Normele din 26 septembrie 2005

Prezentele norme stabilesc cerințele privind monitorizarea în mediile receptoare a efluentilor radioactivi rezultati în urma unei activități nucleare autorizate, în condiții de operare normala și în situații de urgenta nucleara sau radiologica, în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranța a activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Normelor fundamentale de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 14/2000.

Prezentele norme se aplică centralelor nuclearo-electrice, reactorilor nucleari de cercetare, uzinelor de producere și de reprocesare a combustibilului nuclear, unităților de extractie, preparare și prelucrare a minereurilor uranifere și torifere, precum și depozitelor intermediare de combustibil nuclear uzat și depozitelor intermediare și finale de deseuri radioactive.

Prezentele norme se aplică, de asemenea, și anumitor instalații radiologice ce utilizeaza surse radioactive deschise, conform prevederilor normelor specifice și/sau cerințelor de autorizare.

Pentru toate instalatiile nucleare sau radiologice prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3), solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să determine din etapa de proiectare posibilitatea oricărui impact radiologic al instalatiei în vecinatatea acesteia, cu referire speciala la:

a) caile de expunere umana la radiatii, inclusiv lanturile trofice;

b) impactul radiologic asupra ecosistemelor locale;

c) posibila acumulare a materialelor radioactive în mediu;

d) posibilitatea existentei altor cai de emisie a radionuclizilor în mediu, neautorizate.

În functie de rezultatele evaluării preliminare a impactului radiologic, CNCAN poate cere, în cadrul procesului de autorizare, solicitantului/titularului de autorizatie să asigure, pe lângă monitorizarea emisiilor radioactive, și monitorizarea radioactivitatii mediului în vecinatatea instalatiei.

Cerințele specifice referitoare la monitorizarea emisiilor radioactive la o instalatie nucleara sau radiologica ce emite radionuclizi în mediu sunt prezentate în Normele privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare și radiologice, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 276/2005.

Cerințele generale privind limitarea dozelor pentru practicile din domeniul nuclear, estimarea dozelor, radioprotectia operationala a expusilor profesional, radioprotectia populatiei în condiții normale, transferarea în mediu a deseurilor radioactive, radioprotectia în interventii, evidente, raportări și anuntari sunt prezentate în Normele fundamentale de securitate radiologica.

Cerințele specifice referitoare la limitarea eliberarilor de efluenti radioactivi în mediu, calculul dispersiei efluentilor radioactivi evacuati în mediu de o instalatie nucleara, programul de masurari meteorologice și hidrologice pentru amplasamentul instalatiei nucleare sunt prezentate în Normele privind limitarea eliberarilor de efluenti radioactivi în mediu, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 221/2005, Normele privind calculul dispersiei efluentilor radioactivi evacuati în mediu de instalații nucleare, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 360/2004, și în Normele privind masurile meteorologice și hidrologice la instalatiile nucleare, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 361/2004.

În scopul aplicarii prezentelor norme, pe lângă termenii și expresiile definite în Legea nr. 111/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și în Normele fundamentale de securitate radiologica mai sunt utilizati și alti termeni de specialitate, definiti în anexa nr. 1 la prezentele norme.

În contextul prezentelor norme, prin urgenta se va înțelege urgenta nucleara sau radiologica.

În contextul prezentelor norme, prin instalatie se va înțelege instalatie nucleara sau radiologica.

Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului va contine prevederi referitoare la masurarea debitelor de doza externa din mediu și a concentratiilor de activitate din toți factorii de mediu relevanti, produse alimentare și apa potabila.

Pentru proiectarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului sunt necesare în primul rand:

a) identificarea radionuclizilor critici;

b) identificarea cailor de expunere critice; și

c) identificarea grupului/grupurilor critic/critice.

Pe baza acestor evaluari, se vor selecta acei radionuclizi și acele cai de expunere care vor contribui major la doza către populatie, astfel încât programul de monitorizare a radioactivitatii mediului să poată fi concentrat pe acestea.

Din totalitatea cailor de expunere potentiale vor fi selectate pe baze realiste acele cai de expunere importante din punct de vedere al:

a) proprietăților radiologice ale materialelor deversate în mediu (tipul emitatorilor, timpii de injumatatire);

b) proprietăților fizice (starea de agregare) și chimice (forma organica sau anorganica, starea de oxidare) ale materialelor emise, precum și al caracteristicilor lor de migrare;

c) mecanismelor de dispersie în mediu și al factorilor de influența a dispersiei (înălțimea cosului, condițiile meteorologice etc.), precum și al caracteristicilor mediului (clima, tipul de biosfera, producția agricola etc.);

d) localizarii, varstelor, dietei și obiceiurilor indivizilor sau populatiei expuse.

Caile potentiale de expunere la radiatii a populatiei, ca urmare a deversarilor de materiale radioactive în mediu, sunt redate în anexa nr. 2 la prezentele norme.

La proiectarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului, solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să selecteze unul sau mai multe grupuri critice.

Grupul critic trebuie selectat astfel încât să se acorde atenția cuvenita obiceiurilor sociale, culturale și alimentare ale populatiei autohtone, precum și ale minoritatilor etnice și culturale, acolo unde este cazul.

Selectarea grupului critic se va face astfel încât marimea grupului critic să respecte cerința de omogenitate.

În situații extreme, pentru evaluarea expunerii populatiei și pentru verificarea dozelor anticipate drept consecinte ale eliberarii de radionuclizi în mediu în condiții de operare normala, se poate defini grupul critic ca fiind format dintr-un singur individ ipotetic.

