Decizia nr. 168/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Irina Loredana Lăpădat - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 94 din Codul familiei, excepție ridicată de Georgeta Camelia Șucu în Dosarul nr. 3.661/2005 al Judecătoriei Ploiești.

La apelul nominal răspunde autoarea excepției, prin avocat, cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul autoarei excepției solicită admiterea acesteia, arătând că limitarea întreținerii datorate de către părinte sau de către adoptator la o cotă procentuală din veniturile de muncă ale acestora contravine dispozițiilor art. 48 din Constituție și este anacronică față de actuala realitate socială, în care astfel de debitori pot realiza și alte categorii de venituri, în afara celor din muncă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 octombrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 3.661/2005, Judecătoria Ploiești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 94 din Codul familiei, excepție ridicată de Georgeta Camelia Șucu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 48 alin. (1) din Constituție, deoarece limitează plata obligației de întreținere ce incumbă părintelui doar la veniturile din muncă ale acestuia, fiind nesocotit dreptul copilului la educație și instruire în cazul în care părintele realizează și alte categorii de venituri, precum cele provenite din chirii, dobânzi, dividende.

Judecătoria Ploiești apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în esență, cu motivarea că veniturile din muncă ale debitorului includ atât veniturile din munca prestată efectiv, cât și orice alte venituri cu caracter de continuitate realizate de părintele obligat la plată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că motivarea excepției de neconstituționalitate se referă la o problemă de interpretare și aplicare a textului de lege criticat.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 94 din Codul familiei, însă din motivarea acesteia rezultă că excepția de neconstituționalitate privește numai alin. 3 al acestui articol, astfel încât Curtea urmează să se pronunțe asupra acestui text de lege, potrivit căruia: "Când întreținerea este datorată de părinte sau de cel care înfiază, ea se stabilește până la o pătrime din câștigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii."

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 48 alin. (1) din Constituție, referitoare la principiul egalității între soți și la drepturile și îndatoririle părintești.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Prevederile art. 94 alin. 3 din Codul familiei stabilesc cuantumul întreținerii datorate copilului minor de către părintele firesc sau de către adoptator sub forma unor cote procentuale ce variază în funcție de numărul copiilor beneficiari. Astfel, legiuitorul a stabilit un plafon maxim din câștigul din muncă, datorat ca pensie de întreținere pentru copilul minor, pentru a nu-l lipsi nici pe debitorul obligației de mijloacele necesare traiului.

Așa cum a statuat Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 327 din 14 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 septembrie 2004, art. 94 alin. 3 din Codul familiei nu instituie nici o interdicție formală în ceea ce privește raportarea pensiei de întreținere și la alte venituri decât cele din muncă. Dimpotrivă, prevederile art. 94 alin. 3 din Codul familiei își găsesc aplicare numai în cazul în care pensia de întreținere este stabilită prin raportare exclusiv la câștigul din muncă al debitorului obligației, nu și în cazul în care acesta din urmă realizează și alte categorii de venituri. Aceasta deoarece, potrivit art. 94 alin. (1) din Codul familiei, "Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti". Acest text de lege reprezintă regula generală a determinării cuantumului întreținerii, aplicabilă în situația în care debitorul obligației de întreținere are și alte surse de venituri în afara câștigului din muncă, iar alin. 3 al art. 94 este o normă specială ce determină plafonul maxim al întreținerii pentru cazul în care executarea obligației se face exclusiv asupra câștigului din muncă al părintelui.

Cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale.

Curtea constată astfel că prevederea legală criticată este în deplin acord cu dispozițiile art. 48 alin. (1) din Legea fundamentală, referitoare la îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor, contribuind pe deplin la realizarea protecției familiei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 94 alin. 3 din Codul familiei, excepție ridicată de Georgeta Camelia Șucu în Dosarul nr. 3.661/2005 al Judecătoriei Ploiești.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 februarie 2006.