Normele din 23 iunie 1997
de igiena și recomandari privind mediul de viața al populatiei
prezumat în vigoare
Capitolul 1 Norme de igiena referitoare la zonele de locuit
Articolul 1
Terenurile destinate amplasarii și dezvoltării localitatilor trebuie să asigure protectia populatiei împotriva surparilor și alunecarilor de teren, avalanselor și inundațiilor, emanatiilor sau infiltratiilor de substante toxice, inflamabile sau explozive, poluarii mediului, sa dispună de posibilitati de alimentare cu apa, de indepartare și neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate și a reziduurilor, precum și de dezvoltare normala a zonei verzi, de recreere și odihnă.
Articolul 2
Amplasarea cladirilor destinate locuintelor trebuie să asigure insorirea acestora pe o durată de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstitiul de iarna, a tuturor incaperilor de locuit. Distanta dintre cladiri trebuie să fie mai mare sau cel puțin egala cu înălțimea cladirii celei mai inalte, pentru a nu se umbri reciproc.
Articolul 3
La stabilirea amplasamentelor cladirilor de locuit se vor preciza și amplasamentele urmatoarelor dotari tehnico-edilitare:
a) platforme organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer (în cazul în care nu au fost prevăzute camere speciale de depozitare în interiorul cladirii); suprafața de depozitare a platformelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului și a ritmului de evacuare a acestuia; nu se recomanda proiectarea și amenajarea de platforme prea mari, care implica ocuparea unor suprafete de teren cu alte destinatii (spatii verzi etc.) și care pot genera usor disconfort și insalubritate; platformele se vor amenaja la distante de minimum 5 m de ferestrele apartamentelor din blocurile de locuinte și pot fi cuplate cu instalații pentru batut covoare;
b) spatii amenajate pentru jocul copiilor, luandu-se în calcul cate 1,3 mp teren de fiecare locuitor;
c) spatii amenajate pentru gararea și parcarea autovehiculelor populatiei din zona respectiva, situate la distante de minimum 10 m de ferestrele camerelor de locuit; în aceste spatii sunt interzise activitățile de reparatii și întreținere auto;
d) zone verzi de folosință generală, luandu-se în calcul minimum 2-2,2 mp teren/locuitor (în afara parcurilor publice).
Articolul 4
Unitatile de mica industrie, comerciale și de prestări servicii, care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populatie prin producerea de zgomot, vibratii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplaseaza în cladiri separate, la distanta de minimum 15 m de ferestrele locuintelor. Distanta se masoara între fatada locuinței și perimetrul unității. Pentru unitatile sus-menționate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivitatilor, astfel încât să se incadreze în normele din standardele în vigoare.
Articolul 5
La parterul cladirilor de locuit se pot amenaja unități comerciale și de prestări de servicii, precum și camere speciale de depozitare a reziduurilor solide sau alte spatii gospodaresti - anexe ale locuintelor (garaje, spalatorii, uscatorii etc.), cu condiția ca acestea sa nu constituie, prin functionarea lor, riscuri pentru sănătatea populatiei sau sa nu creeze disconfort; în acest scop, se vor asigura masurile și mijloacele necesare pentru limitarea nocivitatilor, astfel ca acestea să se incadreze în normele din standardele în vigoare. În interiorul cladirilor cu mai multe locuinte se pot amenaja, în cadrul acestora, mici unități de servire a publicului (birouri, cabinete), cu condiția sa nu produca riscuri pentru sănătate sau disconfort.
Articolul 6
Zonele necesare odihnei și recreerii se amplaseaza în locuri care prezinta cele mai avantajoase elemente naturale, cum sunt: paduri, suprafete de apa, relief variat și altele. În zonele de odihnă și recreere se interzice amplasarea:
a) întreprinderilor care, prin activitatea lor, produc zgomote, vibratii sau impurifica apa, aerul, solul;
b) unităților zootehnice;
c) unităților de transporturi;
d) statiilor de epurare a apelor uzate și a depozitelor controlate de deseuri solide.
