Decizia nr. 54/2005

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecator

Aspazia Cojocaru - judecator

Constantin Doldur - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Petre Ninosu - judecator

Ion Predescu - judecator

Serban Viorel Stanoiu - judecator

Florentina Balta - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 206/2000

pentru modificarea și completarea

Legii învățământului nr. 84/1995

și ale

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 30/2000

pentru modificarea și completarea

art. 166 din Legea învățământului nr. 84/1995 , excepție ridicata de Parohia Româno-Catolica Blaj - Tiur în Dosarul nr. 402/2004 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia civila.

La apelul nominal raspund, prin consilier juridic, Școala cu clasele I-VIII "Simion Barnutiu" Blaj - Tiur, Grădinița Tiur, Inspectoratul Scolar al Județului Alba, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal indeplinita.

Reprezentantul părților prezente solicita respingerea excepției de neconstitutionalitate, aratand ca dispozitiile criticate sunt în concordanta cu art. 136 alin. (3) din Constitutie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstitutionalitate, intrucat dispozitiile legale criticate nu instituie un transfer de proprietate, iar apartenenta acestor bunuri la domeniul public al statului implica existenta unui titlu legal și, prin urmare, nu sunt incalcate prevederile art. 44 din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 16 iunie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 402/2004, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia civila a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 206/2000

pentru modificarea și completarea

Legii învățământului nr. 84/1995

și ale

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 30/2000

pentru modificarea și completarea

art. 166 din Legea învățământului nr. 84/1995 , excepție ridicata de Parohia Româno-Catolica Blaj - Tiur.

În motivarea excepției, autorul acesteia sustine ca prin dispozitiile criticate "sunt cuprinse în domeniul public al statului, al comunelor, orașelor, municipiilor terenurile și cladirile în care își desfășoară activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat - gradinite, scoli generale, grupuri scolare, seminarii teologice, scoli profesionale, scoli postliceale [...]", fără a se distinge între "bunurile dobandite de statul român intr-o maniera legala și cele care au intrat în posesia acestuia fără a exista un titlu pentru acesta".

Se considera ca preluarea în proprietate a bunurilor în care se desfășoară activitatea scolara fără existenta unui titlu legal din partea statului "echivaleaza cu o naționalizare indirecta la nivelul anului 2000". Totodata, autorul excepției de neconstitutionalitate apreciaza ca "nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decat pentru caz de utilitate publică și după o justa și prealabila despăgubire".

Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia civila considera ca excepția de neconstitutionalitate a

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 30/2000

pentru modificarea și completarea

art. 166 din Legea învățământului nr. 84/1995

"este inoportuna, intrucat textul este inaplicabil", fiind abrogat, iar în ceea ce priveste

art. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 206/2000

pentru modificarea și completarea

Legii învățământului nr. 84/1995 , se considera ca excepția este intemeiata.

În lipsa indicarii exprese de către autorul excepției a textului constituțional pretins încălcat, instanța apreciaza, din motivarea excepției, ca este vorba de art. 44 din Constitutie.

Instanța considera ca "textul

art. 166 alin. (4^1) și (4^2) [din Legea nr. 84/1995 ], introduse prin

art. 1 al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 206/2000

[...], suprainstituind regula ca «terenurile și cladirile în care își desfășoară activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat» și respectiv «special de stat» «fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor, municipiilor, municipiului București și judetean, după caz», decretează o măsura abuziva de lipsire de proprietate asupra imobilelor proprietate privată aflate la data adoptarii

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 206/2000

în folosință, fără chirie sau fără acte legale, a unor astfel de institutii". Se mai arata ca atât timp cat textul legal criticat "nu limiteaza ca numai terenurile și cladirile proprietate de stat aflate legal în domeniul public sau privat al statului trec în domeniul public al comunelor, orașelor, municipiilor sau judetelor pe raza cărora funcționează unitatile de invatamant menționate, este neconform cu art. 44 din Constitutia României". Astfel, în opinia instanței, se permite "incalcarea dreptului de proprietate asupra imobilelor proprietate privată deținute de instituțiile de invatamant și care figurează în proprietatea privată a altor persoane".

