a sediului secundar, avocatul (avocații) va achita taxa de înscriere și contribuția la bugetul baroului pe raza căruia funcționează sediul secundar, separat de taxele plătite la baroul la care își are sediul principal. Contribuția la fondul C.A.A. se achită de fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe lângă baroului la care este înscris sediul principal.

Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să utilizeze ștampilă pe care o vor aplica pe actele emise. Ștampila va cuprinde obligatoriu, următoarele mențiuni: Uniunea Națională a Barourilor din România, baroul din care avocatul face parte și denumirea formei de exercitare a profesiei, potrivit modelului din anexa nr. XXI la prezentul statut.

Actele oricărei forme de exercitare a profesiei poartă antet, care va conține: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru și, după caz, telefon, telefax, adresa de internet și de e-mail, compunerea nominală a membrilor acesteia, mențiuni privind raporturile de conlucrare și asociere profesională.

Avocații pot utiliza parafă profesională. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele și prenumele avocatului, precum și mențiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv", după caz, potrivit anexei nr. XXIII la prezentului statut.

Pentru actele întocmite conform art. 3 alin. (1), lit. c) din Lege, se aplică parafa al cărei model este prevăzut la anexa nr. XXIV la prezentul statut.

Exercițiul liber al profesiei, demnitatea, conștiința, independența, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatețea, moderația, tactul și sentimentul de confraternitate sunt principii esențiale ale profesiei de avocat și constituie îndatoriri ale acesteia.

Avocatul este obligat să respecte aceste principii în activitatea sa profesională, precum și în viața privată.

Sediul profesional și celelalte spații în care avocatul își desfășoară activitatea profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional.

Secretul profesional vizează toate informațiile și datele de orice tip, în orice formă și pe orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenței juridice și în legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidențialității, precum și orice documente redactate de avocat, care conțin sau se fundamentează pe informațiile sau datele furnizate de client în scopul acordării asistenței juridice și a căror confidențialitate a fost solicitată de client.

În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la sediul profesional sau în spațiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat și în locuința avocatului.

Actele și lucrările cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligația să se opună la percheziționarea domiciliului, a sediului profesional principal, secundar și al biroului de lucru, precum și la percheziția corporală, cu privire la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate în locurile susmenționate sau asupra sa.

Avocatul este obligat să se opună și la ridicarea înscrisurilor și bunurilor constând din acte și lucrări cu caracter profesional dacă nu sunt îndeplinite condițiile art. 33 din Lege. Avocatul are obligația ca, de îndată, să încunoștințeze despre cele întâmplate pe decanul baroului.

Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredințate, să se prezinte la fiecare termen stabilit de instanțele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte instituții și să manifeste conștiinciozitate și probitate pentru îndeplinirea mandatului încredințat.

Avocatul nu este obligat să motiveze refuzul preluării unui caz ce i se propune a fi încredințat, dacă acesta nu corespunde crezului său profesional, cu excepția dosarelor repartizate obligatoriu sau al gratuităților. Pentru același motiv, avocatul poate denunța unilateral o prestație în curs de executare, deja angajată.

Avocatul este obligat să respecte solemnitatea ședințelor de judecată, să pledeze cu demnitate. Avocatului îi este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanța și participanții în proces, atât în ședința de judecată, cât și în afara acesteia.

Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura și cu dificultatea cauzei, avocatul are obligația să depună note de ședință sau concluzii scrise, din proprie inițiativă sau la cererea instanței de judecată.

Avocatul are obligația să acorde asistență juridică obligatorie și/sau gratuită. Cauzele vor fi repartizate cu precădere avocaților stagiari și tinerilor avocați, cu respectarea competenței profesionale prevăzute de Lege.

Avocații pensionari care continuă activitatea nu vor fi repartizați pentru asistența judiciară obligatorie.

Avocatul are obligația să se asigure pentru răspunderea profesională, în temeiul art. 40 din Lege.

Prin "răspundere profesională" se înțelege acoperirea daunelor efective suferite de client și rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut și ale regulilor deontologice.

Asigurarea de răspundere profesională cu caracter minim obligatoriu, se încheie cu observarea următoarelor reguli:

a) avocatul stagiar se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual;

b) avocatul definitiv se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual.

Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată cel mai târziu până la data de 15 decembrie a anului anterior pentru care se încheie și va fi în mod obligatoriu reînnoită anual. Polița de asigurare, a cărei copie este certificată de avocat, va fi depusă la secretariatul baroului cel mai târziu la data de 28 decembrie a fiecărui an.

Societatea civilă profesională și societatea civilă profesională cu răspundere limitată pot încheia asigurare profesională în care să fie cuprinși toți avocații care își exercită profesia în calitate de asociați, colaboratori sau salarizați în interiorul profesiei.

Primele de asigurare profesională achitate de avocat, sau de formele de exercitare a profesiei reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal în curs, în condițiile legii.

Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezentul articol atrage neînscrierea în Tabloul anual al avocaților cu drept de exercitare a profesiei.

Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligația să participe la ședințele acestora.

Avocatul are obligația să participe la activitățile hotărâte de consiliul baroului și aduse la cunoștință prin convocare sau prin anunțuri afișate la sediile instanțelor din circumscripția baroului respectiv.

Absența nejustificată de la activitățile prevăzute la alin. (1) și (2) constituie abatere disciplinară gravă.

În activitatea sa profesională, avocatul poate folosi ca mijloc de probă, copii de pe actele încredințate de client, păstrând actele originale în vederea prezentării la cererea instanței.

La cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale care i-au fost încredințate, către persoana de la care Ie-a primit. în acest sens, avocatul va întocmi un proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire și cu conținut declarat.

Avocatul are obligația să depună toate diligentele necesare pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredințat.

În cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional, își va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care își desfășoară activitatea într-o altă formă de exercitare a profesiei, dacă, în prealabil obține acordul clientului în acest scop. Modelul delegației de substituire este prevăzut la anexa nr. V la prezentul statut.

Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzător activității depuse, în condițiile înțelegerii dintre avocați.

Potrivit Legii, avocatul are obligația să achite, la termenul stabilit, taxele și contribuțiile la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. și al bugetului sistemului de asigurări al avocaților.

Cuantumul, termenul de plată a taxelor și contribuțiilor prevăzute la alineatul precedent se stabilește prin decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R., și se aduce la cunoștința avocaților înscriși în Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei în maximum 15 zile de la data adoptării acesteia. Contribuțiile către bugetul asigurărilor sociale nu pot fi mai mici decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R. care va ține seama de cerința acoperirii nevoilor curente de plată ale C.A.A. .

La stabilirea contribuției avocaților la bugetului baroului, consiliul baroului va lua în considerare contribuția la formarea bugetului U.N.B.R. Contribuția baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se virează lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., în contul special constituit în acest scop.

Depășirea termenului de plată a contribuțiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligația de plată a majorărilor de întârziere, în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere, aplicat la suma datorată.

Avocatul are obligația să poarte insignă și să dețină legitimație de avocat, cu care se identifică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor publice, precum și cu alte persoane juridice și fizice, inclusiv în fața avocaților, cu care intră în contact în exercitarea activităților sale.

Modelul legitimației și al insignei de avocat sunt prevăzute la anexele nr. XXVI și nr. XXVII la prezentul statut.

Avocatul are obligația să folosească atât în mod direct, cât și indirect numai procedee oneste în scopul dobândirii clientelei.

Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate în paragraful 3 al prezentei secțiuni.

Avocatul este obligat să țină următoarele evidențe:

a) contractele de asistență juridică;

b) registrul de evidență a contractelor de asistență juridică, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVII la prezentul statut;

c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părților, a conținutului și a datei actelor, în condițiile art. 3 alin. (1), lit. c) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVIII la prezentul statut;

d) registrul de înregistrare a activităților fiduciare în condițiile art. 3 alin. (1), lit. g) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XIX la prezentul statut;

e) registrul de înregistrare a părților de interes, a părților sociale și/sau a acțiunilor societăților, în condițiile art. 3 alin. (1), lit. h) din Lege, al cărui model este prezentat la anexa nr. XX la prezentul statut;

f) evidențele cerute de legislația fiscală.