Articolul 7
În cadrul amenajarii și dotarii zonelor destinate odihnei și recreerii trebuie să se asigure:
a) instalații de alimentare cu apa potabila;
b) W.C.-uri publice și locuri pentru colectarea deseurilor;
c) colectarea și indepartarea apelor uzate prin instalații de canalizare, locale sau zonale, a caror construcție și exploatare sa evite poluarea factorilor de mediu.
Articolul 8
Între intreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot și vibratii, și teritoriile protejate invecinate, se asigura zone de protecție sanitara. Prin teritorii protejate, în sensul prezentelor norme, se înțelege: zonele de locuit, parcurile, rezervatiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihnă și recreere, instituțiile social-culturale și medicale, precum și unitatile economice ale caror procese tehnologice necesita factori de mediu lipsiti de impuritati.
Articolul 9
Nocivitatile fizice (zgomot, vibratii, radiatii ionizante și neionizante), substantele poluante și alte nocivitati din aerul, apa și solul zonelor locuite nu vor putea depăși limitele maxime admisibile din standardele de stat în vigoare.
Articolul 10
Zonele de protecție sanitara se stabilesc, ca forma, marime și mobilare, pe baza studiilor de impact asupra sănătății populatiei și mediului înconjurător.
Articolul 11
În cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distante, distantele minime de protecție sanitara, recomandate între zonele protejate și o serie de unități care produc disconfort și unele riscuri sanitare, sunt urmatoarele:
- Ferme de cabaline
100 m
- Ferme de îngrășătorii de taurine, până la 500 de capete
200 m
- Ferme și îngrășătorii de taurine, peste 500 de capete
500 m
- Ferme de păsări, până la 5.000 de capete
500 m
- Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete și complexe avicole industriale
1.000 m
- Ferme de ovine
100 m
- Ferme de porci, până la 2.000 de capete
500 m
- Ferme de porci între 2.000-10.000 de capete
1.000 m
- Complexe de porci cu peste 10.000 de capete
1.500 m
- Spitale veterinare
30 m
- Grajduri de izolare și carantină pentru animale
100 m
- Abatoare, târguri de vite și baze de recepție a animalelor
500 m
- Depozite pentru colectarea și păstrarea produselor de origine animală
300 m
- Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, în funcție de mărimea unităților zootehnice deservite
500 m
- Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin
1.000 m
- Stații de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10.000 de capete
1.000 m
- Cimitire de animale, crematorii
200 m
- Stații de epurare a apelor uzate orășenești
300 m
- Stații de epurare a apelor uzate industriale
200 m
- Paturi de uscare a nămolurilor
300 m
- Câmpuri de irigare cu ape uzate
300 m
- Câmpuri de infiltrare a apelor uzate și bazine deschise pentru fermentarea nămolurilor
500 m
- Depozite controlate de reziduuri solide
1.000 m
- Camere de tratare biotermică a gunoaielor
100 m
- Crematorii orășenești de gunoi
1.000 m
- Autobazele serviciilor de salubritate
200 m
- Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport
50 m
- Cimitire
50 m.
Aceste unități se vor amplasa în afara arterelor de mare circulatie, respectandu-se aceleasi condiții de distanta. Aceste distante pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate.
Articolul 12
Suprafetele de teren incluse în zonele de protecție sanitara pot fi exploatate agricol, cu excepția culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer, care, prin fixarea sau concentrarea de substante poluante (plumbul și compusii de plumb, fluorul și compusii săi, pesticide greu degradabile etc.), pot fi vatamatoare pentru om sau animale.
Articolul 13
În interiorul zonei de protecție sanitara se interzice amplasarea oricăror obiective, cu excepția celor destinate personalului de întreținere și interventie.
