Normele din 17 februarie 2006
referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 150/2004 14 mai 2004 (prevederi anume) privind siguranța alimentelor și a hranei pentru animale
Capitolul I Prevederi introductive
Articolul 1
Subiect și domeniu de aplicare
Scopul prezentei norme sanitare veterinare este sa garanteze ca zoonozele, agenții zoonotici și rezistenta antimicrobiana asociata sunt corespunzător monitorizate și faptul ca focarele de toxiinfectii alimentare fac obiectul unei investigații epidemiologice adecvate pentru a face posibila colectarea la nivel comunitar a informațiilor necesare pentru a evalua sursele și evolutiile relevante.
Prezenta norma sanitară veterinara reglementează:
a) monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici;
b) monitorizarea rezistentei antimicrobiene asociate;
c) ancheta epidemiologica a focarelor de toxiinfectii alimentare; și
d) schimbul de informații referitor la zoonoze și agenți zoonotici.
Prezenta norma sanitară veterinara trebuie să se aplice fără a aduce atingere anumitor acte normative specifice privind sănătatea animala, nutritia animala, igiena alimentelor, bolile transmisibile ale oamenilor, sănătatea și siguranța la locul de muncă, tehnologia genica și encefalopatiile spongiforme transmisibile, transpuse în conformitate cu cerințele Uniunii Europene.
Articolul 2
Definiții
Pentru scopul prezentei norme sanitare veterinare trebuie să se aplice următoarele definiții:
a) definițiile stabilite de
privind siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 24 mai 2004, cu modificările și completările ulterioare, ce transpune parțial în legislația naționala
Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 178/2002/CE
;
b) zoonoza - orice boala și/sau infectie care este transmisibila natural, direct sau indirect de la animale la om;
c) agent zoonotic - orice virus, bacterie, ciuperca parazit sau alta entitate biologica susceptibilă de a provoca o zoonoza;
d) rezistenta antimicrobiana - abilitatea microorganismelor din anumite specii de a supravietui sau a crește în prezenta unei concentratii date a unui agent antimicrobian ce este în mod obișnuit suficient pentru a inhiba sau omori microorganisme din aceeași specie;
e) focar de toxiinfectie alimentara - o incidența observata în circumstanțe date a doua sau mai multe cazuri umane ale aceleiași boli și/sau infectii sau o situație în care numărul de cazuri observate depășește numărul asteptat și atunci când cazurile sunt în legătură sau în mod probabil se identifica cu aceeași sursa alimentara;
f) monitorizare - un sistem de colectare, analiza și diseminare a datelor privind apariția zoonozelor, agenților zoonotici și rezistentei antimicrobiene raportate la aceștia.
Articolul 3
Obligații generale
Datele referitoare la apariția zoonozelor, agenților zoonotici și rezistentei antimicrobiene raportate sunt colectate, analizate și publicate fără întârziere, în conformitate cu cerințele prezentei norme sanitare veterinare și cu prevederile adoptate potrivit acesteia.
Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor desemnează Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala pentru domeniul sănătății animalelor și Institutul de Igiena și Sănătate Publică Veterinara pentru domeniul sănătății publice ca autorități veterinare competente responsabile cu implementarea prevederilor prezentei norme sanitare veterinare. În acest caz Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie:
a) sa notifice Comisiei Europene, denumita în continuare Comisia, despre autoritatea veterinara centrala care va funcționa ca punct de contact pentru legătură cu Comisia;
b) să se asigure ca autoritățile competente cooperează astfel încât sa garanteze implementarea adecvată a cerințelor prezentei norme sanitare veterinare.
Cooperarea efectivă și continua este stabilită între autoritatea competentă sau autoritățile desemnate pentru scopurile prezentei norme sanitare veterinare și se bazează pe schimbul de informații generale, iar atunci când este necesar, pe schimbul de date specifice cu:
a) autoritățile competente pentru scopurile legislației naționale privind sănătatea animalelor, transpusa în conformitate cu cerințele Uniunii Europene;
b) autoritățile competente pentru scopurile legislației naționale privind hrana pentru animale, transpusa în conformitate cu cerințele Uniunii Europene;
c) autoritățile competente pentru scopurile legislației naționale în domeniul alimentelor, transpusa în conformitate cu cerințele Uniunii Europene;
d) structurile și/sau autoritățile menționate la art. 1 din
Decizia Parlamentului European și a Consiliului nr. 2.119/98/CE
(acele structuri și/sau autorități care, la nivelul fiecărui stat membru și sub responsabilitatea acelui stat membru, sunt competente la nivel național și sunt responsabile cu colectarea informațiilor privind supravegherea epidemiologica a bolilor notificabile);
e) alte autorități și organizații în cauza.
