Decizia nr. 159/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (5) din Legea nr. 673/2002

privind aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 35/2002

pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, excepție ridicată de Ion Bobăiceanu în Dosarul nr. 3.709/2004 al Tribunalului Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 100D/2005, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Dorin Crisbășan, Emilian Demeter, Felician Grancea Lelu, Ioan Dan Mariș și Nicolae Moldovean în Dosarul nr. 8/R/2005 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele de mai sus este identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 100D/2005 la Dosarul nr. 539D/2004, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, întrucât reglementările legale criticate nu țin de domeniul legii organice, ci vizează doar modul de constituire a consiliilor locale, ca urmare a validării mandatelor consilierilor locali, astfel încât puteau fi adoptate și printr-o lege ordinară. De asemenea, se mai apreciază că textele legale criticate nu încalcă dreptul la vot sau dreptul de a fi ales, acestea reglementând o chestiune survenită după alegeri.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 28 septembrie 2004 și 1 februarie 2005, pronunțate în Dosarul nr. 3.709/2004 al Tribunalului Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ și în Dosarul nr. 8/R/2005 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (5) din Legea nr. 673/2002

privind aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 35/2002

pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, excepție ridicată de Ion Bobăiceanu, respectiv de Dorin Crisbășan, Emilian Demeter, Felician Grancea Lelu, Ioan Dan Mariș și Nicolae Moldovean, în cadrul unor cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni privind anularea unor acte administrative.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile

art. 6 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 35/2002

contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1), ale art. 35 [devenit, după republicarea Constituției, art. 37], ale art. 49 alin. (2) [devenit art. 53 alin. (2)], precum și celor ale art. 72 alin. (3) [devenit

art. 73 alin. (3)]. În acest sens se susține că Legea nr. 673/2002

de aprobare a

Ordonanței Guvernului nr. 35/2002

a introdus la art. 6 un nou alineat - (5) -, care vizează, "pe de o parte, [...] organizarea administrației publice locale, [iar] pe de altă parte restrângerea exercițiului unor drepturi". În opinia autorilor excepției aceste domenii intră în sfera exclusivă de reglementare a legilor organice și, având în vedere că

Legea nr. 673/2002

este lege ordinară, " art. 6 alin. (5) și întreaga Lege nr. 673/2002

sunt neconstituționale".

De asemenea, se mai susține că "articolul criticat încalcă și prevederile art. 49 alin. (2) [din Constituție], aducând atingere dreptului [...] de a fi ales [prevăzut de] art. 35 din Constituția României".

Totodată, se susține că "orice societate democratică, ca expresie a exercitării dreptului de vot, trebuie să dea eficiență juridică și să asigure poziția exprimată de alegător, în caz contrar tot exercițiul dreptului de vot, chiar pe lista de partid, dar care are nominalizată componența și ordinea pe locurile eligibile, ar fi zadarnic, existând posibilitatea ca toți cei aleși să fie infirmați de către partid până la validare".

De asemenea, se mai apreciază că "textul poate avea eficiență juridică nu până la data validării, ci până la data organizării alegerilor, pentru că o dată ce lista de partid este supusă votului cetățenilor și aceștia își exprimă votul pe această listă, ea nu mai poate fi infirmată de partid", toate problemele ce țin de ordinea de partid încetând "în momentul [în care] în mod public listele au fost depuse spre exprimarea dreptului de vot".

Totodată, se consideră că atât timp cât

Legea nr. 215/2001 , anterioară

Ordonanței Guvernului nr. 35/2002 , "stipulează fără echivoc situațiile de excepție privind condițiile în care se invalidează un consilier ce a fost ales [...], apare evident că cele două texte nu sunt coroborate și nu dau eficiență [...] dreptului de a alege și de a fi ales".

Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ și Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În susținerea acestei opinii se apreciază că atât

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , cât și

Legea de aprobare a acesteia nr. 673/2002

se referă la un "Regulament ce privește punerea în executare a legii și care nu aduce modificări în domeniu, nefiind, deci, necesară o reglementare cu caracter organic".

Totodată, se consideră că "dreptul la vot și dreptul de a fi ales afirmat de art. 36 și art. 37 nu sunt lezate [...], câtă vreme votul nu este uninominal; în condițiile legii, partidul din care face parte candidatul ales poate opera, până la data validării, schimbări în lista propriilor candidați".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În punctul de vedere prezentat, Guvernul arată că "dispozițiile art. 73 alin. (3) din Constituția României impun obligativitatea reglementării prin lege organică numai când este vorba de «organizarea administrației publice locale, precum și regimul general privind autonomia locală», aspecte care sunt reglementate în

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , care este o lege organică", astfel încât domeniul de reglementare al

Ordonanței Guvernului nr. 35/2002 , precum și al

Legii de aprobare a acesteia nr. 673/2002

nu aparține legii organice.