În etapa preoperationala solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să asigure derularea de studii destinate determinarii urmatorilor parametri:

a) caracteristicile radiologice ale sursei de emisie și inventarul radioactiv prognozat;

b) tipurile și activitățile radionuclizilor care vor fi emisi, forma fizica și chimica a acestora, metodele și caile de emisie, precum și ratele de emisie radioactiva;

c) mecanismele de transfer al radionuclizilor prin mediu, luand în considerare mecanismele de dispersie și de reconcentrare, precum și variatiile sezoniere;

d) caracteristicile naturale și artificiale ale mediului, care afectează transferul radionuclizilor (condițiile geologice, hidrologice și meteorologice, vegetatia, prezenta rezervoarelor sau porturilor etc.);

e) ecologia formatiunilor de apa planificate sa recepteze efluentii lichizi (flora și fauna, variabilitatea anuală, stadiul eutrofizarii, modificările prognozate ale ecosistemelor);

f) modul de utilizare a mediului pentru agricultura, industrie, locuire și recreere, rezervele de apa și de alimente existente;

g) densitatea populatiei, distributia sa după vârsta, precum și obiceiurile alimentare, ocupationale, domestice și recreationale;

h) grupurile critice posibile;

i) nivelurile de radionuclizi existente în mediu și variabilitatea acestora;

j) existenta oricărui alt poluant fizic sau chimic care ar putea afecta transferul de radionuclizi în mediu.

În cadrul programului preoperational vor fi, de asemenea, identificate organismele sau materialele indicatoare ale anumitor radionuclizi.

În etapa preoperationala solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să proiecteze programul de monitorizare a radioactivitatii mediului, pe baza studiilor preoperationale.

Programul preoperational va putea fi folosit, de asemenea, pentru pregătirea personalului și testarea echipamentelor, metodelor și procedurilor de măsurare prevăzute în cadrul programului operational de monitorizare a radioactivitatii mediului.

Necesitatea și amploarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi determinate în primul rand de marimea dozelor prognozate pentru grupul critic.

Masuratorile și prelevarile de probe se vor efectua în locatii accesibile publicului, situate în afara amplasamentului instalatiei.

Locatiile de măsurare și de prelevare a probelor vor fi selectate pe baza caracteristicilor locale ale mediului în care este amplasata instalatia, astfel încât să fie posibila:

a) determinarea dozelor de radiatii către populatie;

b) identificarea zonelor contaminate cu radionuclizi.

La inceputul perioadei de operare se vor efectua masuratori frecvente și detaliate de radioactivitate a mediului, pentru confirmarea predictiilor referitoare la comportarea și transferul radionuclizilor în mediu.

Pe durata operarii instalatiei, titularul de autorizatie poate reduce amploarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului numai cu aprobarea CNCAN.

Propunerea de reducere a programului de monitorizare a radioactivitatii mediului va fi analizata ținându-se cont de posibilitatea modificarii regimului de deversare a radionuclizilor în mediu sau aparitiei unor emisii neprevazute, precum și de interesul publicului.

Titularul de autorizatie trebuie să reevalueze și sa modifice corespunzător programul de monitorizare a radioactivitatii mediului în urmatoarele situații:

a) aparitia unor modificari în modul de operare a instalatiei sau în natura emisiilor radioactive;

b) aparitia unor modificari importante ale mediului, care pot afecta semnificativ transferul radionuclizilor în mediu și deci caile de expunere (cum ar fi modificari biologice ale ecosistemelor acvatice datorita descarcarilor termice sau eutrofizarea generală a intregului sistem acvatic, redistribuirea populatiei sau schimbarea obiceiurilor acesteia).

Noul program de monitorizare a radioactivitatii mediului va fi supus spre aprobare CNCAN.

Etapa de dezafectare a instalatiei

Având în vedere ca pe durata procesului de dezafectare impactul potențial datorat iradierii directe și emisiilor radioactive asupra populatiei din vecinatatea instalatiei se va modifica față de etapa operationala, solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să evalueze sistemele de monitorizare a radioactivitatii mediului, existente în etapa operationala, pentru a determina dacă este necesară pastrarea lor și dacă este oportuna modificarea lor.

Odata determinate, cerințele de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi specificate în planul de dezafectare a instalatiei.

Prevederile prezentei secțiuni reprezinta cerințele specifice de monitorizare a instalațiilor de depozitare definitivă a deseurilor radioactive amplasate la suprafața (locatii de amplasare a deseurilor provenite din activitățile de minerit și prelucrare a minereurilor de uraniu și toriu), în apropierea suprafetei solului (pentru deseuri de joasa și medie activitate), în puturi amenajate, adanci sau mai puțin adanci, și în subterane de mare adancime (depozite geologice), în perioada ulterioară încetării operarii și inchiderii instalatiei.

Prevederile prezentei secțiuni se aplică împreună cu cerințele cuprinse în celelalte capitole aplicabile din prezentele norme.

La proiectarea programului de monitorizare a instalațiilor de depozitare definitivă a deseurilor radioactive trebuie să se tina cont de migratia potentiala a radionuclizilor în atmosfera și mai ales în mediul geologic din jurul instalatiei.

Sistemele de monitorizare trebuie să fie proiectate astfel încât sa nu interfereze cu barierele fizice destinate izolarii radionuclizilor.

Monitorizarea instalațiilor de depozitare definitivă a deseurilor radioactive după închiderea acestora se va desfășura în cadrul programului de control instituțional activ.

Programul de monitorizare va fi proiectat, implementat și revizuit periodic de organizația responsabila cu controlul instituțional.

Programul de monitorizare, precum și reviziile sale ulterioare trebuie să fie aprobate de CNCAN.

În principiu, monitorizarea instalațiilor de depozitare definitivă a deseurilor radioactive va continua atâta timp cat instalatia va reprezenta un pericol potențial de emisie de radionuclizi în mediu.

Perioada de monitorizare va fi stabilita de CNCAN, ținându-se cont de timpii de injumatatire prin dezintegrare radioactiva a radionuclizilor continuti în deseurile radioactive, de rezultatele analizei de securitate a instalatiei și de rezultatele monitorizarii radioactivitatii mediului în vecinatatea instalatiei.

Instalații de depozitare definitivă amplasate la suprafața și în apropierea suprafetei solului

La proiectarea programului de monitorizare postinchidere se va tine cont de ipotezele, modelele și concluziile analizei de securitate a instalatiei de depozitare, acordandu-se atenția cuvenita factorilor locali specifici (localizarea amplasamentului, condițiile climaterice, geologice și geomorfologice, proiectul instalatiei și al barierelor sale, mediul extern, distributia populatiei).

Orice modificare survenita în analiza de securitate va conduce la reevaluarea și modificarea corespunzătoare a programului de monitorizare postinchidere.