Oficialii autorității competente în cauza sau ai autorităților competente menționate la alin. (2) trebuie să participe, după caz, la o instruire inițială corespunzătoare, urmată de instruiri periodice în științe veterinare, microbiologie sau în epidemiologie.
Capitolul II Monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici
Articolul 4
Reguli generale privind monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici
Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să colecteze date comparabile și relevante pentru a identifica și caracteriza pericole, pentru a evalua expunerile și pentru a caracteriza riscurile privind zoonozele și agenții zoonotici.
Monitorizarea trebuie să aibă loc în etapele lantului alimentar cele mai susceptibile zoonozelor și agenților zoonotici în cauza, adică:
a) la nivelul producției primare; și/sau b) în alte etape ale lantului alimentar incluzând alimentele și hrana pentru animale.
Monitorizarea trebuie să cuprindă zoonozele și agenții zoonotici menționați la lit. A din anexa nr. 1 la prezenta norma sanitară veterinara.
Zoonozele și agenții zoonotici menționați la lit. B din anexa nr. 1 la prezenta norma sanitară veterinara trebuie să fie monitorizati atunci când situația epidemiologica din România o justifica.
Monitorizarea trebuie să se bazeze pe sistemele existente în România.
Articolul 5
Programe coordonate de monitorizare
Dacă datele colectate prin monitorizare de rutina, în conformitate cu art. 4, nu sunt suficiente, pot fi stabilite programe coordonate de monitorizare cu privire la una sau mai multe zoonoze și/sau agenți zoonotici, conform procedurii comunitare, în special atunci când sunt identificate nevoi specifice, pentru a evalua riscurile ori pentru a stabili valori de referința privind zoonozele sau agenții zoonotici la nivel de state membre ori la nivel comunitar.
Atunci când este stabilit un program coordonat de monitorizare, trebuie să se facă referire expresă la zoonozele și agenții zoonotici în populatiile de animale menționate în anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinara referitoare la controlul privind Salmonella și alți agenți zoonotici specificati ce se transmit prin alimente, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 23/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 2 martie 2006, ce preia prevederile
Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 2.160/2003/CE
.
În anexa nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara sunt fixate reguli minime privind stabilirea de programe coordonate de monitorizare.
Articolul 6
Obligațiile operatorilor cu activitate în domeniul alimentar
Atunci când operatorii cu activitate în domeniul alimentar efectuează examene în scopul detectarii prezentei zoonozelor și agenților zoonotici supuși monitorizarii în baza art. 4 alin. (2), aceștia:
a) păstrează rezultatele și iau măsuri pentru conservarea tulpinilor relevante pentru o perioadă ce trebuie să fie specificată de autoritatea competentă; și
b) comunică rezultatele sau furnizează tulpini autorității competente, la cerere.
Capitolul III Rezistenta antimicrobiana
Articolul 7
Monitorizarea rezistentei antimicrobiene
Monitorizarea trebuie să conțină date comparabile privind apariția rezistentei antimicrobiene la agenți zoonotici și la alți agenți, în măsura în care aceștia prezintă un risc pentru sănătatea publică, în conformitate cu cerințele stabilite în anexa nr. 2 la prezenta norma sanitară veterinara.
Astfel de monitorizare trebuie să completeze monitorizarea tulpinilor umane realizată în conformitate cu
Decizia Parlamentului European și a Consiliului nr. 2.119/98/CE
.
Capitolul IV Focare de toxiinfectii alimentare
Articolul 8
Ancheta epidemiologica a focarelor de toxiinfectii alimentare
Atunci când un operator cu activitate în domeniul alimentar furnizează informații autorității competente în conformitate cu
art. 19 alin. (3) din Legea nr. 150/2004 , cu modificările și completările ulterioare, produsele alimentare în cauza sau o proba corespunzătoare din acestea sunt conservate pentru a nu împiedica investigatia acestora într-un laborator ori ancheta focarelor de toxiinfectie alimentara.
Autoritățile competente responsabile cu supravegherea sanitară veterinara a teritoriului trebuie să facă o ancheta a focarelor de toxiinfectii alimentare în cooperare cu autoritățile menționate la art. 1 din
Decizia Parlamentului European și a Consiliului nr. 2.119/98/CE
.
Ancheta epidemiologica trebuie să furnizeze date referitoare la profilul epidemiologic, produsele alimentare posibil implicate și cauzele potențiale ale focarelor.