Totodată, se apreciază că nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 37 din Constituție, întrucât "aceste dispoziții trebuie coroborate cu cele ale art. 121 din Constituție, care prevăd că autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală, sunt consiliile locale și primarii care sunt aleși în condițiile legii. Or, prin dispozițiile criticate este reglementat un anume aspect, situația acelui candidat care a participat la alegeri, a fost ales, dar nu poate fi validat deoarece, până la data validării, a demisionat din partidul pe a cărui listă a fost ales". De asemenea, se mai arată că "această soluție este [...] dreaptă și morală în situația în care candidatul a participat la alegeri pe lista unui partid politic".

În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 53 din Constituție, Guvernul apreciază că "în cauză nu poate fi vorba despre restrângerea unui drept, câtă vreme persoana în cauză a participat la alegeri, a fost aleasă, dar nu poate fi validată în funcția de consilier datorită faptului că, după ce a fost ales, dar până la ședința de constituire a consiliului local, a demisionat din partidul pe a cărui listă a candidat la alegeri".

De asemenea, se susține că nici prevederile art. 15 alin. (1) din Constituție nu sunt încălcate "câtă vreme [dispozițiile legale criticate] sunt în concordanță cu prevederile constituționale invocate".

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, având în vedere că

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , aprobată prin

Legea nr. 673/2002 , "reglementează modul de organizare și funcționare a consiliilor locale, și nu domeniile expres și limitativ prevăzute de art. 73 alin. (3) lit. o) din Legea fundamentală, pentru a fi necesară adoptarea unei legi organice". De asemenea, se mai consideră că această opțiune a legiuitorului este "justificată de necesitatea unei reprezentări eficiente, care presupune un grad sporit de maturitate politică și civică".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, anexă la

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002

pentru aprobarea acestuia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Dispozițiile criticate ca fiind neconstituționale au fost introduse prin

art. I pct. 4 din Legea nr. 673/2002

de aprobare, cu modificări și completări, a

Ordonanței Guvernului nr. 35/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002.

Dispozițiile criticate ca fiind neconstituționale au următorul cuprins:

"(5) În cazul în care, până la data validării, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales, la cererea scrisă a partidului respectiv mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant pe listă."

Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 15 alin. (1), ale art. 36, 37, ale art. 53 alin. (2), precum și cele ale art. 73 alin. (3). Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate, deși invocă în susținerea criticii sale întregul cuprins al art. 73 alin. (3) din Constituție, în realitate se referă numai la dispozițiile constituționale ale lit. a) și o) ale art. 73 alin. (3). Dispozițiile constituționale considerate a fi fost încălcate au următorul cuprins:

- Art. 15 alin. (1): "Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.";

- Art. 36: "(1) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

(2) Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";

- Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.";

- Art. 53 alin. (2): "Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.";

- Art. 73 alin. (3) lit. a) și o): "Prin lege organică se reglementează:

a) sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; [...]

o) organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală; [...]."

În esență, autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că domeniul reglementat de dispozițiile art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, anexă la

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002

pentru aprobarea acestuia, intră în sfera exclusivă de reglementare a legilor organice, astfel că sunt încălcate prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) și o) din Constituție. Cu privire la constituționalitatea intrinsecă a prevederilor legale criticate, se susține că prin nevalidarea mandatului unui candidat declarat ales în funcția de consilier local pe motiv că nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales, la cererea scrisă a partidului respectiv, se încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (1), ale art. 36, 37, precum și ale art. 53 alin. (2).

Curtea reține că s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, anexă la

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002

pentru aprobarea acestuia, prin

Decizia nr. 93 din 10 februarie 2005 , nepublicată încă, respingând excepția de neconstituționalitate ridicată.

Prin această decizie, în ceea ce privește problema de neconstituționalitate extrinsecă ridicată de autorii excepției, Curtea a statuat că această critică de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece atât denumirea, cât și cuprinsul textului de lege criticat "reglementează norme de punere în aplicare a prevederilor

Legii nr. 215/2001

referitoare la validarea mandatului consilierilor locali, norme ce nu sunt de domeniul legii organice".

