Rezoluția nr. 1612/2005

Consiliul de Securitate,

Reafirmând Rezoluțiile sale nr. 1261 (1999) din 25 august 2005, nr. 1314 (2000) din 11 august 2000, nr. 1379 (2001) din 20 noiembrie 2001, nr. 1460 (2003) din 30 ianuarie 2003 și nr. 1539 (2004) din 22 aprilie 2004, care contribuie la formarea unui cadru cuprinzător pentru protecția copiilor afectați de conflictele armate,

Luând act de progresele realizate în domeniul protecției copiilor afectați de conflictele armate, în mod special al apărării drepturilor și al dezvoltării normelor și standardelor, profund preocupat de lipsa generală de progres privind situația din teren, unde părțile din conflict continuă să violeze prin impunitate, prevederile relevante ale legilor internaționale aplicabile în ceea ce privește drepturile și protecția copiilor afectați de conflictele armate,

Accentuând asupra rolului primar al Guvernelor naționale de a furniza protecția efectivă și asistență tuturor copiilor afectați de conflictele armate,

Reafirmând responsabilitățile statelor de a pune capăt impunității și de a pune sub acuzare pe aceia responsabili de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și alte delicte ieșite din comun comise împotriva copiilor,

Convins de ideea că protecția copiilor în conflicte armate ar trebui privită ca un aspect important a oricărei strategii cuprinzătoare pentru rezolvarea conflictelor,

Reafirmând responsabilitatea sa primară pentru menținerea păcii și securității internaționale și, în legătură cu aceasta, angajamentul său referitor la răspunsul său la impactul general al conflictelor armate asupra copiilor,

Accentuând angajamentul său privind asigurarea respectării rezoluțiilor sale și a altor norme și standarde internaționale de protecție a copiilor afectați de conflictele armate,

Având în vedere raportul Secretarului General din 9 februarie 2005 (S/2005/72) și menționând că prezenta rezoluție nu urmărește să realizeze vreo determinare legală, nici să stabilească dacă situații prezentate în raportul Secretarului General pot fi calificate sau nu drept conflicte armate în contextul Convențiilor Geneva și a Protocoalelor Adiționale și nici să prejudece statutul legal al actorilor non-statali implicați în aceste situații,

Grav preocupat de legăturile probate dintre folosirea copiilor soldați în violarea dreptului internațional aplicabil și traficul ilegal de arme de calibru mic și armament ușor și accentuând asupra necesității ca toate statele să ia măsuri pentru prevenirea și oprirea unui asemenea trafic,

1. Condamnă ferm recrutarea și folosirea copiilor soldați de către părțile aflate în conflict, cu violarea obligațiilor internaționale aplicabile și orice alte încălcări și abuzuri comise împotriva copiilor în situații de conflict armat;

2. Ia act de planul de acțiune prezentat de Secretarul General referitor la înființarea unui mecanism de monitorizare și raportare asupra copiilor și conflictelor armate, astfel cum este prevăzut la articolul 2 din rezoluția nr. 1539 (2004) și, în această privință:

(a) Subliniază că mecanismul mai sus menționat va colecta și furniza în timp util și în mod obiectiv o informare clară și de încredere asupra recrutării și folosirii copiilor soldați, prin violarea obligațiilor internaționale aplicabile și orice alte încălcări și abuzuri comise împotriva copiilor în situații de conflict armat, urmând să raporteze unui grup de lucru ce va fi creat conform articolului 8 din prezenta rezoluție;

(b) Subliniază că acest mecanism trebuie să fie operațional cu participarea și în cooperare cu Guvernele naționale și a actorilor Națiunilor Unite și a societății civile, inclusiv cei de la nivel național;

(c) Accentuează faptul că toate acțiunile luate de către entitățile Națiunilor Unite în cadrul general al mecanismului de monitorizare și raportare trebuie destinate a sprijini și suplini, unde este cazul, rolul de protecție și reabilitare al Guvernelor naționale;

(d) Accentuează faptul că orice dialog inițiat în cadrul general al mecanismului de monitorizare și raportare, de către entitățile Națiunilor Unite cu grupuri armate non-statale, cu scopul de a asigura protecția copiilor, trebuie condus în contextul proceselor de pace acolo unde acestea există, și în cadrul general de cooperare dintre Națiunile Unite și Guvernele implicate.

3. Solicită Secretarului General să implementeze fără întârziere mecanismul de monitorizare și raportare mai sus menționat, începând cu aplicarea sa, în limita resurselor existente, în strânsă cooperare cu țările vizate, cu părțile aflate în situații de conflict listate în anexele la raportul Secretarului General (S/2005/72), aflate pe agenda Consiliului de Securitate, și apoi, să aplice, în strânsă consultare cu țările interesate, și părților aflate în alte situații de conflict armat, listate în anexele la raportul Secretarului General (S/2005/72), având în vedere discuțiile din cadrul Consiliului de Securitate și punctele de vedere exprimate de Statele Membre, în special în cadrul dezbaterii anuale asupra Copiilor și Conflictele Armate, și ținând cont și de constatările și recomandările unei revizuiri independente a implementării mecanismului, ce va fi raportată Consiliului de Securitate până la 31 iulie 2006. Revizuirea independentă va include:

(a) O evaluare a eficienței de ansamblu a mecanismului, respectarea calendarului, acurateței, obiectivitătii și credibilității informării asamblate prin intermediul mecanismului;

(b) Informare asupra modului practic de relaționare dintre mecanism și agenda Consiliului de Securitate și alte organisme ale Națiunilor Unite;

(c) Informare asupra relevanței și modului clar de împărțire a responsabilităților;

(d) Informare asupra implicațiilor bugetare și a altor resurse pentru actorii Națiunilor Unite și pentru organizațiilor voluntare contribuitoare la mecanism;

(e) Recomandări pentru implementarea totală a mecanismului;

4. Accentuează faptul că implementarea mecanismului de monitorizare și raportare de către Secretarul General va fi efectuată numai în contextul și cu scopul precis de a asigura protecția copiilor afectați de conflictele armate, și nu se va ante-pronunța sau va necesita o decizie a Consiliului de Securitate și nici dacă va include sau nu o situație pe agenda sa;

5. Salută inițiativele luate de către UNICEF și alte entități ale Națiunilor Unite de a aduna informații asupra recrutării și folosirii copiilor soldați cu violarea dreptului internațional aplicabil și a oricăror alte încălcări și abuzuri comise împotriva copiilor în situații de conflict armat, și invită pe Secretarul General să țină cont de aceste inițiative în timpul fazei inițiale de implementării mecanismului la care se face referire în articolul 3;

6. Notează că informația strânsă de către acest mecanism, cu scopul raportării ei de către Secretarul General către Adunarea Generală și Consiliul de Securitate, poate fi luată în considerare de către alte organisme naționale, regionale sau internaționale, în limita mandatelor proprii și în scopul activității lor, pentru asigurarea protecția, drepturile și starea bună de viețuire a copiilor afectați de conflictele armate;

7. Își exprimă îngrijorarea gravă cu privire lipsa de progres în dezvoltarea și implementarea planurilor de acțiune astfel menționate în articolul 5 (a) din rezoluția nr. 1539 (2004) și, urmare a acesteia, solicită părților interesate să dezvolte și să implementeze planuri de acțiune fără întârziere, în strânsă colaborare cu misiunile ONU de menținere a păcii și cu echipele naționale ale Națiunilor Unite, în concordanță cu mandatele proprii și în cadrul capacităților existente; și solicită Secretarului General să furnizeze criterii de asistență în dezvoltarea unor asemenea planuri de acțiune;

8. Decide să înființeze un grup de lucru al Consiliului de Securitate constând din toți membrii Consiliului pentru a revedea progresul în dezvoltarea și implementarea planurilor de acțiune menționate în articolul 7 al acestei rezoluții și pentru a lua în considerare alte informații relevante care-i sunt prezentate; decide în continuare ca grupul de lucru să:

(a) Facă recomandări Consiliului asupra posibilelor măsuri pentru promovarea protecției copiilor afectați de conflictele armate, inclusiv prin formularea de recomandări mandatelor corespunzătoare ale misiunilor de menținere a păcii și de recomandări adresate părților în conflict;

(b) Adreseze cereri, după caz, altor organisme din sistemul Națiunilor Unite să acționeze în sensul sprijinirii implementării acestei rezoluții, în concordanță cu mandatele lor proprii;

9. Reamintește articolul 5 (c) din rezoluția nr. 1539 (2004) și reafirmă intenția sa de analiza posibilitatea introducerii de măsuri graduale și precise, prin decizii specifice la nivel național, cum ar fi, între altele, un embargo asupra exportului și furnizării de arme și armament ușor și de alt echipament militar, embargo asupra furnizării de asistență militară, împotriva părților aflate în situații de conflict armat care se află pe agenda Consiliului de Securitate și care violează dreptul internațional aplicabil drepturilor și pentru protecția copiilor în situații de conflict armat;

10. Accentuează asupra responsabilității misiunilor ONU de menținere a păcii și a echipelor Națiunilor Unite la nivel național, ca în acord cu mandatele proprii încredințate, să asigure aplicarea efectivă a rezoluțiilor Consiliului de Securitate, să asigure un răspuns coordonat față de preocupările legate de problematica "Copiii și conflictele armate", să monitorizeze și să raporteze Secretarului General;

11. Salută eforturile întreprinse de operațiunile ONU de menținere a păcii pentru implementarea politicii de toleranță zero a Secretarului General asupra exploatării sexuale și abuzului și pentru asigurarea însușirii de către personalul propriu a codului de conduită al Națiunilor Unite, solicită Secretarului General să continue să întreprindă toate acțiunile necesare în această privință și să informeze permanent Consiliul de Securitate și îndeamnă țările care contribuie cu trupe să ia măsuri preventive adecvate, inclusiv specializare în faza de pre-desfășurare și disciplinare precum și alte măsuri pentru a asigura tragerea la răspundere totală în cazuri de rea-purtare, cu implicarea personalului propriu;