Se mai arata, totodata, ca ordonantele de urgenta, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (6) din Constitutie, "nu pot viza măsuri de trecere silita a unor bunuri în proprietate publică". De asemenea, instanța, în sprijinul opiniei sale, invoca și dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3), ale art. 32 alin. (5), precum și pe cele ale art. 136 alin. (5).

În consecința, instanța apreciaza ca prevederile

art. 166 alin. (4^1) și (4^2) din Legea nr. 84/1995 , introduse prin

art. 1 al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 206/2000 , sunt neconstitutionale "în măsura în care acestea nu se limiteaza la declararea ca fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor, municipiului București și respectiv judetelor, numai a terenurilor și cladirilor proprietatea legala a statului român în care își desfășoară activitatea unitatile de invatamant menționate în actul normativ în discutie".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate în ceea ce priveste

art. I pct. 2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 30/2000

este inadmisibila, iar în ceea ce priveste

art. I din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 206/2000 , este neintemeiata. În argumentarea acestui punct de vedere, se arata ca

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 30/2000

a fost respinsa prin

Legea nr. 113/2002 , iar, în conformitate cu prevederile

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și functionarea Curtii Constitutionale, excepția de neconstitutionalitate a

art. I pct.2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 30/2000

este inadmisibila.

Cu privire la cea de-a doua critica de neconstitutionalitate, Guvernul precizeaza ca aceasta, în realitate, priveste dispozitiile

art. 166 alin. (4^1) și (4^2) din Legea învățământului nr. 84/1995 , intrucat " Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 206/2000

nu este un act de sine statator, ci de modificare și completare a

Legii învățământului nr. 84/1995 ".

Guvernul arata ca prevederile art. 166 alin. (4^1) din Legea învățământului au mai facut obiectul controlului de constituționalitate, Curtea "statuand ca aceste prevederi nu aduc atingere dispozițiilor privitoare la garantarea proprietății din Legea fundamentala". Se sustine, totodata, ca, "în spiritul celor statuate prin

Decizia Curtii Constitutionale nr. 85/2001 , pentru a elimina o eventuala interpretare a textelor în cauza în sensul neconstitutionalitatii lor, prin

Legea nr. 520/2002

s-a modificat alin. (4^2) al

art. 166 din Legea nr. 84/1995 , republicată, teza finala a acestui alineat prevazand expres: «Nu fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului București, terenurile și cladirile deținute de unitatile de invatamant în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice»". Guvernul arata ca "aceasta solutie legislativa este mentinuta și prin proiectul de modificare și completare a

Legii învățământului nr. 84/1995 , republicată - forma adoptata de cele două Camere ale Parlamentului".

Avocatul Poporului apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate ridicata este inadmisibila în ceea ce priveste

art. I pct. 2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 30/2000 , iar în ceea ce priveste

art. I din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 206/2000 , este neintemeiata. În acest sens, se arata ca

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 30/2000

a fost respinsa prin

Legea nr. 113/2002

și, în conformitate cu prevederile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și functionarea Curtii Constitutionale, aceasta decide numai asupra excepțiilor de neconstitutionalitate având ca obiect dispozitii legale care sunt în vigoare.

Cu privire la critica de neconstitutionalitate a prevederilor

art. 166 alin. (4^1) și (4^2) din Legea învățământului nr. 84/1995 , Avocatul Poporului apreciaza ca acestea nu încalcă prevederile constitutionale ale art. 44 alin. (1) și (2), intrucat "faptul ca, potrivit

art. 166 din Legea nr. 84/1995 , terenurile și cladirile în care își desfășoară activitatea unități de invatamant de stat fac parte din domeniul public nu contravine regulii constitutionale potrivit careia condițiile și limitele exercitarii dreptului de proprietate privată sunt stabilite de lege". De asemenea, se considera ca dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 44 alin. (3) și (4) din Constitutie, intrucat "acest act normativ nu face referire la expropriere sau naționalizare".

