Decizia nr. 80/2006

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 171 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dorian Popa în Dosarul nr. 1.870/P/2005 al Tribunalului Dolj - Secția penală.

La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece învinuitul sau inculpatul are posibilitatea să renunțe la serviciile apărătorului din oficiu și să își angajeze un avocat ales.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 octombrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.870/P/2005, Tribunalul Dolj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 171 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dorian Popa în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că textul legal criticat este neconstituțional în măsura în care desemnarea apărătorului din oficiu s-a făcut direct de către instanță, fără să fie consemnată opțiunea inculpatului de a se apăra singur ori de a-și alege un apărător. Mai arată că în majoritatea cazurilor asistența juridică din oficiu se face formal, astfel că învinuitul sau inculpatul este, în realitate, lipsit de dreptul la apărare.

Tribunalul Dolj - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile art. 171 alin. 4 din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor fundamentale și convenționale invocate, ci, dimpotrivă, reprezintă o caracterizare a garantării dreptului la apărare în cadrul procesului penal.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate referitoare la luarea măsurilor pentru desemnarea unui apărător din oficiu atunci când asistența juridică este obligatorie și dacă învinuitul sau inculpatul nu și-a ales un apărător, nu aduc atingere dreptului părților de a fi asistate, în tot cursul procesului penal, de un avocat ales sau numit din oficiu, ci, dimpotrivă, prin aceste dispoziții se înscriu în Codul de procedură penală dreptul la apărare și obligația organelor judiciare de a-l respecta și de a asigura exercitarea lui în mod efectiv.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 171 alin. 4 din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: "Când asistența juridică este obligatorie, dacă învinuitul sau inculpatul nu și-a ales un apărător, se iau măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, coroborate cu ale art. 6 paragraful 3 lit. c) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul acuzatului de a se apăra el singur sau să fie asistat de un apărător ales ori numit din oficiu.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 171 alin. 4 din Codul de procedură penală nu sunt de natură să știrbească în vreun fel dreptul la apărare al inculpatului sau alt drept al acestuia. Dimpotrivă, pe baza acestora i se asigură inculpatului apărător din oficiu atunci când nu are posibilitatea să beneficieze de serviciile unui avocat ales.

De altfel, autorul excepției nu atacă dispoziția legală în conținutul ei, ci își exprimă nemulțumirea cu privire la modul în care este aplicată, arătând că i s-a numit un apărător din oficiu fără ca el să fie întrebat și că apărătorul desemnat din oficiu nu și-a îndeplinit în mod corespunzător mandatul. Așadar, critica formulată nu privește un aspect de neconstituționalitate, ci unul de aplicare a legii, a cărui examinare este de competența instanțelor judecătorești.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 171 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dorian Popa în Dosarul nr. 1.870/P/2005 al Tribunalului Dolj - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 februarie 2006.