12. Decide să continue introducerea de prevederi speciale pentru protecția copiilor în mandatele operațiunilor ONU de menținere a păcii, inclusiv desfășurarea, acolo unde este cazul, de consilieri de protecție a copiilor, și solicită Secretarului General să asigure că nevoia existenței unor astfel de consilieri, ca și numărul și rolul lor, sunt sistematic evaluate cu ocazia pregătirii fiecărei operațiuni ONU de menținere a păcii; salută evaluarea exhaustivă asupra rolului și activităților consilierilor de protecție a copiilor, asigurând o imagine prin tragerea de învățăminte;

13. Salută recentele inițiative ale organizațiilor regionale și sub-regionale și înțelegerile privind protecția copiilor afectați de conflictele armate și încurajează curentul principal al protecției copilului, prin programe, politici și apărarea drepturilor; dezvoltarea revizuiri atente și a mecanismelor de monitorizare și raportare; stabilirea, în cadrul secretariatelor proprii, a mecanismelor de protecție a copilului; includerea personalului de protecție a copilului și antrenarea lor în cadrul operațiunilor de pace și din teren; inițiativele sub- și inter-regionale să stopeze activitățile nocive copiilor în situații de conflict, în special recrutarea de-o parte și de alta a granițelor și ridicarea ilegală a copiilor, a traficului ilicit cu arme ușoare, și comerțul ilicit cu resurse naturale, prin dezvoltarea și implementarea principiilor asupra problematicii copiilor și conflictelor armate;

14. Solicită imperativ tuturor părților interesate să asigure ca protecția, drepturile și starea de bună existență a copiilor afectați de conflictele armate sunt special integrate în toate procesele de pace, acordurile de pace și refacerea și planurile și programele de reconstrucție post-conflict;

15. Solicită imperativ tuturor părților interesate să rămână fidele obligațiilor internaționale aplicabile lor, în legătură cu protecția copiilor afectați de conflictele armate, ca și angajamentelor concrete față de Reprezentantul Special al Secretarului General pentru Copii și Conflicte Armate, de UNICEF și față de alte agenții ale Națiunilor Unite și să coopereze deplin cu misiunile ONU de menținere a păcii și cu echipele naționale ale Națiunilor Unite, unde este cazul, în contextul cadrului general de cooperare dintre Națiunile Unite și Guvernele interesate, pentru continuarea și implementarea acestor angajamente;

16. Îndeamnă Statele Membre, entitățile Națiunilor Unite, organizațiile regionale și sub-regionale și alte părți interesate, să ia măsuri specifice pentru controlul activităților ilicite, sub-regionale și transfrontaliere și dăunătoare copiilor, inclusiv exploatarea ilegală a resurselor naturale, comerțul ilegal cu arme de calibru mic, ridicarea ilegală a copiilor, utilizarea și recrutarea lor ca soldați, ca și alte violări și abuzuri comise împotriva copiilor în situații de conflict armat, cu violarea obligațiilor internaționale aplicabile;

17. Îndeamnă toate părțile interesate, inclusiv Statele Membre, entitățile Națiunilor Unite și instituțiile financiare, să sprijine dezvoltarea și întărirea capacităților instituțiilor naționale și a rețelelor societății civile locale, pentru apărarea drepturilor, protecția și reabilitarea copiilor afectați de conflictele armate și să asigure susținerea inițiativelor locale de protecție a copiilor;

18. Solicită Secretarului General să îndrume toate entitățile relevante ale Națiunilor Unite să ia măsuri specifice, în cadrul resurselor existente, pentru asigurarea propagării unui curent principal sistematic pe problematica copiilor și conflictelor armate, în cadrul instituțiilor respective, inclusiv prin alocarea resurselor financiare și umane către protecția copiilor afectați de războaie, în cadrul tuturor birourilor și departamentelor și pe teren, ca și să întărească, în cadrul mandatelor proprii, cooperarea și coordonarea acestora în ceea ce privește răspunsul față de problematica copiilor și conflictelor armate;

19. Reiterează cererea sa către Secretarul General să asigure ca, în toate rapoartele sale asupra situațiilor specifice de țară, să fie inclusă problema protecției copiilor, ca un aspect special al raportului și menționează intenția sa de a-și concentra toată atenția asupra furnizării informației în cuprinsul lor, atunci când aceste situații fac obiectul agendei sale;

20. Solicită Secretarului General să realizeze un raport până în luna noiembrie 2006, asupra implementării acestei rezoluții și a rezoluțiilor nr. 1379 (2001), nr. 1460 (2003) și nr. 1539 (2004) care să includă, între altele:

(a) Informare asupra respectării de către părți a angajamentului de a nu recruta sau utiliza copii în conflictele armate, cu violarea dreptului internațional aplicabil și a altor violări comise împotriva copiilor afectați de conflictele armate;

(b) Informare asupra progresului realizat în implementarea mecanismului de monitorizare și raportare menționat la articolul 3;

(c) Informare asupra progresului realizat în dezvoltarea și implementarea planurilor de acțiune la care se face referire în articolul 7 al prezentei rezoluții;

21. Decide să urmărească în continuare această chestiune.