Decizia nr. 652/2005

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecator

Aspazia Cojocaru - judecator

Constantin Doldur - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Ninosu - judecator

Ion Predescu - judecator

Florentina Balta - procuror

Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 244 din Codul de procedură civila și a Legii nr. 64/1995

privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului, excepție ridicata de Georgeta Ion și Tarek Hassan Abdel Hady Hassan, prin procurator Liga Democratica pentru Dreptate din România, în Dosarul nr. 1.939/JS/2000 al Tribunalului Ialomita - Judecatorul-sindic.

La apelul nominal se prezinta personal autorul excepției Georgeta Ion și partea Banca Comerciala Română - S.A., Sucursala Ialomita, prin consilier juridic, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal indeplinita.

Autorul excepției Georgeta Ion solicita admiterea excepției de neconstitutionalitate și depune concluzii scrise în acest sens.

Partea Banca Comerciala Română - S.A., Sucursala Ialomita, prin consilier juridic, solicita respingerea excepției de neconstitutionalitate, invocand jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Reprezentantul Ministerului Public pune, de asemenea, concluzii de respingere a excepției de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 22 aprilie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.939/JS/2000, Tribunalul Ialomita - Judecatorul-sindic a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 244 din Codul de procedură civila și a Legii nr. 64/1995

privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului. Excepția a fost ridicata de către Ion Georgeta și Tarek Hassan Abdel Hady Hassan, prin procurator Liga Democratica pentru Dreptate din România, cu prilejul solutionarii unei proceduri de reorganizare judiciara și faliment a debitoarei Societatea Comerciala "T&G Trading" Slobozia.

În motivarea excepției de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esenta, ca

Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului "rupe echilibrul între interesul general și interesul fundamental cu privire la dreptul de proprietate al persoanei juridice înființate în baza

Legii nr. 31/1990 ". Cu privire la art. 244 din Codul de procedură civila, considera ca acesta încalcă dispozitiile art. 11, 20, 21 și 44 din Constitutie, pe cele ale art. 6 paragraful 1, art. 13 și 14 din Convenția pentru apararea drepturilor omului și a libertatilor fundamentale și ale art. 1 din primul Protocol aditional la aceasta convenție.

Tribunalul Ialomita - Judecatorul-sindic apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate nu este intemeiata, deoarece îi permite instanței să își exercite rolul activ, sanctionand eventualele intentii de exercitare abuziva a drepturilor procesuale, mai eficient decat dacă suspendarea ar avea un caracter imperativ.

În conformitate cu dispozitiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate este neintemeiata.

Avocatul Poporului apreciaza ca textele legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine urmatoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizata și este competența, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , sa solutioneze excepția de neconstitutionalitate ridicata.

Obiectul excepției de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 244 din Codul de procedură civila, cu modificările aduse prin

Legea nr. 219/2005

privind aprobarea

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea și completarea Codului de procedura civila, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, precum și dispozitiile

Legii nr. 64/1995

privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările ulterioare.

- Art. 244 din Codul de procedură civila are urmatorul continut:

"Instanța poate suspenda judecata:

1. când dezlegarea pricinii atarna, în totul sau în parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;

2. când s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotărârii ce urmeaza să se dea.

Suspendarea va dainui până când hotărârea pronunțată în pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila."

În susținerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege, autorii excepției invoca incalcarea prevederilor art. 1 alin. (5), referitor la statul român, ale art. 16 alin. (1) și (2), referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 alin. (2), referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21, referitor la accesul liber la justiție, și ale art. 44 alin. (2) din Constitutie, referitor la dreptul de proprietate privată. De asemenea, s-a invocat incalcarea art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apararea drepturilor omului și a libertatilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil, a art. 13 și 14 din aceeasi convenție, referitoare la dreptul la un recurs efectiv și la interzicerea discriminarii, precum și a art. 1 din primul Protocol aditional la aceasta convenție, referitor la protectia proprietății.

I. Examinand excepția de neconstitutionalitate a art. 244 din Codul de procedură civila, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata. Deoarece nu impun suspendarea judecatii în toate cazurile, dispozitiile art. 244 din Codul de procedură civila dau judecatorului posibilitatea sa aprecieze, în fiecare caz, utilitatea suspendarii, evitand prelungirea artificiala și nejustificata a procesului și asigurand astfel părților exercitarea drepturilor procesuale cu buna-credinta, fără a aduce atingere drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți.

De altfel, în acest sens s-a pronuntat Curtea Constituțională și prin

Decizia nr. 262 din 15 octombrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 6 noiembrie 2002.

Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, argumentarea și solutia cuprinse în decizia de mai sus își mentin valabilitatea și în prezenta cauza.

II. Cu privire la excepția de neconstitutionalitate a

Legii nr. 64/1995

privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului, Curtea constata ca excepția de neconstitutionalitate este, de asemenea, neintemeiata.

Astfel, declanșarea procedurii reglementate de

Legea nr. 64/1995

presupune, desigur, unele limitari ale drepturilor debitorului, dar acestea intervin ca urmare a nerespectarii de către acesta a obligațiilor de plată asumate și, pe cale de consecința, a drepturilor corelative ale creditorilor.

Aceeasi concluzie se desprinde și din analiza jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, în conformitate cu care dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci comporta limitari care trebuie să răspundă cerințelor de legalitate și proportionalitate. În acest sens sunt Hotărârile Sporrong și Lonnroth contra Suediei din 1982, Brumarescu contra României din 1999, Djidrovski contra Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei din 2005 și Basoukou contra Greciei din 2005. Curtea constata ca inconvenientele pe care le suporta debitorul în urma declanșării procedurii reorganizarii judiciare și a falimentului sunt prevăzute de lege (ținând cont, între altele, de dispozitiile art. 1718 din Codul civil, referitoare la gajul general al creditorilor chirografari asupra bunurilor debitorului) și păstrează un just echilibru între interesele în cauza, fiind justificate atât de necesitatea apararii drepturilor legitime ale creditorilor, cat și de apararea interesului general al societatii de a reduce riscul producerii unor dezechilibre în derularea activității operatorilor economici.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constitutie, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 244 din Codul de procedură civila și a Legii nr. 64/1995

privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului, excepție ridicata de Georgeta Ion și Tarek Hassan Abdel Hady Hassan, prin procurator Liga Democratica pentru Dreptate din România, în Dosarul nr. 1.939/JS/2000 al Tribunalului Ialomita - Judecatorul-sindic.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în sedinta publică din data de 8 decembrie 2005.