Potrivit punctului de vedere prezentat, "faptul ca autorul a revendicat un imobil în care își desfășoară în prezent activitatea o institutie de invatamant de stat nu împiedica cu nimic valorificarea de către acesta a dreptului de proprietate privată, deoarece, potrivit

art. 16 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, fostilor proprietari ai acestor imobile li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent".

În punctul sau de vedere, Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 44 alin. (5), (6), (7), (8) și (9) din Constitutie nu sunt relevante în cauza de fața.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine urmatoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizata și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum și celor ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , sa solutioneze excepția de neconstitutionalitate ridicata.

Obiectul excepției de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile

art. I din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 206/2000

pentru modificarea și completarea

Legii învățământului nr. 84/1995 , aprobata cu modificari și completari prin

Legea nr. 713/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 14 decembrie 2001, precum și cele ale

art. I pct. 2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 30/2000

pentru modificarea și completarea

art. 166 din Legea învățământului nr. 84/1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 17 aprilie 2000.

În ceea ce priveste

art. I pct. 2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 30/2000

pentru modificarea și completarea

art. 166 din Legea învățământului nr. 84/1995

[și nu art. I alin. (2), cum în mod greșit s-a indicat], Curtea observa ca ordonanța de urgență în cauza a fost respinsa prin

Legea nr. 113/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 20 martie 2002, astfel că nu mai are nici o incidența asupra

Legii nr. 84/1995 .

Astfel cum rezultă din motivarea excepției, obiectul acesteia, în realitate, îl constituie prevederile

art. 166 alin. (4^1) și (4^2) din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, astfel cum au fost modificate prin dispozitiile

art. I pct. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 206/2000

și, ulterior, prin cele ale

art. I pct. 1 din Legea nr. 713/2001

de aprobare a ordonantei de urgenta, cu modificari și completari, prin dispozitiile

art. I pct. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 184/2001

pentru modificarea și completarea

Legii învățământului nr. 84/1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 29 decembrie 2001, precum și prin dispozitiile articolului unic pct. 1 din

Legea nr. 520/2002 , de aprobare a

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 184/2001 , cu modificari și completari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 18 iulie 2002.

Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, prevederile criticate au fost modificate prin

art. I pct. 14 din Legea nr. 354/2004

pentru modificarea și completarea

Legii învățământului nr. 84/1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 30 iulie 2004, însă solutia legislativa initiala a fost, în principiu, conservata. În concordanta cu jurisprudenta sa, Curtea va examina constitutionalitatea textului actual al

art. 166 alin. (4^1) și (4^2) din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Dispozitiile criticate ca fiind neconstitutionale au urmatorul cuprins:

- Art. 166 alin. (4^1) și (4^2): "(4^1) Terenurile și cladirile în care își desfășoară activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat - gradinite, scoli generale, primare și gimnaziale, licee, seminarii teologice, grupuri scolare, scoli de arte și meserii și scoli postliceale - fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului București, și sunt în administrarea consiliilor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, în a caror raza teritoriala își desfășoară activitatea, prin delegare către consiliile de administratie ale unităților de invatamant. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităților de invatamant preuniversitar de stat și sunt administrate de acestea. Nu fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului București, terenurile și cladirile deținute de unitatile de invatamant în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.

(4^2) Terenurile și cladirile în care își desfășoară activitatea unitatile de invatamant special de stat fac parte din domeniul public judetean, respectiv al municipiului București, și sunt în administrarea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, în a caror raza teritoriala își desfășoară activitatea, prin delegare către consiliile de administratie ale unităților de invatamant respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unităților de invatamant special public sunt de drept proprietatea unităților de invatamant respectiv și sunt administrate de acestea".

Din motivarea excepției de neconstitutionalitate rezultă ca autorul acesteia a invocat în susținerea excepției incalcarea dispozițiilor art. 44 din Constitutie, care au urmatorul cuprins:

"(1) Dreptul de proprietate, precum și creantele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantata și ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini și apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana și din alte tratate internationale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organica, precum și prin mostenire legala.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publică, stabilita potrivit legii, cu dreapta și prealabila despăgubire.

(4) Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silita în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.

