Decizia nr. 164/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokâr Gâbor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gavrilă Morar și Florea Chelu în Dosarul nr. 4.672/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 București.

La apelul nominal sunt prezenți autorii excepției, asistați de avocat Daniela Stan. Sunt prezente, de asemenea, părțile: Gabriela Cârlescu, Alexandru Dragomir, Mioara Pârloagă, Marius Mitrache, Aurel Furtună. Pentru partea Stelian Luiceanu, decedat, se depune la dosarul cauzei certificatul de deces de către soția defunctului, Ioana Luiceanu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Avocatul autorilor excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care se încalcă dreptul inculpaților de a solicita introducerea în cauză și a celorlalte părți care au participat la producerea prejudiciului. Depune la dosarul cauzei concluzii scrise.

Având cuvântul, părțile Gabriela Cârlescu, Alexandru Dragomir, Mioara Pârloagă și Aurel Furtună lasă la aprecierea Curții soluționarea excepției, solicitând "să se facă dreptate", respectiv să se finalizeze procesul în care sunt implicați. Partea Marius Mitrache solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, criticile formulate în motivarea acesteia nefiind de competența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 5 octombrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 4.672/2005, Judecătoria Sectorului 2 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gavrilă Morar și Florea Chelu în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21, privind accesul liber la justiție, "în măsura în care se încalcă dreptul inculpaților de a răspunde potrivit cotei lor de contribuție la producerea unui accident de muncă, precum și de a introduce în procesul penal și celelalte persoane ce se fac vinovate de săvârșirea altor fapte din culpă prin omisiune [...], cu consecința exonerării fără nici un temei a celorlalte persoane ale căror fapte au concurat în mod necesar la producerea accidentului [...]".

Judecătoria Sectorului 2 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu contravin normelor constituționale invocate ca fiind încălcate.

Avocatul Poporului consideră că excepția este neîntemeiată, întrucât art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, prin care este definită una dintre părțile procesului penal, nu pune în discuție restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale și, de asemenea, nu îngrădește dreptul părților interesate de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, potrivit căruia "Persoana chemată în procesul penal să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului, se numește parte responsabilă civilmente".

În motivarea excepției se susține că aceste prevederi legale sunt contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție și în art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

În fapt, în cauză, instanța de judecată a respins ca neîntemeiată cererea inculpaților privind introducerea în cauză, în calitate de părți responsabile civilmente, a persoanelor față de care au fost pronunțate soluții de neurmărire penală prin rechizitoriu. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, în sensul dispozițiilor art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, "poate dobândi calitate de parte responsabilă civilmente persoana care, potrivit prevederilor dreptului material civil, este ținută să răspundă pentru fapta altei persoane conform art. 1000 din Codul civil [...]". Inculpații critică această interpretare a textului de lege ce face obiectul excepției de neconstituționalitate, apreciind că "neintroducerea în cauză a celorlalte părți responsabile civilmente constituie o restrângere a exercitării unor drepturi subiective civile, reprezentând o gravă încălcare a drepturilor fundamentale consfințite de Constituție [...]". Se apreciază că "actuala dispoziție a art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală este mai elastică și se bazează pe o viziune mai largă decât reglementarea tradițională din Codul civil, astfel încât să poată fi cuprinse răspunderi derivate și din alte prevederi legale".

Examinând aceste susțineri, Curtea constată că, în realitate, ele nu reprezintă critici de neconstituționalitate, ci autorii excepției sunt nemulțumiți de modul de interpretare și de aplicare a prevederilor art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală de către instanța de judecată, pe care le consideră în contradicție cu prevederile art. 21 și art. 53 din Constituție. Or, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată". Prin urmare, nu intră în competența Curții interpretarea și aplicarea legii în raport de situațiile de fapt, acestea realizându-se de către instanțele judecătorești, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

De altfel, textul de lege criticat, care definește partea responsabilă civilmente ca parte în procesul penal, nu conține nici o prevedere de natură să aducă atingere liberului acces la justiție sau să restrângă exercițiul unor drepturi sau libertăți.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gavrilă Morar și Florea Chelu în Dosarul nr. 4.672/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 februarie 2006.