Programele de monitorizare postinchidere trebuie să conțină prevederi referitoare la prelevarea probelor din compartimentele mobile de mediu (în special medii geologice) și din biosfera, prin care migrează radionuclizii și pot ajunge la om:

a) aer atmosferic (în cazul emisiilor de radon din locurile de amplasare a deseurilor provenite din extractia și prelucrarea minereurilor de uraniu și toriu);

b) apa din sol, apa de adancime, apa de suprafața;

c) sedimente;

d) plante și animale;

e) produse alimentare.

Locatiile de monitorizare a apelor de suprafața, a sedimentelor, a plantelor, animalelor și a produselor alimentare vor fi selectate în functie de caile potentiale de migrare a radionuclizilor, determinate prin studii preoperationale și/sau operationale, derulate până la momentul inchiderii instalatiei de depozitare.

Apele de adancime vor fi monitorizate prin intermediul puturilor localizate la o adancime suficienta în jurul și în aval de instalatia de depozitare.

Frecventele de prelevare și de măsurare vor fi determinate astfel încât să se asigure detectia prompta a schimbarilor semnificative survenite în nivelurile și ratele de emisie a radionuclizilor, precum și a nivelurilor de expunere umana asociate.

Intrucat la momentul inchiderii cei mai mulți radionuclizi de viața scurta se vor fi dezintegrat aproape în totalitate, monitorizarea postinchidere trebuie să fie concentrata pe determinarea radionuclizilor de viața medie și lunga.

Monitorizarea postinchidere va avea în vedere în principal detectarea radioizotopilor celor mai mobile elemente; detectarea unor astfel de elemente în probele de mediu va fi interpretata atât în termeni radiologici, cat și ca o indicatie imediata a pierderii integritatii instalatiei de depozitare.

În vederea verificării și validarii ipotezelor analizei de securitate a instalatiei de depozitare, este necesară folosirea unor metode de măsurare suficient de sensibile, selectate astfel încât obtinerea unor rezultate mai mici decat activitatea minim detectabila să asigure demonstrarea corectitudinii analizei de securitate.

Activitatea minim detectabila a echipamentelor și metodelor de măsurare folosite pentru monitorizarea postinchidere trebuie să asigure masurarea unor niveluri radioactive semnificativ mai mici (cu unul sau doua ordine de marime) decat nivelurile care ar conduce la constrangerea de doza impusa de CNCAN.

Programul de monitorizare postinchidere trebuie proiectat astfel încât datele obtinute să poată fi folosite ca o indicatie a necesității investigarii unor eventuale inadvertente în performantele instalatiei de depozitare, referitoare la asigurarea protectiei împotriva expunerii la radiatii și a necesității unor acțiuni de remediere.

Investigatiile desfășurate în vederea explicarii unor valori neasteptate vor implica prelevări și masurari repetate și extinse de probe.

De asemenea, în cadrul investigatiilor se vor evalua variatiile pe termen lung ale concentratiilor de activitate din compartimentele de mediu corespunzătoare.

Investigatiile vor continua până la obtinerea unei explicatii satisfăcătoare atât pentru CNCAN, cat și pentru organizația responsabila cu controlul instituțional.

Programul de monitorizare va fi revizuit și, dacă este necesar, va fi modificat de organizația responsabila cu controlul instituțional, astfel încât să fie adaptat noilor condiții posibile de emisie și de migrare a radionuclizilor în mediu.

În vederea luării deciziilor referitoare la actiunile de remediere necesare, se va tine cont de rezultatele noii analize de securitate sau ale actualei analize modificate, precum și de rezultatele programului de monitorizare.

Programele de monitorizare postinchidere pentru depozitele de suprafața de deseuri provenite din activitățile de minerit și de prelucrare a minereurilor (halde de steril) vor fi proiectate astfel încât să se tina cont de posibilitatea modificarii stării deseurilor pe termen mediu și lung, datorita fenomenelor naturale (eroziuni, alunecari de teren, modificari ale cursurilor apelor de suprafața) și antropogenice (lucrari de constructii, forari pentru resurse minerale sau de apa etc.).

Programele de monitorizare postinchidere pentru depozitele de suprafața de deseuri provenite din activitățile de minerit și de prelucrare a minereurilor care conțin cantitati mari de minereu vor include prevederi referitoare la monitorizarea materialelor periculoase neradioactive.

Depozite geologice

Având în vedere cerințele de proiectare ale unui sistem de confinare pentru depozitele geologice, precum și cerințele de nonaccesibilitate a factorilor naturali și umani externi, securitatea unor astfel de depozite definitive de deseuri radioactive nu se bazeaza pe un control instituțional postinchidere continuu.

Continuarea monitorizarii amplasamentului și mediului înconjurător ale unui depozit geologic, după închiderea acestuia, se va stabili de către CNCAN, în functie de necesitatea demonstrarii asigurarii securitatii radiologice de necesitatea confirmarii integritatii depozitului, precum și de necesitatea continuarii controlului de garantii nucleare.

IV.2. Programe-suport

Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să asigure monitorizarea condițiilor climaterice, atât în etapa preoperationala, cat și în timpul operarii instalatiei.

De asemenea, atât în etapa preoperationala, cat și în timpul operarii instalatiei trebuie să fie monitorizate caracteristicile hidrologice ale raurilor în care sunt deversati efluentii lichizi sau caracteristicile hidrodinamice ale mediului acvatic, în cazul deversarilor în lacuri sau în mari.

În etapa preoperationala trebuie monitorizate totodata solurile și hidrogeologia locala, precum și trasaturile topogeografice care pot influența efluentii gazosi.

Cerințele specifice privind monitorizarea condițiilor climaterice și a caracteristicilor hidrologice sunt prezentate în Normele privind masurarile meteorologice și hidrologice la instalatiile nucleare, aprobate prin Ordinul presedintelui CNCAN nr. 361/2004 .

În cadrul studiilor preoperationale vor fi monitorizate distributia (în special după vârsta) și caracteristicile populatiei din vecinatatea instalatiei, ocupatiile și obiceiurile acesteia, ratele de consum alimentar și originea alimentelor consumate, precum și modul de petrecere a timpului; în perioada de operare toate aceste date vor fi verificate prin anchete periodice.

