Decizia nr. 10/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 215/2001 23 aprilie 2001 (prevederi anume) administrației publice locale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Florentina Baltă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 31 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Județean Constanța în Dosarul nr. 4.684/2005 al Curții de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal răspund, pentru autorul excepției, avocat Antonie Iorgovan, cu delegație la dosar, precum și părțile Dan Gabriel Iordache și Stelian Duțu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul autorului excepției solicită admiterea acesteia, apreciind că necesitatea existenței unui cvorum de două treimi pentru ca ședința de constituire a consiliilor județene să fie legal constituită aduce atingere principiilor consacrate prin art. 2, art. 8, coroborat cu art. 40, art. 36, 37, 53, art. 120 alin. (1), art. 122, art. 123 alin. (4) și art. 135 alin. (2) lit. g) din Constituție.
Părțile Dan Gabriel Iordache și Stelian Duțu solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că
art. 31 alin. (2) din Legea nr. 215/2001
constituie expresia aplicării art. 122 alin. (2) din Constituție și nu aduce atingere dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției. Totodată, arată că prefectul are un rol exclusiv organizatoric în ceea ce privește ședința de constituire a consiliilor județene, fără ca activitatea lui să constituie o imixtiune în atribuțiile acestora.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 12 septembrie 2005, Curtea de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 31 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Județean Constanța în Dosarul nr. 4.684/2005 al acelei instanțe, având ca obiect anularea unor hotărâri adoptate de consiliul județean menționat.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 2, art. 8, coroborat cu art. 40, art. 36, 37, 53, art. 120 alin. (1), art. 122, art. 123 alin. (4) și art. 135 alin. (2) lit. g).
În esență, autorul excepției consideră excesivă cerința unui cvorum calificat de două treimi pentru întrunirea legală a ședinței de constituire a consiliului județean, susținând că prin aceasta se adaugă la textul constituțional și se lasă fără efect principiul constituirii consiliului județean prin alegeri libere și corecte. De asemenea, se apreciază că dreptul prefectului de a dispune alte convocări pentru ședința de constituire a consiliului județean este de natură a contraveni principiului autonomiei locale, precum și celui al nesubordonării consiliului județean față de prefect.
Totodată, autorul excepției apreciază că textul în cauză ar fi trebuit să prevadă că ședința de constituire a consiliilor județene este legal întrunită dacă participă majoritatea consilierilor aleși.
Curtea de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră, în esență, că excepția este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii se apreciază că textul legal criticat este expresia textului constituțional al art. 122 alin. (2). Totodată, se arată că legiuitorul a avut în vedere faptul că principiul democrației impune ca desemnarea organelor de conducere ale unităților administrativ-teritoriale să se facă cu o participare cât mai largă.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, apreciind, în esență, că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 122 alin. (2) din Constituție, ci, dimpotrivă, constituie o aplicare a acestora.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, soluția legislativă adoptată respectând prevederile art. 122 din Constituție.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autorului excepției și ale părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 31 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: "Ședința este legal constituită dacă participă cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare, de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleași condiții."
Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 2 referitoare la suveranitate, ale art. 8 referitoare la pluralism și partidele politice, coroborat cu art. 40 referitor la dreptul de asociere, ale art. 36 privind dreptul de vot, ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 120 alin. (1) privind, în special, principiul autonomiei locale, ale art. 122 cu privire la consiliul județean, ale art. 123 alin. (4) privind independența consiliilor județene și a președinților acestora în raporturile cu prefectul și ale art. 135 alin. (2) lit. g) privind asigurarea aplicării de către stat a politicilor de dezvoltare regională în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene.
Examinând excepția, Curtea Constituțională reține următoarele:
Textul de lege criticat, deși se referă la consiliile locale, are pertinență în cauză, întrucât, potrivit
art. 103 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , acesta se aplică în mod corespunzător și cu privire la consiliile județene.
Curtea observă că, potrivit dispozițiilor art. 122 alin. (2) din Constituție, "Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii". Așa fiind, prevederile
art. 31 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001
nu aduc atingere textului constituțional invocat, ci, dimpotrivă, constituie o expresie a acestuia. Cvorumul de două treimi din numărul consilierilor aleși, necesar desfășurării ședinței de constituire, dă o legitimitate sporită hotărârilor luate cu acest prilej.
Posibilitatea acordată prefectului, prin textul de lege criticat, de a convoca ședința de constituire a consiliilor județene nu constituie o imixtiune în problemele administrației publice locale, prefectul neavând drept de vot în adoptarea hotărârilor, ci un rol exclusiv organizatoric. Așadar, Curtea nu poate reține încălcarea dispozițiilor art. 123 alin. (4) din Constituție.
Cu privire la dispozițiile art. 2, art. 8, coroborat cu art. 40, art. 36, 37, 53, art. 120 alin. (1) și art. 135 alin. (2) lit. g) din Constituție, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 31 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Județean Constanța în Dosarul nr. 4.684/2005 al Curții de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 ianuarie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.