Ancheta trebuie să includă, dacă este posibil, studii microbiologice și epidemiologice adecvate.
Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să transmită Comisiei un raport sumar al rezultatelor investigatiilor efectuate ce conțin informațiile menționate la lit. E din anexa nr. 4 la prezenta norma sanitară veterinara.
Alin. (1), (2), (3), (4) și (5) trebuie să se aplice fără a aduce atingere prevederilor naționale transpuse în conformitate cu cerințele Uniunii Europene privind siguranța produselor, sistemele de alerta precoce și de reactie pentru prevenirea și controlul bolilor transmisibile ale oamenilor, igiena alimentelor și cerințele generale ale legislației în domeniul alimentelor, în special cele referitoare la măsuri de urgenta și proceduri pentru retragerea de pe piața a alimentelor și hranei pentru animale.
Capitolul V Schimb de informații
Articolul 9
Evaluarea evolutiilor și surselor zoonozelor, agenților zoonotici și rezistentei antimicrobiene
Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să evalueze sursele și evoluția zoonozelor și a agenților zoonotici, precum și rezistenta antimicrobiana pe teritoriul României.
Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să transmită periodic Comisiei un raport privind evolutiile și sursele zoonozelor, agenților zoonotici și rezistentei antimicrobiene, cuprinzând date colectate în cursul anului anterior în conformitate cu art. 4, 7 și 8. Rapoartele și rezumatele acestora trebuie să fie puse la dispoziție publicului.
Rapoartele trebuie să conțină informațiile menționate la art. 3 alin. (2) lit. b) din norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 23/2006, ce preia prevederile
Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 2.160/2003/CE
.
În anexa nr. 4 la prezenta norma sanitară veterinara sunt stabilite cerințe minime în ceea ce privește raportarea.
Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să trimită rapoarte Comisiei, la cererea acesteia sau din proprie inițiativă, atunci când circumstanțele o justifica.
Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să furnizeze Comisiei rezultatele programelor coordonate de monitorizare stabilite în conformitate cu art. 5 din prezenta norma sanitară veterinara.
Capitolul VI Laboratoare
Articolul 10
Laboratoare naționale de referința
Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor desemnează Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala ca laborator național de referința pentru domeniul sănătății animalelor și Institutul de Igiena și Sănătate Publică Veterinara, pentru domeniul sănătății publice, și informează Comisia despre aceasta.
Capitolul VII Prevederi finale
Articolul 11
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara.
Anexa 1 la norma sanitară veterinara
A. Zoonozele și agenții zoonotici care trebuie monitorizati
- Bruceloza și agenții acesteia
- Campilobacterioza și agenții acesteia
- Echinococoza și agenții acesteia
- Listerioza și agenții acesteia
- Salmoneloza și agenții acesteia
- Trichineloza și agenții acesteia
- Tuberculoza produsă de Mycobacterium bovis
- Escherichia coli verotoxigena
B. Lista zoonozelor și agenților zoonotici care trebuie monitorizati în conformitate cu situația epidemiologica
1. Zoonoze virale:
- Calicivirus
- Virusul hepatitei A
- Virusul influentei
- Rabie
- Virusuri transmise prin artropode
2. Zoonoze bacteriene:
- Borelioza și agenții acesteia
- Botulismul și agenții acesteia
- Leptospiroza și agenții acesteia
- Psitacoza și agenții acesteia
- Tuberculoza, alta decât cea menționată la pct. A
- Vibrioza și agenții acesteia
- Yersinioza și agenții acesteia
3. Zoonoze parazitare:
- Anisakidoza și agenții acesteia
- Criptosporidioza și agenții acesteia
- Cisticercoza și agenții acesteia
- Toxoplasmoza și agenții acesteia
4. Alte zoonoze și agenți zoonotici
Anexa 2 la norma sanitară veterinara
CERINȚE
pentru monitorizarea rezistentei antimicrobiene în
conformitate cu art. 7 din norma sanitară veterinara
A. Cerințe generale
Sistemul de monitorizare pentru rezistenta antimicrobiana prevăzut la art. 7 din norma sanitară veterinara furnizează cel puțin următoarele informații:
1. specia de animale supusă monitorizarii;
2. specii bacteriene și/sau tulpini bacteriene supuse monitorizarii;
3. strategia prelevarii de probe;
4. agenți antimicrobieni supuși monitorizarii;
5. metodologie de laborator utilizata pentru detectarea rezistentei;
6. metodologie de laborator utilizata pentru identificarea de tulpini microbiene;
7. metode utilizate pentru colectarea datelor.