Caracteristicile agricole și acvatice (specii implicate, obiceiuri și practici agricole), precum și activitățile de gradinarit vor fi, de asemenea, monitorizate în etapa preoperationala și verificate periodic în etapa operationala.

Utilizarea apei din rauri va fi monitorizata în vecinatatea instalatiei și în aval, până la distanta la care se presupune ca ar putea avea loc contaminarea radioactiva.

IV.3. Tehnici de prelevare și de măsurare a probelor de mediu

Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să adapteze strategia de prelevare a probelor la situația care trebuie monitorizata, astfel încât sa răspundă obiectivelor specifice ale programului de monitorizare.

Locatiile și frecventa de prelevare a probelor vor fi selectate în functie de scopul masuratorilor, tipul emisiei, inventarul radioactiv și de expunerea prevăzută ca rezultat al emisiilor radioactive.

În condiții de operare normala locatiile de prelevare de probe vor fi selectate după cum urmeaza:

a) în apropierea punctelor în care este prevăzută expunerea maxima la radiatii sau depunerea maxima de radionuclizi, și anume pe directia principala a vantului, pentru emisii atmosferice (în directia în care bate vantul) sau în aval de punctul de deversare, pentru emisii lichide; și

b) la limita amplasamentului instalatiei, pentru iradierea directa de la sursa.

Desi dispersia atmosferica și acvatica poate cunoaste variatii anuale semnificative, cele mai multe prelevări de probe se vor face din aceleasi puncte, pentru a permite compararea rezultatelor pe ani.

În scopul compararii, se vor efectua prelevări și masurari de probe de mediu din asezarile umane situate în vecinatatea amplasamentului instalatiei, precum și din zone de fond (în directia din care bate vantul și în amonte de sursa).

Produsele alimentare agricole care se produc continuu, cum sunt legumele cu frunza comestibila și laptele, vor fi prelevate bianual sau chiar mai frecvent, în cazul în care se urmareste detectarea unor radionuclizi de viața scurta (ca de exemplu, iodul radioactiv).

Solul și produsele care se recolteaza o dată pe an vor fi masurate anual.

Compartimentele de mediu situate de-a lungul cailor de expunere monitorizate și frecventele corespunzătoare de prelevare și măsurare sunt redate în tabelul cuprins în anexa nr. 3 la prezentele norme.

Din tabelul generic prezentat în anexa nr. 3 se vor alege acele compartimente specifice, stabilite pe baza radionuclizilor de interes, a condițiilor de mediu locale și a nivelului emisiilor radioactive.

Frecventa de prelevare a probelor va depinde de marimea care urmeaza a fi masurata, de exactitatea de măsurare ceruta, de dependenta de timp și de variabilitatea marimii masurate.

Prelevarea probelor trebuie să fie mai frecventa în urmatoarele cazuri:

a) monitorizarea zonelor în care nivelurile de radiatii sunt apropiate de nivelurile de interventie sau de actiune;

b) masurarea contaminarii radioactive a alimentelor cu perioada scurta între recoltare și consum;

c) dacă se urmareste detectarea unei marimi cu variabilitate spatiala și temporala mare;

d) dacă se urmareste decelarea unor radionuclizi cu timpi de injumatatire scurti.

În general, se vor măsura concentratiile de activitate ale radionuclizilor prezenți în compartimentele de mediu, cu excepția cazurilor în care limitele derivate de emisie sunt date sub forma de activități alfa-globale sau beta-globale.

Frecventa de măsurare a probelor va fi stabilita ținându-se cont în special de timpul de injumatatire al radionuclizilor urmariti și de nivelul emisiilor radioactive.

Un ghid al metodelor de prelevare și măsurare a probelor în vederea determinarii diferitelor marimi importante pentru monitorizarea de rutina a emisiilor radioactive este redat în anexa nr. 4 la prezentele norme.

Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să selecteze echipamentele de măsurare a radiatiilor în functie de scopul pentru care sunt folosite, ținându-se cont de radionuclizii care pot fi emisi atât la operare normala, cat și în caz de urgenta.

Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să prezinte în cadrul procesului de autorizare toate caracteristicile tehnice ale echipamentelor de monitorizare, care pot influența calitatea masuratorilor, prin autorizatia de securitate radiologica emisa de CNCAN sau prin alte documente similare recunoscute de CNCAN, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să selecteze echipamentele de prelevare și măsurare a probelor, tehnicile analitice și procedurile utilizate, astfel încât sa satisfaca cerințele de sensibilitate minima.

Sensibilitatea minima ceruta pentru echipamentele și metodele de măsurare folosite va fi exprimata în termeni de activitate minim detectabila.

Activitățile minim detectabile ale echipamentelor și metodelor de măsurare folosite vor fi selectate astfel încât să permită efectuarea masuratorilor la niveluri substantial mai mici (cu cel puțin un ordin de marime) decat cele care ar conduce la constrangerea de doza, ținându-se cont de toate caile de expunere; pentru fiecare cale de expunere monitorizata se va aloca o anumita fractie din constrangerea de doza; activitățile minim detectabile vor fi calculate astfel încât sa garanteze detectarea tuturor contribuțiilor posibile la doza totala.

Prevederile prezentei secțiuni reprezinta cerințele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului, în condiții de operare normala a unei centrale nuclearoelectrice cu reactori de tip CANDU.

Cerințele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului în vecinatatea altor instalații nucleare sau radiologice vor fi stabilite de CNCAN pentru fiecare instalatie în parte, în cadrul procesului de autorizare.

Cerințele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului în vecinatatea unei instalații nucleare sau radiologice vor fi aplicate împreună cu cerințele generale prezentate în celelalte capitole aplicabile ale prezentelor norme.

În cadrul programului de monitorizare a radioactivitatii mediului, pentru studierea comportarii fiecarui radionuclid critic sau grup de radionuclizi critici se vor selecta acele combinatii radionuclid - compartiment de mediu adecvate monitorizarii în mediu a efluentilor radioactivi, astfel:

a) pentru fiecare grup de radionuclizi critici se va selecta un radionuclid sau un grup de radionuclizi reprezentativ pentru identificarea emisiei;

b) pentru fiecare cale de expunere la acel radionuclid sau grup de radionuclizi se va selecta un compartiment de mediu reprezentativ și sensibil din punct de vedere analitic.