Consiliul baroului printr-un consilier delegat poate verifica evidențele prevăzute la alin. (1), lit. b) - e), în vederea stabilirii modului în care avocatul își îndeplinește obligațiile stabilite de Lege, prezentul statut și statutul C.A.A.. Nerespectarea, de către avocat, a prezentării evidențelor solicitate reprezintă abatere disciplinară.

Verificarea evidențelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai de decan sau înlocuitorul său de drept, numai în cazul unei anchete disciplinare, și dacă există acordul expres și prealabil al clientului.

Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să îl informeze pe decanul baroului, care va soluționa conflictul potrivit regulilor prevăzute la Secțiunea a 3-a din prezentul capitol.

Conflictele avocatului cu magistrații sau cu alte autorități publice se aduc de îndată de către acesta la cunoștința decanului baroului, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.

În cazul în care un conflict intervenit între avocați aparținând unor barouri diferite nu a putut fi soluționat de decanii respectivelor barouri, aceștia desemnează un al treilea decan. Conflictul va fi soluționat prin acordul comun al celor trei decani sau al delegaților acestora, reuniți într-o adunare deliberativă cu caracter colegial. Decanii interesați vor supraveghea aplicarea soluției date.

Avocatul are obligația să se abțină de la exercitarea oricărei activități profesionale în cazul în care există sau survine un conflict de interese.

Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară gravă.

Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinată să asigure publicului informații cu privire la activitatea desfășurată de acestea. Publicitatea trebuie să fie veridică, să respecte secretul profesional și să fie realizată cu demnitate și prudență.

Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate mențiunile laudative sau comparative și toate indicațiile referitoare la identitatea clienților sunt interzise.

Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă.

Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:

a) plasarea unei firme;

b) anunțuri de publicitate potrivit prezentului statut;

c) anunțuri și mențiuni în anuare și cărți de telefon;

d) invitații, broșuri și anunțuri de participare la conferințe, colocvii, etc. profesionale și de specialitate;

e) corespondență profesională și cărți de vizită profesionale;

f) adresă de Internet.

Nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate:

a) oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau reședința unei persoane, sau într-un loc public;

b) propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens;

c) acordarea de consultații și/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material precum și prin orice alt mijloc de comunicare în masă, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate.

Firma trebuie să aibă dimensiunile maxime de 40 X 60 cm și va fi amplasată la intrarea imobilului și/sau a spațiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei își are sediul profesional principal sau secundar, ori birou de lucru.

Firma cuprinde mențiunile prevăzute de anexa nr. XXII la statut, gravate pe suport metalic.

Formele de exercitare a profesiei pot publică anunțuri în mica sau în marea publicitate numai în presa scrisă, cu ocazia stabilirii sau a schimbării sediului profesional, a sediului secundar și/sau a biroului de lucru, precum și a modificării formelor acestora.

În cazul în care anunțul se face prin presa scrisă dimensiunile sunt de maximum 6 x 9 cm.

Anunțurile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele și principalele domenii în care avocații își desfășoară activitatea.

Invitațiile și anunțurile de participare la întruniri și colocviile de specialitate pot menționa denumirea formei de exercitare a profesiei și baroul din care aceasta face parte.

În vederea participării la manifestările menționate la alin. (1), formele de exercitare a profesiei pot edita broșuri de prezentare generală, ale căror formă și conținut trebuie transmise, în prealabil, consiliului baroului, în vederea autorizării comunicării acestora către public.

Broșura de prezentare generală nu poate face referire la:

a) numele clienților formei de exercitare a profesiei. Prin excepție, broșura poate indica doar numele clienților care și-au dat acordul în acest sens;

b) activități care nu au legătură cu exercitarea profesiei.

Formele de exercitare a profesiei pot difuza broșuri de prezentare generală către toate categoriile de public. Difuzarea poate fi realizată numai de către forma de exercitare a profesiei, fără posibilitatea de a le depune în locurile publice sau de a le transmite terților în vederea difuzării, cu excepția serviciilor poștale.

Corespondența formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:

a) numărul de telefon, telefax, adresa de Internet și adresa electronică (e-mail);

b) indicarea sediului principal și, după caz, a sediului secundar și/sau a biroului de lucru;

c) sigla formei respective de exercitare a profesiei, avizată, în prealabil, de consiliul baroului;

Cărțile de vizită profesionale ale avocatului ce își desfășoară activitatea în cadrul formei respective de exercitare a profesiei pot cuprinde mențiunile permise corespondenței, precum și titlul de asociat, colaborator sau salarizat și, dacă este cazul, titlurile științifice și/sau profesionale dobândite în țară sau în străinătate.