B. Cerințe specifice
Sistemul de monitorizare furnizează informații relevante cel puțin cu privire la un număr reprezentativ de tulpini de Salmonella spp., Campylobacter jejuni și Campylobacter coli de la bovine, porcine și păsări, precum și din alimente de origine animala provenite de la aceste specii.
Anexa 3 la norma sanitară veterinara
PROGRAME COORDONATE
de monitorizare menționate la art. 5 din norma sanitară veterinara
Atunci când este stabilit un program coordonat de monitorizare, trebuie să fie definite cel puțin următoarele caracteristici ale programului:
- scopul;
- durata;
- zona sau regiunea geografică;
- zonele și/sau agenții zoonotici în cauza;
- tipul de probe și alte unități de date solicitate;
- scheme minime de prelevare de probe;
- tipul de metode de analiza de laborator;
- sarcinile autorităților competente;
- resursele ce trebuie să fie alocate;
- estimarea costurilor și cum sunt acoperite acestea; și
- metoda și calendarul de raportare a rezultatelor.
Anexa 4 la norma sanitară veterinara
CERINȚE MINIME
pentru raportarile ce trebuie să fie transmise în
conformitate cu art. 9 din norma sanitară veterinara
Raportul menționat la art. 9 trebuie să furnizeze cel puțin următoarele informații:
- pct. A-D se aplică rapoartelor privind monitorizarea efectuată în conformitate cu art. 4 și 7 din norma sanitară veterinara;
- pct. E se aplică rapoartelor privind monitorizarea efectuată în conformitate cu art. 8 din norma sanitară veterinara.
A. Inițial trebuie să fie descrise pentru fiecare zoonoza și agent zoonotic următoarele (ulterior trebuie să fie raportate numai schimbările):
a) sisteme de monitorizare (strategii de prelevare de probe, frecventa prelevarii, natura specimenului, definiții de caz, metode de diagnostic utilizate);
b) politica de vaccinare și alte măsuri de prevenire;
c) mecanism de control și, după caz, programe de control;
d) măsuri în caz de rezultate pozitive sau cazuri unice;
e) sisteme de notificare existente;
f) istoricul bolii și/sau al infectiei la nivelul tarii.
B. În fiecare an trebuie să fie descrise următoarele:
a) populația de animale susceptibilă relevanta (împreună cu datele la care se raportează cifrele):
- număr de efective;
- număr total de animale; și
- metode de producție implicate;
b) numărul și descrierea generală a laboratoarelor și a instituțiilor implicate în monitorizare.
C. În fiecare an trebuie să fie descrise următoarele detalii referitoare la fiecare agent zoonotic și la fiecare categorie de date în cauza, cu consecințele acestora:
a) schimbări în sistemele deja descrise;
b) schimbări în metodele descrise anterior;
c) rezultate ale investigatiilor și ale tipizarii ulterioare sau alta metoda de caracterizare în laboratoare (pentru fiecare categorie raportată separat);
d) evaluare naționala a situației recente, evoluția și sursele de infectie;
e) importanța ca zoonoza;
f) importanța pentru oameni ca sursa de infectie la om, rezultate obținute la animale și în alimente;
g) strategiile de control recunoscute ca ar putea să fie utilizate pentru a preveni sau a reduce transmiterea de agenți zoonotici la oameni;
h) dacă este necesar, orice acțiune specifică decisa în România sau sugerata pentru toată Comunitatea în baza situației recente.
D. Raportarea rezultatelor examenelor
Rezultatele trebuie să fie precizate prin stabilirea numărului de unități epidemiologice examinate (efective, probe, loturi) și numărul de probe pozitive în conformitate cu definitia cazului.
Atunci când este necesar, rezultatele trebuie să fie prezentate într-o maniera în care arata distribuirea geografică a zoonozelor sau a agenților zoonotici.
E. Date referitoare la focarele de toxiinfectii alimentare:
a) numărul total de focare pe an;
b) numărul de persoane decedate și bolnave în aceste focare;
c) agenții cauzali ai focarelor, incluzând, atunci când este posibil, serotipul sau alta descriere precisa a agenților (se va indica motivul neidentificarii, atunci când identificarea agenților cauzali nu este posibila);
d) produsele alimentare implicate în apariția focarelor și alți vectori potențiali;
e) identificarea locului unde produsele alimentare incriminate au fost produse/cumpărate/achiziționate/consumate;
f) factorii favorizanti, de exemplu deficiente în igiena procesarii alimentelor.
------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.