În anexa nr. 5 la prezentele norme este prevăzut un ghid pentru selectarea combinatiilor radionuclid - compartiment de mediu corespunzătoare radionuclizilor critici și cailor de expunere critice posibile pentru o centrala nuclearoelectrica cu reactori de tip CANDU.

Caile de expunere critice, precum și compartimentele de mediu reprezentative vor fi selectate pe baza caracteristicilor locale ale mediului și populatiei din vecinatatea centralei nuclearoelectrice.

Locatiile de monitorizare vor fi selectate cat mai aproape de capatul cailor de expunere.

De asemenea, accesibilitatea unor locatii de monitorizare nu trebuie să primeze în alegerea locatiilor adecvate de monitorizare.

Locatiile indicator pentru emisiile gazoase vor fi selectate în afara perimetrului centralei, ținându-se seama de distributia frecventei vantului și de distributia populatiei în zona.

Metoda de selectare a locatiilor indicator pentru expunerea directa datorata emisiilor gazoase (externa și inhalare) de la o centrala nuclearoelectrica se regaseste în anexa nr. 6 la prezentele norme.

În vecinatatea centralei nuclearoelectrice va fi amplasat un numar suficient de dozimetre și/sau de statii automate de măsurare continua a debitului de doza gamma externa, în scopul monitorizarii expunerii externe la radiatii.

Aceste echipamente vor fi instalate:

a) în locatiile indicator pentru emisiile gazoase, stabilite conform metodei prezentate în anexa nr. 6 la prezentele norme;

b) la limita zonei de excludere a centralei, cate un echipament pentru fiecare sector de vant de 22,5 grade, dacă este posibil; în caz contrar ele se vor amplasa în locatii accesibile situate în apropiere, astfel încât să se asigure o monitorizare corespunzătoare pe toate directiile de vant.

Dozimetrele integratoare vor fi citite lunar.

Datele obtinute de statiile automate de măsurare a debitului de doza vor fi transmise în timp real către camera de comanda principala a centralei nuclearoelectrice și către autoritățile publice locale și centrale cu rol de urgenta, potrivit aranjamentelor oficiale și protocoalelor stabilite în cadrul sistemului național de răspuns la urgenta nucleara sau radiologica.

Locatiile indicator pentru emisiile lichide de la o centrala nuclearoelectrica amplasata pe malul unui rau vor fi stabilite în urmatoarele puncte:

a) statii de alimentare cu apa potabila situate în interiorul zonei cu raza de 20 km în jurul centralei, în aval față de centrala, pe ambele maluri ale raului;

b) ferme acvatice (bazine de pescuit naturale, crescatorii artificiale, ferme de culturi acvatice), dacă exista, în interiorul zonei cu raza de 20 km în jurul centralei;

c) în vecinatatea fiecarui punct de deversare (în interiorul zonei cu raza de 1 km în jurul gurii de deversare).

Suplimentar, vor fi monitorizate sursele de alimentare cu apa potabila de origine subterana, care pot fi influentate de emisiile radioactive ale centralei.

Locatiile de control vor fi folosite împreună cu locatiile indicator pentru determinarea factorului mediu de dilutie ca functie de distanta față de centrala, pe o perioadă de monitorizare data, în vederea evaluării independente a calculelor de dispersie atmosferica a efluentilor gazosi.

Metoda de determinare a factorului mediu de dilutie este descrisa în anexa nr. 7 la prezentele norme.

Pentru fiecare centrala nuclearoelectrica se va stabili cel puțin o locatie de control pentru emisiile atmosferice, care va fi amplasata în sectorul cu frecventa de vant cea mai mare, la o distanta mai mare decat locatia indicator, dar mai mica de 20 km față de centrala.

Locatiile de fond vor fi stabilite în zone indepartate de influența centralei, la o distanta mai mare de 20 km, în directia din care bate vantul și în amonte față de centrala.

Locatiile de fond trebuie alese în locatii similare din punct de vedere geografic cu amplasamentul centralei.

Pentru o centrala nuclearoelectrica se vor alege cel puțin o locatie de fond pentru aer și o locatie de fond pentru apa, locatii în care vor fi monitorizate aceleasi combinatii radionuclid - compartiment de mediu reprezentative, ca și în locatiile indicator.

Frecventele de prelevare a probelor se vor stabili în functie de timpul mediu de viața al radionuclidului reprezentativ pentru o cale de expunere.

Metodologia de calcul al frecventei de prelevare a probelor, precum și frecventele recomandate pentru monitorizarea în mediu a efluentilor radioactivi de la o centrala nuclearoelectrica cu reactori de tip CANDU se regăsesc în anexa nr. 8 la prezentele norme.

Frecventele de măsurare se vor stabili în functie de:

a) sensibilitatea minima ceruta;

b) sensibilitatea analitica a metodei de măsurare folosite;

c) numărul anual de rezultate analitice pe combinație radionuclid - compartiment de mediu, necesar pentru a genera un set de date statistic valabil;

d) nivelul emisiilor radioactive.

Echipamentele și metodele de analiza vor fi alese astfel încât sensibilitatea analitica să fie mai buna decat sensibilitatea minima ceruta.

Consideratii referitoare la stabilirea frecventelor de măsurare a probelor de mediu sunt redate în anexa nr. 9 la prezentele norme.

Prevederile prezentului capitol se aplică instalațiilor nucleare la care pot să apară situații de urgenta implicand emisii radioactive în mediu care să impuna implementarea masurilor de protecție în exteriorul amplasamentului, și anume centrale nuclearoelectrice și reactori nucleari de cercetare.

Cerințele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului în situație de urgenta în vecinatatea altor instalații nucleare sau radiologice vor fi stabilite de CNCAN pentru fiecare instalatie în parte, în cadrul procesului de autorizare.

La proiectarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului în situație de urgenta, solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să tina cont de faptul ca, în diferitele etape ale unei urgente nucleare, contribuțiile cailor de expunere la dozele primite de personalul implicat în interventie și de populatie pot fi diferite și tranzitorii față de situația emisiilor radioactive în condiții de operare normala.

În vederea obtinerii unei evaluari realiste a dozelor primite de populatie în situații de urgenta, grupurile critice selectate în cadrul programului de monitorizare în urgenta vor fi orientate pe indivizi reali, luandu-se în considerare modelul real de depunere radioactiva și de contaminare a mediului, a alimentelor și a hranei produse și utilizate de populatia din zonele afectate.

V.1. Pregătirea pentru monitorizarea urgenta

Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să stabileasca din etapa preoperationala aranjamentele necesare evaluării prompte a contaminarii radioactive, a emisiilor și dozelor în zonele de planificare la urgenta, cu referire la echipamentele și personalul necesare monitorizarii prompte a mediului și a contaminarii persoanelor din interiorul zonelor afectate.

De asemenea, pentru zonele de planificare la urgenta vor fi prevăzute aranjamentele necesare monitorizarii contaminarii radioactive a vehiculelor, persoanelor și bunurilor care intra și ies din zonele contaminate, în vederea controlarii imprastierii contaminarii, cu referire la stabilirea criteriilor operationale pentru rezultatele monitorizarii, criterii care vor indica necesitatea controlului contaminarii sau decontaminarii.

În vederea detectarii rapide și monitorizarii norului de poluant radioactiv, în jurul instalatiei nucleare se vor monta din etapa preoperationala statii de măsurare automata continua a debitului de doza, care vor transmite rezultatele către un centru de urgenta.

Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să stabileasca locatiile în care statiile automate prevăzute la alin. (1) vor detine, de asemenea, capacitatea de a preleva probe de aer pentru determinarea concentratiilor de radionuclizi de interes și/sau sisteme de monitorizare continua a radionuclizilor de interes (monitoare de iod, gaze nobile sau tritiu).

În scopul clarificarii prioritatilor de monitorizare, se vor folosi programe de modelare a dispersiei norului radioactiv, pe baza termenului sursa și a condițiilor meteorologice.

Zonele populate, caracterizate de probabilitati mari de a fi contaminate, vor avea prioritate la monitorizare.

În acest sens vor fi pregatite harti cu punctele preselectate de prelevare de probe și masuratori în teren.

În etapa de planificare vor fi, de asemenea, stabilite aranjamentele necesare unei evaluari rapide a rezultatelor monitorizarii radioactivitatii mediului, în scopul inițierii masurilor de protecție a personalului implicat în interventie și a populatiei.

Aceste aranjamente vor include metodele de interpretare a observatiilor instrumentale în termeni de niveluri operationale de interventie, care vor fi specifice instalatiei, amplasamentului instalatiei și tuturor tipurilor de urgente posibile.

V.2. Monitorizarea radioactivitatii mediului în timpul unei urgente

Etapa anterioara emisiei

În situația în care nu a avut inca loc o emisie radioactiva care însă este probabila, se va acordă prioritate obtinerii de informații despre compozitia probabila a materialului care va fi emis și obtinerea datelor meteorologice, care vor indica zona ce va fi contaminata.

La proiectarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului în timpul unei urgente se va tine cont de necesitatea obtinerii rapide a urmatoarelor date:

a) viteza și directia vantului, stabilitatea stratului de amestec al atmosferei, cantitatea și extinderea geografica a precipitatiilor, în cazul emisiilor atmosferice;

b) caracteristicile hidrologice ale raurilor și lacurilor, atât în cazul emisiilor lichide, cat și al celor gazoase.

În etapa anterioara emisiei, echipele de monitorizare a radioactivitatii mediului se reunesc și se deplaseaza în teren, în locatiile prestabilite în planul de interventie în caz de urgenta nucleara.

În functie de compozitia emisiei radioactive asteptate, echipele de monitorizare se vor asigura, înainte de a se deplasa în teren, ca instrumentele de detectie disponibile sunt adecvate efectuării masuratorilor și ca funcționează corect.

Monitorizarea radioactivitatii mediului în timpul emisiei

Masuratorile initiale vor fi efectuate rapid, cu ajutorul unor instrumente simple și robuste, în scopul determinarii imediate a naturii urgentei.

Locatiile de măsurare vor include unele dintre locatiile predefinite în acest scop, pe baza locatiilor în care s-a prevăzut un impact maxim al emisiilor radioactive accidentale, însă vor fi dictate de datele meteorologice.

În faza initiala a unui accident nuclear sever implicand contaminarea aerului se vor efectua obligatoriu masuratori rapide ale debitului de doza gamma externa în norul radioactiv și ale debitului de doza gamma externa în aer rezultata în urma depunerii de radionuclizi pe sol.

Aceste masuratori vor fi repetate frecvent, cel puțin o dată pe ora, în locatiile în care e posibil să fie necesară o interventie.

Dacă este posibil, aceste masuratori vor fi efectuate cu ajutorul unui aparat de zbor echipat corespunzător, în conformitate cu prevederile art. 78.

Dacă nu este posibil, masuratorile vor fi efectuate de la sol de către echipele de monitorizare dotate în acest sens cu aparate uzuale de detectare și măsurare a radiatiilor beta-gamma.

Dacă este disponibil sau exista aranjamentele necesare obtinerii unui aparat de zbor, acesta va fi folosit în timpul unei urgente pentru masurarea debitului dozei gamma în aer, prelevarea de probe de aer pentru analize specifice de laborator și/sau monitorizarea radionuclizilor de interes.

În acest sens, aparatul de zbor va fi echipat cu:

a) debitmetre de doza gamma;

b) pompe de aspirare de mare volum, dotate cu filtre confectionate din materiale care retin radionuclizii de interes sau/și alte dispozitive speciale destinate prelevarii probelor de aer pentru determinarea continutului de radionuclizi specifici;

c) sisteme de monitorizare continua a radionuclizilor de interes (monitoare de iod, gaze nobile sau tritiu).

Probele de aer prelevate vor fi analizate în laborator cat mai rapid posibil, în vederea determinarii compozitiei și concentratiei de radionuclizi din norul radioactiv.

