Decizia nr. 106/1995

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Gabriela Radu - magistrat-asistent

Pe rol soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 5/1973

și ale

H.C.M. nr. 860/1973 , invocată de reclamanta Florea Maria-Ramona, în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 61/1995 al Judecătoriei Medias.

Președintele declara ședința deschisă.

La apelul nominal făcut în ședința publică de către magistratul-asistent, părțile au lipsit, procedura de citare fiind însă îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată, astfel încât președintele completului de judecată acorda cuvintul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea excepției, aratind ca, pe de o parte, aceasta privește o hotărâre a fostului Consiliu de Miniștri, al cărui control nu intră în competența Curții Constituționale, astfel cum este stabilită de prevederile art. 144 lit. c) din Constituție, iar pe de altă parte, cu privire la unele articole din

Legea nr. 5/1973 , Curtea s-a pronunțat prin mai multe decizii, iar prin Decizia nr. 40/1993 a considerat ca

Legea nr. 5/1973

este în vigoare, stabilindu-se ca prevederile acestei legi, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile și în prezent.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin acțiunea din 5 ianuarie 1995, reclamanta Florea Maria-Ramona a solicitat instanței de judecată, în contradictoriu cu pirita R.A.G.G.L. Medias, sa i se constate drepturile locative proprii asupra unui apartament pe care îl ocupa după decesul titularului contractului de închiriere.

Pirita, R.A.G.G.L. Medias, prin cererea reconvențională, a solicitat anularea, în baza

Legii nr. 5/1973 , a contractului de închiriere.

Reclamanta, în apărare, față de aceasta cerere reconvențională, a invocat excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 5/1973

și a

H.C.M. nr. 860/1973 , emisă în temeiul acestei legi.

În opinia instanței, exprimată în conformitate cu art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, aceasta considera ca excepția invocată este intemeiata.

În vederea soluționării excepției au fost solicitate, în baza art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului, precum și al Guvernului.

Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca excepția de neconstituționalitate este nefondata, întrucît, pe de o parte, controlul constituționalității

H.C.M. nr. 860/1973

excede competentei jurisdicționale a Curții, potrivit art. 144 lit. c) din Constituție, iar pe de altă parte, prin mai multe decizii, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității unor articole din

Legea nr. 5/1973 , iar prin Decizia nr. 40/1993, asupra constituționalității acestei legi, statuând ca prevederile sale sunt aplicabile și astăzi.

Senatul și Camera Deputaților nu și-au exprimat punctele de vedere.

CURTEA,

analizînd excepția invocată, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, dispozițiile

Legii nr. 5/1973

și ale

H.C.M. nr. 860/1973 , raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine:

Reclamanta Florea Maria-Ramona a invocat excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 5/1973

și a

H.C.M. nr. 860/1973 , fără a preciza care anume text din aceste acte normative este neconstitutional și căror dispoziții constituționale ar contraveni ele în ansamblul lor.

Cu toate ca la solicitarea expresă a completului, în vederea precizarii articolelor considerate a fi neconstituționale, partea și-a manifestat intenția de a face o asemenea precizare, asa cum rezultă expres din cererea depusa la dosar, la termenul de judecată, deși legal citata, nu s-a prezentat și nici nu a dat curs propriei sale intentii de a defini concret excepția invocată.

În raport cu aceasta situație, Curtea constata ca obiectul excepției se referă la neconstituționalitatea

Legii nr. 5/1973

privind reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, în ansamblul ei, și a

H.C.M. nr. 860/1973

de aplicare a acestei legi.

Cu privire la excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile

Legii nr. 5/1973 , Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 40/1993, prin care s-a statuat ca "prevederile acestei legi, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile și astăzi, pentru ca în domeniul locuințelor realitatile juridice se mențin și, ca atare, fondul de locuințe trebuie în continuare administrat potrivit unor criterii legale care trebuie să răspundă unor exigente economice, sociale și umane".

De asemenea, statul, ca proprietar al fondului locativ, este obligat, prin dispoziții constituționale, sa creeze condițiile necesare unei reale protecții juridice, care să corespundă cerințelor art. 43 din Constituție, referitoare la asigurarea unui nivel de trai decent.

Prin Decizia nr. 40/1993 se retine ca legea fundamentală "nu desființează regulile clasice privind încheierea, derularea și încetarea contractelor de închiriere".

În temeiul art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, pot face obiectul unei excepții de neconstituționalitate numai prevederile legale de care depinde soluționarea cauzei. Ținând seama de aceste prevederi legale, de obiectul acțiunii reclamantei, precum și de cererea reconvențională, rezultă ca din ansamblul prevederilor

Legii nr. 5/1973 , esențiale pentru soluționarea litigiului sunt dispozițiile art. 15, potrivit cărora locuintele din fondul de stat se atribuie în folosință titularului contractului de închiriere și membrilor familiei sale, care vor fi nominalizați în contractul de închiriere, iar prin familie se înțelege soțul și copiii, precum și părinții soților intretinuti de aceștia. În cererea reconvențională se susține ca reclamanta nu se încadrează în categoria persoanelor prevăzute la art. 15, iar excepția a fost invocată de reclamanta în apărare față de cererea reconvențională a piritei. Analizînd prevederile acestui articol, se constată că ele nu încalcă nici o dispoziție constituțională, întrucît este de atributul legiuitorului sa definească persoanele îndreptățite sa beneficieze de regimul instituit pentru închirierea spațiilor locative care cad sub incidența

Legii nr. 5/1973 , o asemenea circumstantiere fiind de natura însăși a unui regim juridic specific, cu atât mai mult cu cît înainte de încheierea contractului nici o persoană nu poate invoca beneficiul acestuia.

Cu privire la excepția de neconstituționalitate a

H.C.M. nr. 860/1973 , este de reținut ca, potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, nu intră în competența Curții controlul legalității hotărîrilor Guvernului. Astfel cum în mod constant s-a statuat în practica jurisdicțională a Curții, hotărârile Guvernului, fiind acte administrative, pot fi atacate doar în fața instanțelor judecătorești, inclusiv pe calea contenciosului administrativ, pentru verificarea conformitatii lor cu legea în temeiul cărora au fost emise.

Fața de considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 23 alin. (1), al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al art. 25 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate cu privire la

Legea nr. 5/1973

și la

H.C.M. nr. 860/1973 , invocată de reclamanta Florea Maria-Ramona, domiciliata în Medias, str. Baia de Nisip nr. 4, județul Sibiu, în Dosarul nr. 61/1995 al Judecătoriei Medias.

Pronunțată în ședința publică din 1 noiembrie 1995.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.