(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricarei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității.

(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiție.

(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului și asigurarea bunei vecinatati, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobândirii se prezuma.

(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai în condițiile legii."

Curtea retine ca, în esenta, critica de neconstitutionalitate consta în susținerea ca, prin dispozitiile

art. 166 alin. (4^1) și (4^2) din Legea învățământului nr. 84/1995 , se realizează o expropriere în ceea ce priveste "terenurile și cladirile în care își desfășoară activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat", incalcandu-se astfel prevederile constitutionale referitoare la garantarea proprietății, precum și cele referitoare la expropriere.

Curtea observa ca dispozitiile

art. 166 alin. (4^1) din Legea învățământului nr. 84/1995 , astfel cum au fost modificate și completate prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 206/2000 , au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 85 din 20 martie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 15 iunie 2001, Curtea a respins excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 166 alin. (4^1) din Legea învățământului nr. 84/1995 . De asemenea, Curtea, prin

Decizia nr. 479 din 9 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 18 ianuarie 2005, a respins excepția de neconstitutionalitate a acelorasi dispozitii, în redactarea rezultata în urma modificarii cuprinse în

Legea nr. 354/2004

pentru modificarea și completarea

Legii învățământului nr. 84/1995 .

În ambele decizii, Curtea a retinut în considerente ca textul

art. 166 alin. (4^1) din Legea învățământului nr. 84/1995

"nu contravine art. 41 alin. (1)-(3) din Constitutie. Reglementarea cuprinsa în textele de lege criticate de autorii excepției priveste terenurile și cladirile în care își desfășoară activitatea învățământul preuniversitar, facand astfel parte din domeniul public al comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București. Apartenenta acestor bunuri la domeniul public implica în mod incontestabil existenta unui titlu legal pe care instantele de judecată urmeaza sa îl verifice.

În măsura în care în procesul de aplicare a acestor prevederi legale s-ar nesocoti dispozitiile constitutionale referitoare la protectia proprietății private, prevederile cuprinse în alin. (4^1) al

art. 166 din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată, ar putea fi interpretate ca având un înțeles contrar Constituției. Acest aspect priveste însă aplicarea legii, care este de competența instanțelor judecătorești, iar nu controlul de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională."

De asemenea, prin

Decizia nr. 479 din 9 noiembrie 2004 , Curtea a statuat ca prin textele legale criticate "nu s-a operat un transfer de proprietate, astfel că nu se poate retine incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (3) și (6), prin care se reglementeaza exproprierea și stabilirea despăgubirilor în cazul exproprierii".

Considerentele care au stat la baza celor două decizii ale Curtii Constitutionale își mentin valabilitatea și în cauza de fața, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine modificarea jurisprudentei Curtii.

În ceea ce priveste invocarea încălcării dispozițiilor alin. (4) al art. 44 din Constitutie, Curtea retine ca aceasta este neintemeiata, intrucat nu a intervenit un transfer de proprietate care să fi fost dispus prin prevederile legale criticate.

Pentru identitate de ratiune, urmeaza să fie respinsa și excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 166 alin. (4^2) din Legea învățământului nr. 84/1995 , care au, în esenta, acelasi continut cu cele ale art. 166 alin. (4^1), referindu-se însă la terenurile și cladirile în care își desfășoară activitatea unitatile de invatamant special de stat.

Curtea retine ca dispozitiile art. 44 alin. (5), (7)-(9) din Constitutie, invocate, de asemenea, de autorul excepției de neconstitutionalitate în susținerea acesteia, nu sunt incidente în cauza, textele constitutionale respective referindu-se la condițiile folosirii subsolului oricarei proprietăți imobiliare de către autoritatea publică, la respectarea sarcinilor ce revin proprietarului, precum și la prezumtia caracterului licit a dobândirii proprietății.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 166 alin. (4^1) și (4^2) din Legea învățământului nr. 84/1995 , excepție ridicata de Parohia Româno-Catolica Blaj - Tiur în Dosarul nr. 402/2004 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia civila.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în sedinta publică din data de 1 februarie 2005.