Articolul 14
Obiectivele economice care, prin natura activității lor, pot polua atmosfera și pentru care nu exista mijloace tehnice eficace de retinere a poluantilor și de reducere a emisiilor, se amplaseaza în zonele destinate industriilor poluante.
Articolul 15
Unitatile care, prin specificul activității lor, necesita protecție speciala (spitale, centre de sănătate, crese, gradinite, scoli, biblioteci, muzee etc.) se vor amplasa în asa fel încât sa li se asigure o zona de protecție de minimum 50 m față de locuinte, de arterele de circulatie sau de zonele urbane aglomerate.
Articolul 16
Adaposturile pentru cresterea animalelor în curtile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine și 5 capete bovine) se amplaseaza la cel puțin 10 m de cea mai apropiata locuinta invecinata și se exploateaza astfel încât sa nu produca poluarea mediului sau disconfort vecinilor.
Articolul 17
Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot și vibratii și dimensionarea zonelor de protecție sanitara se vor face în asa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m de peretele exterior al locuinței la 1,5 m înălțime de sol, sa nu depășească 50 dB(A) și curba de zgomot 45. În timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10 dB(A) față de valorile din timpul zilei.
Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depășească 35 dB(A) și curba de zgomot 30 în timpul zilei; în timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB(A) față de valorile din timpul zilei.
Pentru scoli (sali de clasa) nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat în interiorul clasei cu ferestrele închise, sa nu depășească 35 dB(A) și curba de zgomot 30. Aceste valori sunt obligatorii și pentru alte unități de invatamant și biblioteci.
Articolul 18
Parametrii sanitari care trebuie să fie respectati la proiectarea și execuția locuintelor sunt:
- Suprafața minimă a unei camere
=
10 m2
- Suprafața minimă a bucătăriei
=
5 m2
- Înălțimea sub plafon
=
2,60 m.
SUPRAFEȚELE MINIMALE pentru apartamente în clădiri cu mai multe locuințe sau locuințe individuale
Persoane/ familie
Camere/ locuință
Dormitoare
Cameră de zi
Loc pentru servit masa
Bucătărie
Încăperi sanitare
Spații de depozitare
Suprafața utilă
Suprafața construită
(nr.)
(nr.)
(m2)
(m2)
(m2)
(m2)
(m2)
(m2)
(m2)
(m2)
1
1
-
18
2,5
5
4,5
2
37
58
2
2
12
18
3
3
4,5
2
52
81
3
3
24
18
3
5,5
6,5
2,5
68
104
4
3
26
19
3,5
7
6,5
3,5
76
117
5
4
38
20
3,5
7
7,5
4
91
139
6
4
40
21
4,5
8
7,5
4,5
97
148
7
5
50
22
5
8
9
5
111
170
8
5
52
22
6
8
9
5,5
114
175
Incaperile principale de locuit și bucatariile trebuie prevăzute cu deschideri directe către aer liber - uși, ferestre -, care să permită o ventilatie naturala suficienta.
Iluminatul natural în centrul camerelor principale și al bucatariei trebuie să fie suficient pentru a permite, în zilele senine, activitățile normale fără a se recurge la lumina artificiala.
Ventilatia naturala trebuie asigurata prin prevederea prizelor de aer exterior, prin evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural și prin pastrarea libera a unui spatiu de 1 cm sub usile interioare.
Ghenele tehnice și topoganul de deseuri solide se izoleaza acustic și se prevad cu posibilitati de acces pentru curatare și decontaminare periodica.
Peretii, planseele și putul ascensorului trebuie izolate împotriva zgomotelor și vibratiilor.
Sistemul de incalzire trebuie să asigure temperatura minima medie de 18 grade C, cu diferente în functie de utilizarea incaperii:
- baie, W.C.
- 22°C;
- cameră de zi
- 20°C;
- dormitoare
- 18°C.