În scopul monitorizarii depunerilor de material radioactiv pe sol și a radionuclizilor resuspendati, în cazul depunerii de plutoniu sau alte actinide se vor instala la nivelul solului sisteme de prelevare a aerului.

Probele vor fi ulterior analizate în laborator, în vederea determinarii concentratiilor de activitate ale radionuclizilor specifici.

În vederea evaluării expunerii accidentale la radiatii a populatiei și pentru recomandarea restrictiilor alimentare, dacă este cazul, se vor preleva și măsura probe de lapte, alimente, apa și vegetatie de pe pasuni.

În cazul emisiilor accidentale de tritiu se vor efectua obligatoriu masuratori de tritiu în vegetatia de pe pasuni.

În cazul emisiilor accidentale de iod radioactiv se vor efectua obligatoriu masuratori de iod în lapte.

Monitorizarea radioactivitatii mediului în etapa ulterioară emisiei

Rezultatele obtinute prin spectrometrie gamma de teren vor fi suplimentate cat mai repede posibil prin prelevarea de probe reprezentative de sol din zonele contaminate.

Rezultatele analizelor de laborator ale probelor de sol prelevate vor fi folosite în primul rand pentru confirmarea analizelor gamma-spectrometrice de teren, dar și pentru determinarea unor depuneri suspectate de material radioactiv care nu se pot detecta prin spectrometrie gamma de teren (radionuclizi alfa-emitatori puri sau beta-emitatori puri).

V.3. Tehnici specifice de monitorizare în urgenta

Locatiile de prelevare a probelor în urgenta trebuie să acopere întreaga zona din vecinatatea instalatiei nucleare, dar și zone mai indepartate.

În faza initiala a unei urgente, prelevarile de probe și masurarile se vor efectua în toate directiile, cu preponderenta însă în directia principala din care bate vantul, în cazul unei emisii atmosferice, sau în aval de punctul de deversare, în cazul unei emisii lichide.

În fazele urmatoare ale unei urgente, locatiile de prelevare vor fi selectate pe baza distributiei spatiale a debitelor de doza gamma în aer.

În general activitățile de monitorizare se vor concentra în zonele cu contaminarea radioactiva cea mai mare, ținându-se cont și de utilizarea terenurilor.

Compartimentele de mediu aparținând cailor de expunere relevante pentru monitorizarea în situații de urgenta, precum și frecventele corespunzătoare de prelevare și măsurare a probelor, ca și locatiile recomandate, sunt redate în anexa nr. 10 la prezentele norme.

Din acest tabel generic se vor alege acele compartimente specifice cailor de expunere relevante, stabilite pe baza radionuclizilor de interes, a condițiilor de mediu locale și a nivelului emisiilor radioactive accidentale.

Un ghid al metodelor de prelevare și măsurare a probelor în vederea determinarii diferitelor marimi importante din punctul de vedere al monitorizarii radioactivitatii mediului în situații de urgenta sunt redate în anexa nr. 4 la prezentele norme.

Prevederile prezentului capitol reprezinta cerințele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului în situații de expunere cronica la radiatii, în zonele contaminate cu radionuclizi de viața lunga, care includ:

a) zonele exterioare unor instalații nucleare sau radiologice închise, caracterizate de niveluri ridicate de radionuclizi naturali din seriile uraniului și toriului;

b) zonele exterioare unor instalații nucleare sau radiologice, contaminate cu radionuclizi artificiali (Cs-137, Sr-90, Plutoniu etc.) în urma unor accidente și/sau emisiilor radioactive trecute.

Prevederile prezentului capitol se aplică împreună cu cerințele prezentate în celelalte capitole aplicabile din prezentele norme.

Responsabilitatea monitorizarii radioactivitatii mediului în situațiile prevăzute la alin. (1) revine titularului de autorizatie.

Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului în zonele suspectate a fi contaminate cu radionuclizi de viața lunga va fi structurat în doua etape:

a) monitorizarea initiala, rapida, destinata determinarii necesității introducerii unor acțiuni de remediere a zonei;

b) în cazul în care rezultatele monitorizarii initiale arata ca sunt necesare acțiuni de remediere a zonei, se va trece la o monitorizare detaliata a zonei contaminate.

Programul complet de monitorizare se va desfășura atât în timpul, cat și după implementarea acțiunilor de remediere, în vederea evaluării eficacitatii masurilor luate.

Având în vedere ca prezenta în mediu a radionuclizilor de viața lunga face improbabila modificarea rapida a situației radiologice în zona, monitorizarea radioactivitatii mediului în aceste zone va fi de frecventa mica (anuală sau la cativa ani).

Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului în zonele contaminate cu radionuclizi de viața lunga va fi axat pe urmatoarele cai de expunere critice:

a) expunerea externa datorata radionuclizilor de viața lunga depusi pe sol;

b) ingerarea produselor alimentare contaminate prin absorbtie radiculara;

c) inhalarea radonului sau a particulelor de sol contaminat resuspendate de vant, în situația contaminarii cu alfa-emitatori.

Monitorizarea expunerii umane la surse externe de radiatii se va efectua prin masurarea debitelor de doza gamma externa în aer, în locatii accesibile publicului.

În vederea evaluării contributiei contaminarii radioactive a zonei la doza efectiva, se va estima debitul dozei de fond, care va fi ulterior scăzut din valorile masurate.

Pentru zonele contaminate uniform, valorile masurate ale debitului de doza vor fi mediate pe toata aria monitorizata.

În scopul monitorizarii initiale a zonelor caracterizate de o contaminare radioactiva extinsa a mediului, se va măsura debitul dozei gamma externe în aer deasupra solului nedisturbat (sol necultivat).

În vederea monitorizarii detaliate a campurilor de radiatii externe în zonele locuite, se vor măsura debitele de doza gamma externa în aer în zonele tipice accesibile publicului (locuinte, cladiri publice, zone de productie, parcuri, gradini, plaje și alte zone de agrement).

Monitorizarea expunerii umane la surse interne de radiatii va consta în masurarea concentratiilor de activitate ale radionuclizilor din probele de mediu, de apa potabila și de produse alimentare, prelevate din compartimentele cailor de expunere interna critice.

