Decizia nr. 79/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 300 și art. 385^18 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Ion Predescu - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 300 și art. 385^18 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Remus Bercea, Romulus Gheorghe Bercea și Gheorghe Bercea în Dosarul nr. 227/R/2005 al Judecătoriei Luduș.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public arată că dispozițiile legale criticate au mai fost examinate de instanța de contencios constituțional, care a statuat că acestea nu contravin Legii fundamentale. Până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, motiv pentru care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 28 octombrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 227/R/2005, Judecătoria Luduș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 300 și art. 385^18 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Remus Bercea, Romulus Gheorghe Bercea și Gheorghe Bercea în dosarul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale aflate în faza de rejudecare după casare, cu trimitere la prima instanță.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii excepției, sprijinindu-se pe modul de interpretare și de aplicare a textelor legale criticate de către instanța de recurs, susțin că prevederile art. 385^18 alin. 1, coroborate cu cele ale art. 300 din Codul de procedură penală, încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât favorizează partea care a lipsit în mod nejustificat la două termene consecutive. Aceasta, deoarece instanța de recurs, după ce a dispus rejudecarea pricinii în vederea clarificării cadrului juridic procesual, a anulat toate actele întocmite de instanța de fond. Or, o atare dispoziție nu ar putea însă să modifice starea de fapt existentă referitoare la cauza de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale.
Judecătoria Luduș nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu numai că nu aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3), ci constituie o aplicare a acestora, legiuitorul fiind preocupat de asigurarea exigențelor unui proces echitabil, prin împiedicarea exercitării abuzive a drepturilor procesuale și prin asigurarea celerității procesului penal, soluționarea cauzei într-un termen rezonabil fiind una dintre aceste exigențe.
Mai mult, dispozițiile art. 300 raportate la art. 385^18 din Codul de procedură penală reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 300 și art. 385^18 din Codul de procedură penală, cu următorul conținut:
Articolul 300
Verificarea sesizării instanței:
"Instanța este datoare să verifice din oficiu, la prima înfățișare, regularitatea actului de sesizare.
În cazul când se constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată și nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia."
Articolul 385
^18 - Limitele rejudecării:
"Instanța de rejudecare trebuie să se conformeze hotărârii instanței de recurs, în măsura în care situația de fapt rămâne cea avută în vedere la soluționarea recursului.
Când hotărârea este desființată numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în ce privește latura penală sau civilă, instanța de rejudecare se pronunță în limitele în care hotărârea a fost casată."
Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 20 referitoare la Tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 300 și art. 385^18 alin. 1 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate și în prezenta cauză. Astfel, prin
Decizia nr. 291 din 9 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2005, și
Decizia nr. 539 din 7 decembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 18 ianuarie 2005, Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate ca neîntemeiate, pentru considerentele acolo reținute.
Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea.
Referitor la susținerile autorilor excepției privind anularea actelor întocmite de instanța de fond, Curtea Constituțională reține că acestea privesc modul de interpretare și de aplicare a legii, iar examinarea lor excedează competenței instanței de contencios constituțional.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 300 și art. 385^18 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Remus Bercea, Romulus Gheorghe Bercea și Gheorghe Bercea în Dosarul nr. 227/R/2005 al Judecătoriei Luduș.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 2 februarie 2006.
PREȘEDINTE, ION PREDESCU Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.