Articolul
ART. 19
Impartirea interioara trebuie să satisfaca urmatoarele condiții:
- să permită circulatia comoda a copiilor, persoanelor în vârsta și handicapate, prin culoare de minimum 1,20 m largime, sa nu existe trepte inutile între camere, planuri inclinate, să fie iluminat suficient etc.;
- să asigure separarea pe functiuni, împotriva propagarii zgomotelor, mirosurilor, vaporilor;
- sa izoleze camerele de locuit de incaperile de serviciu, unde se pot produce zgomote, mirosuri, vapori;
- să permită deschiderea comoda a usilor interioare.
Baile și W.C.-urile nu vor fi amplasate deasupra camerelor de locuit.
Finisajele interioare și dotarile cu echipamente nu trebuie să creeze riscuri de accidente.
Articolul 20
Materialele folosite în construcția, finisarea și dotarea locuintelor se aleg astfel încât sa nu polueze aerul interior, cu atenție la formaldehida, azbest și radon, și să asigure izolarea higrotermica și acustica corespunzătoare; o atenție deosebită este recomandata la proiectarea și construcția blocurilor de locuinte, în ceea ce priveste orientarea camerelor față de vanturile dominante, de curentii locali de aer, care se produc în ansamblurile de constructii inalte, și față de insorirea maxima din timpul verii; se recomanda izolarea acustica a fiecarei camere față de camerele invecinate din aceeasi locuinta, față de locuintele invecinate și față de zgomotul produs de instalatiile aferente locuinței sau cladirii.
Capitolul 2 Norme de igiena referitoare la aprovizionarea cu apa a localitatilor
Articolul 21
Sistemele de aprovizionare cu apa a localitatilor trebuie să furnizeze apa potabila în cantitatea necesară și de calitate corespunzătoare normelor naționale, astfel încât sa nu afecteze starea de sănătate a consumatorilor (STAS nr. 1.342/1991).
Articolul 22
Apa de suprafața sau de profunzime, folosita ca sursa pentru sistemele de aprovizionare cu apa a localitatilor, trebuie să indeplineasca urmatoarele condiții:
- calitate corespunzătoare categoriei de folosință într-un procent de 95% din numărul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;
- debitul necesar asigurarii unei distributii continue, avandu-se în vedere variabilitatile zilnice și sezoniere ale cererilor de apa și tendinta de dezvoltare a localității (populatie, edilitar).
Cantitatea minima de apa necesară pe zi pentru un locuitor este de 50 l. Cantitatea este estimată numai pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei individuale și prepararii hranei.
Articolul 23
Sursa de apa folosita pentru aprovizionarea cu apa a localitatilor trebuie să fie protejata împotriva activităților umane.
Protejarea surselor se face prin izolarea acestora prin perimetre de protecție sanitara și controlul activităților poluante din teritoriul aferent.
Stabilirea perimetrelor de protecție sanitara se face individualizat pentru fiecare sursa, pe baza studiului de specialitate, în conformitate cu standardele de proiectare în vigoare.
Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie să fie amplasate și construite astfel încât să fie protejate contra siroirilor de ape și împotriva inundațiilor.
Zona de extractie trebuie imprejmuita pentru prevenirea accesului public și al animalelor, să fie prevăzută cu panta de scurgere pentru prevenirea baltirii apei în sezoanele cu precipitatii atmosferice.
Sursele de suprafața (rauri, lacuri naturale sau de acumulare) vor fi protejate de activitățile umane majore: industrie poluanta, depozite de deseuri toxice sau periculoase, agricultura intensiva, turism și agrement.
Proprietarii terenurilor pe care se afla zonele de protecție sanitara vor fi avertizati în scris asupra restrictiilor de utilizare.
În situația în care existenta unor dezvoltari (obiective) economico-sociale riverane sursei de suprafața sau folosirea de lunga durata a sursei într-un anumit scop (de exemplu, transport etc.) creeaza imposibilitatea asigurarii perimetrelor de protecție sanitara, se admite reducerea acestora la regimul sever de protecție sanitara și se adapteaza tehnologia de tratare a apei în consecința.