Datorita complexității migratiei radionuclizilor în mediu, diferitele cai de expunere posibile vor fi investigate în etapa de monitorizare initiala a zonei.

Acumularea radionuclizilor în sol și sedimente va fi, de asemenea, monitorizata regulat, în scopul estimarii concentratiilor de radionuclizi din plante, animale și mai ales din produse alimentare.

În situația contaminarii radioactive a unor zone intinse cu radioizotopii unor elemente chimice mobile (cesiu, strontiu, radiu și uraniu), se vor preleva și analiza regulat probe de apa potabila și din toate grupele majore de produse alimentare: produse vegetale, produse animale și produse alimentare naturale (peste de apa proaspata, vanat, ciuperci, fructe de padure etc.).

O atenție deosebită se va acorda produselor alimentare consumate de populatie în cantitati mari și acelora cu concentratii mari de radionuclizi.

În zonele rurale se vor preleva în special probe de produse alimentare de origine locala; în orașe se vor preleva probe de produse alimentare din piete, magazine și unități de alimentatie publică.

În condiții normale de operare rezultatele programului de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi utilizate pentru verificarea conformitatii cu constrangerile de doza impuse de CNCAN.

În situații de urgenta datele furnizate de programul de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi folosite ca date de intrare în procesul de luare a deciziilor referitoare la actiunile de protecție și de remediere, prin comparare cu:

a) nivelurile de actiune generice sau/și specifice pentru concentratiile de radionuclizi din mediu sau alimente;

b) nivelurile de actiune generice sau/și specifice pentru doza primita de indivizii din grupul critic.

În situații de expunere prelungita la radiatii a populatiei, rezultatele programului de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi folosite pentru justificarea acțiunilor de remediere și a contramasurilor pe termen lung, după compararea lor cu:

a) nivelurile de actiune generice sau specifice pentru concentratiile de radionuclizi din mediu;

b) nivelurile de actiune generice sau specifice pentru doza primita de indivizii din grupul critic.

Monitorizarea radioactivitatii mediului poate fi folosita și ca metoda de verificare independenta a funcționarii unei instalații nucleare sau radiologice și în special de detectare a oricarei emisii radioactive, cai de emisie sau cresteri a nivelurilor de radiatii neplanificate.

Interpretarea acestor variatii va necesita compararea nivelurilor radioactive detectate cu nivelurile istorice sau cu rezultatele masuratorilor efectuate în directia din care bate vantul ori în amonte de punctul de deversare a efluentilor lichizi (sau în alte puncte de referința), pentru a stabili dacă instalatia în cauza este sursa variatiilor detectate.

De asemenea, pentru detectarea rapida a variatiilor de la condițiile normale se vor folosi rezultatele masuratorilor concentratiilor de radionuclizi din probele de indicatori.

În vederea dovedirii cu documente a nivelurilor expunerii la radiatii și ale concentratiilor de radionuclizi din mediu în vecinatatea instalatiei, titularul de autorizatie trebuie să asigure inregistrarea datelor de monitorizare a radioactivitatii mediului.

În acest sens titularul de autorizatie trebuie să proiecteze un sistem de pastrare a înregistrărilor care să permită retinerea tuturor informațiilor relevante referitoare la prelevarile individuale de probe, masuratori și incertitudinile asociate, precum și a tuturor rapoartelor periodice sumare.

Prevederile prezentei secțiuni se aplică numai centralelor nuclearoelectrice.

Titularul de autorizatie trebuie să intocmeasca trimestrial rapoarte sumare de monitorizare a radioactivitatii mediului, care vor fi transmise către CNCAN în cursul trimestrului următor trimestrului de raportare.

Rapoartele sumare vor cuprinde rezultatele programului de monitorizare a radioactivitatii mediului, prezentate intr-o formă care să permită compararea cu nivelurile uzuale detectate în factorii de mediu.

Rapoartele trebuie, de asemenea, sa cuprindă interpretarea rezultatelor și explicarea semnificatiei acestora, în cazul valorilor care prezinta variatii semnificative față de valorile obisnuite.

IX.3. Rapoarte anuale detaliate

Titularul de autorizatie trebuie să intocmeasca și sa transmita anual către CNCAN un raport detaliat de monitorizare a radioactivitatii mediului, care va cuprinde:

a) o descriere succinta a programului de monitorizare a radioactivitatii mediului;

b) rezultatele monitorizarii radioactivitatii mediului, prezentate sub forma de niveluri de radiatii și concentratii de radionuclizi în mediu, precum și de doze primite de grupurile critice atât în anul precedent, cat și în toți anii anteriori de functionare a instalatiei;

c) alte informații relevante referitoare la radioactivitatea mediului în vecinatatea instalatiei.

Raportul anual detaliat de monitorizare a radioactivitatii mediului va fi transmis către CNCAN în primul trimestru al anului următor anului de raportare.

IX.4. Notificari

Titularul de autorizatie trebuie să notifice imediat la CNCAN orice crestere semnificativa a nivelului campurilor de radiatii sau a concentratiilor radioactive din mediu.

În termen de 30 de zile de la detectarea și validarea rezultatelor masuratorilor efectuate titularul de autorizatie trebuie să intocmeasca și sa transmita la CNCAN un raport preliminar care va include, pe lângă nivelurile radioactive depistate, și o descriere a investigatiilor intreprinse, rezultatele investigatiilor, actiunile intreprinse și actiunile viitoare.

Titularul de autorizatie trebuie să puna la dispoziție inspectorilor CNCAN documentele necesare verificării conformitatii cu cerințele prezentelor norme.

Titularul de autorizatie trebuie să puna la dispoziție inspectorilor CNCAN documentele prin care să ateste corectitudinea rezultatelor programului de monitorizare a radioactivitatii mediului.

La solicitarea CNCAN titularul de autorizatie trebuie să modifice corespunzător programele de monitorizare de rutina, de urgenta și de management al calității, în urma reviziilor periodice independente sau inspecțiilor efectuate de CNCAN.

La solicitarea CNCAN titularul de autorizatie trebuie să asigure inspectorilor CNCAN posibilitatea de verificare a datelor de monitorizare furnizate prin rapoartele intocmite.