Formele de exercitare a profesiei pot avea adresă proprie de Internet, care poate cuprinde mențiuni referitoare la activitatea desfășurată, precum și cele permise corespondenței.

Conținutul și modul de prezentare a adresei de Internet se avizează, în prealabil, de consiliul baroului și trebuie să respecte demnitatea și onoarea profesiei, precum și secretul profesional.

Adresa de Internet nu poate cuprinde nici o intercalare cu caracter de reclamă sau mențiune publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activitățile prevăzute de art. 3 alin. (1) din Lege.

Adresa de Internet nu poate conține legături către alte adrese de Internet (link-uri) al căror conținut ar fi contrar principiilor esențiale ale profesiei de avocat.

Pentru realizarea obiectivelor menționate la alineatul (4), forma de exercitare a profesiei deținătoare a adresei de Internet trebuie să asigure în mod regulat vizitarea și evaluarea paginilor proprii și a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul adresei proprii și trebuie să dispună fără întârziere eliminarea lor, dacă conținutul și forma acestora sunt contrare principiilor esențiale privind exercitarea profesiei de avocat.

Litigiile dintre avocați cu privire la relațiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociați sau care privesc conlucrarea între diferitele forme de exercițiu a profesiei, vor fi supuse dispozițiilor din prezenta secțiune.

Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului, situația de fapt, și temeiul de drept.

Cererea va fi comunicată părții reclamate, care va fi invitată să-și precizeze, în scris, punctul de vedere.

Decanul baroului poate propune părților o procedură de mediere și le comunică numele mediatorului pe care l-a propus.

Dacă una din părți refuză medierea, litigiul nu va putea fi soluționat decât prin procedura arbitrajului prevăzută de art. 242 și următoarele din prezentul statut.

După ce părțile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. În cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de 1 lună.

Activitatea mediatorului este gratuită.

Mediatorul poate proceda la consultarea părților fie împreună, fie separat pentru a constata punctele asupra cărora există divergență și modalitățile în care interesele părților pot fi conciliate.

La sfârșitul medierii, mediatorul va redacta un proces - verbal semnat și de părți în care va consemna concilierea acestora. În caz de eșec parțial sau total al medierii, procesul verbal va cuprinde pretențiile asupra cărora părțile au convenit sau, după caz, punctele asupra cărora părțile au opinii diferite și vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului.

Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, în cazul consemnării eșecului medierii, îl va comunică părților în vederea parcurgerii procedurii arbitrajului.

Partea interesată formulează cerere de arbitrare pe care o înaintează decanului baroului.

Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situația de fapt, probele, temeiurile de drept și numele arbitrului propus.

Cererea precum și înscrisurile care o însoțesc vor fi depuse în atâtea exemplare câte părți sunt și unul pentru decan.

Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunică de îndată pârâților.

În cazul în care pârâtul este o formă asociativă de exercitare a profesiei, comunicarea se face către reprezentantul acesteia.

Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va arăta punctul său asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În același termen poate formula cerere reconvențională care va îndeplini aceleași condiții de forma ca și cererea de arbitrare.

În cazul în care părțile nu se înțeleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou.

Funcția de arbitru poate fi îndeplinită numai de un avocat cu cel puțin 10 ani vechime neîntreruptă în profesie și care se bucură de o bună reputație.

Activitatea arbitrului este remunerată potrivit regulilor stabilite de decan.

Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza această însărcinare fără o justificare întemeiată.

În procedura arbitrală, părțile pot fi asistate de un avocat.

În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialității. În acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una din părți va fi comunicată celeilalte părți.

Ședințele de judecată nu sunt publice.

Prin grija decanului, se va comunică fiecărei părți o copie a hotărârii arbitrale.

Executarea hotărârii arbitrale se realizează în condițiile art. 367 - 368 din Codul de procedură civilă.