Articolul 24
Tehnologiile de tratare a apei trebuie proiectate, în consecința, cu condițiile specifice fiecarei surse, luandu-se în considerare calitatea și natura sursei.
Obiectivul procedeelor de tratare trebuie să fie protectia consumatorilor împotriva agentilor patogeni și impuritatilor din apa, care pot fi agresive sau periculoase pentru sănătatea umana.
Instalatiile de tratare a apei de suprafața trebuie să fie proiectate cu patru etape, prin care se realizează un sir de bariere de indepartare a contaminarii microbiene:
1. rezervor de stocare apa bruta sau predezinfectie;
2. coagulare, floculare și sedimentare (sau flotare);
3. filtrare; și
4. dezinfectie terminala.
Pentru coagulare se pot folosi numai substante (reactivi) care sunt avizate sanitar pentru acest scop.
Procedeele de coagulare/sedimentare și predezinfectie trebuie proiectate în asa fel, încât să asigure o reducere finala de 75% a trihalometanilor.
Treptele de tratare preliminare a dezinfectiei finale trebuie să produca o apa cu o turbiditate mai mica de 5 NTU pentru mediana valorilor înregistrate în 24 de ore și nu mai mare de 1 NTU pentru o singura proba.
Dezinfectia finala a apei este obligatorie pentru toate instalatiile de tratate a apei care produc apa potabila pentru localități și au ca sursa apa de suprafața.
Dezinfectia finala a apei este obligatorie și în cazul folosirii surselor de profunzime, atunci când numărul locuitorilor din localitate este mai mare de 5.000.
Pentru localitățile cu o populatie sub 5.000 de locuitori, cu o retea de distribuție scurta și având o sursa de apa de profunzime bine protejata și de calitate corespunzătoare (95% din numărul probelor recoltate într-un an calendaristic se încadrează în standardul național pentru apa potabila), apa poate fi distribuita fără dezinfectie prealabila.
Dezinfectia apei se poate face cu substante clorigene, ozon sau radiatii ultraviolete.
Tehnologia de tratare trebuie să fie proiectata în asa fel încât să asigure timp de contact între apa și substanța dezinfectanta de minimum 30 de minute.
De asemenea, trebuie să existe posibilitatea controlului substantei dezinfectante reziduale. În cazul clorului, valoarea clorului rezidual liber, după dezinfectia finala, trebuie să fie de >(=) 0,5 mg/l.
Eficienta procesului de dezinfectie trebuie să fie de 99,5%, exprimata în grade de turbiditate și în valorile coliformilor totali și coliformilor fecali din standardul național pentru apa potabila.
Procentul de probe necorespunzatoare microbiologic, în reteaua de distribuție, nu trebuie să depășească 5% din totalul probelor recoltate într-un an calendaristic.
Articolul 25
Reteaua de distribuție a apei trebuie să asigure regimul continuu, cantitatea necesară și sa nu permita contaminarea exterioara.
Proiectarea retelelor de distribuție trebuie să tina seama de topografia, amplasarea și marimea localității.
Materialele de construcție a conductelor de transport, retelelor de distribuție și retelelor interioare trebuie să aibă aviz sanitar de folosire pentru apa potabila.
Rezervoarele (ingropate sau aeriene) de apa vor fi astfel proiectate și realizate încât sa nu permita contaminare exterioara.
Materialele de construcție, inclusiv vopselele, substantele de impermeabilizare etc. a instalațiilor de tratare a apei pentru potabilizare și rezervoarele de inmagazinare a apei, trebuie să aibă aviz sanitar de folosire în acest scop.
Localitățile trebuie să dispună de rezerve de apa potabila pentru acoperirea minimului necesar pentru o perioadă de 12 ore, de intrerupere a prelucrarii și livrarii în statiile de tratare.
Proiectarea instalațiilor de tratare a apei, a rezervoarelor de inmagazinare și a retelelor de distribuție trebuie să prevada posibilitatea de evacuare a apelor de spalare și de acces pentru recoltare de probe.