Referitor la problema de constituționalitate intrinsecă invocată, Curtea, prin aceeași decizie, a reținut că textul de lege criticat "nu conține nici o dispoziție referitoare la dreptul de a alege sau la dreptul de a fi ales și nici la exercitarea acestor drepturi". Astfel, în ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului constituțional de a alege, Curtea reține că opțiunea politică exprimată de alegător în cazul scrutinului pe listă nu vizează candidatul, ci partidul politic. Având în vedere acest argument, prin decizia sus-menționată Curtea a statuat că "a accepta ca un candidat ales, care a figurat pe lista unui partid, să părăsească partidul înainte de a fi validat și de a intră în exercitarea mandatului său ar reprezenta o modificare a configurației politice a consiliului local, configurație stabilită tocmai ca urmare a votului exprimat de cetățeni". De asemenea, Curtea a reținut că "o abordare exactă a dreptului de a fi ales presupune luarea în calcul exclusiv a posibilității unei persoane de a candida. Cu alte cuvinte, accesul la înscrierea în cursa alegerilor trebuie să fie posibil pentru fiecare cetățean care îndeplinește condițiile de eligibilitate stabilite prin Constituție". În consecință, Curtea observă că dispozițiile legale criticate nu cuprind nici o dispoziție prin care cetățenii ar fi împiedicați să candideze la funcția de consilier local.

De asemenea, Curtea a statuat că nici prevederile art. 15 alin. (1) din Constituție nu sunt încălcate, având în vedere că textul legal criticat reglementează o obligație legală pe care toți cetățenii trebuie să o respecte.

Curtea reține că eventuala neconcordanță dintre textul de lege ce face obiectul excepției de neconstituționalitate și dispozițiile

Legii nr. 215/2001

nu constituie o problemă de constituționalitate, ci este o problemă ce ține de aplicarea legii, ceea ce intră în competența exclusivă a instanțelor de judecată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , excepție ridicată de Ion Bobăiceanu în Dosarul nr. 3.709/2004 al Tribunalului Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ, respectiv de Dorin Crisbășan, Emilian Demeter, Felician Grancea Lelu, Ioan Dan Mariș și Nicolae Moldovean în Dosarul nr. 8/R/2005 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 martie 2005.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Karoly

OPINIE SEPARATĂ

În dezacord cu decizia adoptată cu votul majorității membrilor Curții Constituționale, consider că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , trebuia admisă pentru motivul de neconstituționalitate invocat de autorul excepției privind încălcarea dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. o) și ale art. 115 alin. (1) din Constituție.

Ordonanța criticată a fost adoptată în baza dispozițiilor

art. 1 secțiunea a IV-a pct. 4 din Legea nr. 751 din 27 decembrie 2001

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 27 decembrie 2001.

Potrivit art. 1 al Legii de abilitare, s-a prevăzut expres abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe "în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Cu toate acestea, prin textul criticat al Regulamentului aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , deși nu s-a menționat că se modifică o dispoziție a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , lege organică, în realitate au fost aduse modificări de esență dispozițiilor art. 32 alin. (4) din această lege, care prevedeau: "(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii privind alegerile locale."

Modificarea adusă textelor respective ale legii organice este evidentă, întrucât prin textul criticat pentru neconstituționalitate s-a prevăzut, pe lângă motivul de invalidare prevăzut la alin. (4) al

art. 32 din Legea nr. 215/2001 , încă un motiv, și anume acela al părăsirii, până la data validării, de către candidatul declarat ales, a partidului pe a cărui listă a fost ales, dacă partidul respectiv solicită în scris acest lucru. În redactarea textului criticat acest nou motiv de invalidare se prezintă astfel: "(5) În cazul în care, până la data validării, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales, la cererea scrisă a partidului respectiv mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant pe listă."

Această modificare implicită a Legii administrației publice locale, lege organică, conform dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituție, cuprinsă într-o ordonanță emisă de Guvern în baza unei legi de abilitare încalcă dispozițiile art. 115 alin. (1) din Constituție, conform cărora ordonanțele emise de Guvern în baza legilor de abilitare nu pot cuprinde reglementări de domeniul legilor organice.

În opinia noastră, nu poate fi primită susținerea că prevederea criticată ar fi fost emisă în aplicarea legii din moment ce modifică, prin completare, textele legii organice referitoare la constituirea consiliului local, așa cum s-a arătat mai sus, constituire care face parte din "organizarea" acestuia, care, potrivit normelor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. o), este de domeniul legii organice.

Faptul că dispoziția criticată a fost introdusă în Regulamentul-cadru aprobat prin ordonanță, prin legea de aprobare, cu modificări și completări, a ordonanței, are caracterul unei legi ordinare. Precizăm că legea de aprobare a ordonanței a fost adoptată, cum era și firesc, conform procedurii prevăzute de art. 76 alin. (2) din Constituție pentru legile ordinare.