În situația în care decanul baroului este implicat într-un litigiu arbitrai de natura celui prevăzut la articolele din prezentul paragraf, atribuțiile prevăzute la art. 244, 245 și 249 din prezentul statut vor fi exercitate de către președintele U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre membrii Comisiei Permanente a U.N.B.R.

În litigiile arbitrale în care hotărârile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat străin, avocatul străin implicat în arbitraj va semna o declarație potrivit căreia recunoaște caracterul definitiv și executoriu al hotărârii arbitrale ce se va pronunța.

Protecția onoarei și prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei și a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt încredințate organelor constituite potrivit dispozițiilor legii.

Fapta săvârșită de avocat, prin care se încalcă dispozițiile legii, ale statutului profesiei, hotărârile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care își are sediul secundar și care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocați, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit art. 73 din Lege.

Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispozițiilor din Lege și din prezentul statut ce prevăd expres o astfel de calificare.

Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.

Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii abaterii.

Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanță agravantă, care va fi luată în considerare la aplicarea sancțiunii.

În fiecare barou se organizează și funcționează o comisie de disciplină, independentă de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 49 din Lege, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleși de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani.

Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocații cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.

Comisia de disciplină a baroului este coordonată de un președinte ales de către membrii acesteia.

Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplină și care îndeplinește funcția de grefier, calitate în care păstrează, ține evidențele și efectuează lucrările necesare în vederea desfășurării activității comisiei, sub îndrumarea președintelui.

Cheltuielile necesare activităților comisiei de disciplină se suportă de către barou.

Alcătuirea completelor de judecată, programarea ședințelor, organizarea evidențelor și a activităților cu caracter administrativ ale comisiei de disciplină sunt în sarcina președintelui.

În cadrul U.N.B.R. este organizată și funcționează Comisia centrală de disciplină.

Comisia centrală de disciplină este alcătuită din reprezentanții barourilor desemnați de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaților dintre candidații desemnați de adunările generale ale barourilor.

Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre avocații cu o vechime mai mare de 15 ani în profesie.

Din completele de judecată alcătuite potrivit art. 72 alin. (2), lit. a) și b) din Lege nu pot face parte soțul sau rudele până la gradul patru inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecată, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., în cazul prevăzut la art. 71 alin. (2) din Lege, precum și soțul sau rudele până la gradul patru inclusiv ale părții care a declanșat prin plângere procedura disciplinară.

Comisia centrală de disciplină este coordonată de unul dintre membrii acesteia în calitate de președinte, desemnat de Congresul avocaților, în ordinea voturilor obținute.

Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanță disciplinară, în plenul său, mai puțin cel în cauză, judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronunțate de Comisia centrală de disciplină, ca instanță de fond, și a încheierilor prevăzute la art. 74 alin. (1) și (2) din Lege. (2) Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia Permanentă, îndeplinește funcția de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanță disciplinară în condițiile alineatului precedent.

Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care își continuă activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tablou.

Consiliul baroului poate fi sesizat și prin modalitățile prevăzute la art. 70 alin. (2) și (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de ședință.

Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situațiile prevăzute la art. 71 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată Consiliului U.N.B.R.

Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

Dacă abaterea disciplinară s-a săvârșit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de consiliul baroului pe raza căruia s-a săvârșit fapta.

Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectuează de către Consiliului U.N.B.R. În acest scop, consiliul va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile se poate abține sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris și se judecă de către consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., în absența consilierului recuzat.

Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.

Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face și prin înștiințare în scris printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii și a datei la care s-a făcut înștiințarea, ori prin luarea la cunoștință prin semnătură.

Cercetarea se efectuează numai după încunoștințarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoștință a conținutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicații scrise.

Refuzul de a da curs convocării constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale și nu împiedică desfășurarea anchetei disciplinare.

În cursul cercetărilor, președintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum și orice alte persoane ale căror declarații pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri și va culege informații, prin mijloacele prevăzute de lege.

După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmește un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziția celui cercetat și propunerea privind soluționarea plângerii sau sesizării.

Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.

În ședința imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii pe baza referatului și a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.

Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.

După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului, vor decide, după caz, exercitarea acțiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.

Soluția se comunică, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau direct prin semnătură pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a făcut plângerea și președintelui U.N.B.R., în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzută la alin. 1.

