Decizia nr. 336/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantin Preda în Dosarul nr. 5.100/2004 al înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.
La apelul nominal este prezent autorul excepției, personal, lipsind partea Nicolae Ghiță, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Autorul excepției, având cuvântul, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 26 ianuarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 5.100/2004, înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantin Preda în dosarul menționat.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate, care exclud calea de atac a apelului în cazul sentințelor pronunțate de curțile de apel, contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, în art. 123 alin. (2) [devenit, ca urmare a revizuirii Constituției, art. 124 alin. (3)] privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, precum și celor cuprinse în art. 128 (devenit, ca urmare a revizuirii Constituției, art. 129) privind folosirea căilor de atac.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, exprimându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate, apreciază că aceasta este neîntemeiată. Se arată că textul de lege criticat este în deplin acord cu prevederile constituționale invocate, care încredințează legiuitorului dreptul de a stabili competența și procedura de judecată, inclusiv căile de atac și condițiile exercitării acestora. Totodată, se arată că art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală este în concordanță și cu prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv cu cele ale art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție, care consacră dreptul la un dublu grad de jurisdicție în materie penală.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât nici unul dintre principiile constituționale invocate de autorul excepției nu implică reglementarea uniformă pentru toate cazurile și pentru toți participanții la proces a căilor de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești. Se arată, cu referire la
Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1994 , că legiuitorul poate institui în considerarea unor situații deosebite reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, accesul liber la justiție neavând semnificația accesului în toate cazurile la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Totodată, se arată că art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale "prevede necesitatea existenței unui dublu grad de jurisdicție, și nu a unui triplu grad".
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt o reflectare a prevederilor art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Legea fundamentală care dau în competența exclusivă a legiuitorului stabilirea competenței, a procedurii de judecată și a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Se arată că art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală nu încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât nu înlătură posibilitatea inculpaților de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, și, de asemenea, asigură dreptul la două grade de jurisdicție, în acord cu art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În concluzie, Avocatul Poporului consideră că excepția este neîntemeiată.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorilor excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, potrivit cărora "Sentințele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel: [...]
c) sentințele pronunțate de curțile de apel și Curtea Militară de Apel."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul legal criticat contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, în art. 123 alin. (2) [devenit, ca urmare a revizuirii Constituției, art. 124 alin. (3)] privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, precum și celor cuprinse în art. 128 (devenit, ca urmare a revizuirii Constituției, art. 129) privind folosirea căilor de atac.
Se invocă, de asemenea, încălcarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, printr-o interpretare sistematică, atât prin prisma normelor constituționale, cât și a convențiilor internaționale la care România este parte, Curtea Constituțională a statuat prin numeroase decizii, precum
Decizia nr. 176 din 18 iunie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 24 iulie 2002,
Decizia nr. 267 din 22 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 8 iulie 2004, și
Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004, că prevederile art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală sunt constituționale.
Cu acele prilejuri Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituție, precum și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea inculpaților de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, precum și faptul că aceste prevederi asigură dreptul la două grade de jurisdicție (judecata în primă instanță și judecata în recurs) în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În cuprinsul jurisprudenței menționate Curtea a mai reținut că art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală nu contravine prevederilor art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, întrucât stabilirea de către legiuitor, în temeiul prerogativelor conferite acestuia de dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, a unor reguli procedurale privind competența curților de apel și a sentințelor ce pot fi atacate cu apel nu este de natură să aducă atingere principiului constituțional ce consacră unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției, câtă vreme aceste reguli se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situații identice sau similare.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
De asemenea, nu poate fi reținută critica art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală în raport de normele constituționale privind folosirea căilor de atac, textul de lege criticat fiind chiar o concretizare a prevederilor art. 129 din Legea fundamentală, care stabilesc cu privire la căile de atac că acestea pot fi exercitate "în condițiile legii".
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantin Preda în Dosarul nr. 5.100/2004 al înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 iunie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta ___________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.