În situația în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea acțiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R, respectiv consiliul baroului vor desemna consilierul însărcinat cu susținerea acesteia la instanța disciplinară.

Acțiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt și în drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate în fața instanței disciplinare, și se semnează de către decanul baroului sau, după caz, de președintele U.N.B.R.

În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, președintele U.N.B.R. sau decanul poate solicita comisiei de disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în condițiile art. 581 din Codul de procedură civilă.

Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluționarea cauzei.

Pe perioada suspendării procedurii de anchetare și judecată pentru săvârșirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevăzut la art. 71 alin. (4) din Lege este oprit Cursul termenului se reia după soluționarea definitivă a cauzei.

Președintele comisiei de disciplină va fixa, de îndată, termen de judecată cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acțiunea și a celorlalte persoane indicate în acțiune.

Procedura de citare în fața instanțelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

În fața instanței disciplinare avocatul se va înfățișa personal. În cursul ședințelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.

Ședința instanței disciplinare nu este publică, iar lucrările ședinței se consemnează într-o încheiere.

Lipsa părților regulat citate nu împiedică judecata, instanța disciplinară putându-se pronunța pe baza actelor și a dovezilor administrate în cauză.

Instanța disciplinară hotărăște, cu majoritate de voturi, și pronunță o decizie disciplinară.

Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat față de părți și de organele profesiei.

Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunică avocatului în cauză, baroului în care avocatul este înscris, precum și președintelui U.N.B.R.

Decizia privind aplicarea celorlalte sancțiuni disciplinare prevăzute de lege ori încetarea acțiunii disciplinare se comunică, de asemenea, în condițiile alin. (2).

Recursul declarat împotriva măsurilor luate prin încheiere în condițiile art. 74 alin. (2) din Lege și împotriva deciziei disciplinare se depune și se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R. După expirarea termenelor de declarare a recursului, recursul se înregistrează la comisia de disciplină care a pronunțat hotărârea, care, îl va înainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanței disciplinare competente.

Dispozițiile privind procedura judecării acțiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Căile de atac exercitate împotriva hotărârilor instanțelor disciplinare de fond se judecă și au regimul căii de atac a recursului prevăzut de Codul de procedură civilă în cazurile în care hotărârile nu se atacă cu apel.

Avocații sunt obligați să-și actualizeze permanent pregătirea lor profesională, prin menținerea și diversificarea cunoștințelor în domeniile în care își exercită profesia.

Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoștințelor și competențelor în noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoștințelor în domeniul procedurilor și al legilor aplicate în Uniunea Europeană, precum și dobândirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avocaților din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Pregătirea profesională continuă se realizează și prin specializarea impusă de diversificarea și extinderea aplicării dreptului în raport de evoluția relațiilor social -economice contemporane.

Toate organele profesiei și instituțiile ce își desfășoară activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate să asigure condițiile necesare pregătirii profesionale continue a avocaților, în raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocații optează. Obligația privește în mod special și domeniul dreptului comunitar european, însușirea și aplicarea deontologiei și standardelor profesionale în materie.

Pregătirea profesională continuă se realizează în cadrul barourilor, al Uniunii Naționale a Barourilor din România și al formelor de exercitare a profesiei și are drept scop îndeplinirea de către avocați a obligației profesionale de pregătire continuă bazată pe o cultură juridică de calitate și o pregătire temeinică pentru îndeplinirea corespunzătoare a activităților de interes public pe care le implică folosirea titlului profesional de avocat.

Pregătirea continuă realizată de către avocați va fi evaluată în mod regulat.

Controlul respectării obligațiilor de pregătire continuă (inclusiv consecințele nerespectării acestor obligații) se va reflecta într-un sistem declarativ realizat de către avocați, apt a fi verificat. Controlul pregătirii profesionale continue este de competența Baroului și se va realiza în cadrul normativ corespunzător exercitării profesiei la nivel național conform hotărârilor adoptate de Congresul avocaților și de Consiliul U.N.B.R.

Pe baza hotărârilor Congresului avocaților Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea și controlul pregătirii profesionale continue a avocaților care va ține cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregătirii profesionale continue în mod coerent și unitar la nivel național. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregătirea profesională continuă a fiecărui avocat.