Spalarea, curatarea și dezinfectia periodica și ori de cate ori este necesar a instalațiilor de tratare, a rezervoarelor de inmagazinare și a retelei de distribuție sunt obligatorii. Materialele și substantele de curatare și dezinfectie trebuie să aibă aviz sanitar de folosire și să se utilizeze conform instructiunilor.
Articolul 26
Exploatarea și întreținerea sistemelor de tratare, inmagazinare și distribuție a apei potabile și controlul calității apei produse revin serviciilor publice ale administrației locale.
Capitolul 3 Norme de igiena pentru fantani publice și individuale, folosite la aprovizionarea cu apa de baut
Articolul 27
Fantana reprezinta o instalatie locala de aprovizionare cu apa, individuala sau publică, instalatie din care apa este consumata prin extractie direct din sursa.
Apa din fantana, pentru a fi folosita în scop potabil, trebuie să corespunda calitativ standardului național nr. 1.342/1991 (tabel) și să asigure cantitatea minima necesară, zilnica, pentru locuitorii deserviti.
Fantana trebuie amplasata și construita, astfel încât să fie protejata de orice sursa de poluare și să asigure accesibilitatea. În situația în care construcția fantanii nu asigura protectia apei, iar adancimea acviferului folosit este mai mica de 10 m, amplasarea fantanii trebuie să se faca la cel puțin 10 m de orice sursa posibila de poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau deseuri de animale, cotețe etc.
Adancimea stratului de apa folosit nu trebuie să fie mai mica de 4 m.
Peretii fantanii trebuie astfel amenajati încât sa previna orice contaminare exterioara. Ei vor fi construiti din material rezistent și impermeabil: ciment, caramida sau piatra, tuburi din beton.
Peretii fantanii trebuie prevăzuți cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o înălțime de 70-100 cm deasupra solului și 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente și impermeabile, iar articularea cu peretii fantanii trebuie facuta în mod etans.
Fantana trebuie să aibă capac, iar deasupra ei un acoperis care să o protejeze împotriva precipitatiilor atmosferice.
Modul de scoatere a apei din fantana trebuie să se faca printr-un sistem care să impiedice poluarea ei: galeata proprie sau pompa.
În jurul fantanii trebuie să existe un perimetru de protecție, amenajat în panta, cimentat sau pavat.
Proiectarea, construcția și amenajarea fantanilor publice sau individuale trebuie efectuate în concordanta cu condițiile specifice locale și cu principiile generale de la alineatele anterioare.
Dezinfectia fantanii se face cu substante clorigene sau orice alta substanța dezinfectanta care are aviz sanitar de folosire în acest scop.
Substanța clorigena (clorura de var, hipocloritul de sodiu, cloramina), folosita pentru dezinfectie, trebuie să aibă specificat conținutul în clor activ.
Cantitatea de substanța clorigena folosita pentru dezinfectia apei variaza în functie de cantitatea de clor activ, care trebuie realizat și care depinde de gradul de poluare a fantanii.
Pentru efectuarea dezinfectiei se face calculul cu ajutorul urmatorilor parametri:
a) Volumul apei din fantana: V = Pi r^2 H, în care:
V = volumul apei în mc;
Pi = 3,14;
r = 1/2 din diametrul fantanii;
H = înălțimea coloanei de apa din fantana.
b) Cantitatea de clor din substanța: 25%, 20%, 15% etc.
c) Concentrația de clor rezidual liber care trebuie obtinuta.
Calcul:
Pentru 0,5 mg Cl rezidual ................... l apa
X mg Cl rezidual ........... 1.000 l apa = 1 mc apa
X = 0,5 g clor rezidual/mc apa
100 g substanța clorigena ............ 25 g clor activ
X ................... 0,5 g clor activ
0,25 x 100
X = ------------- = 2 g substanța clorigena/mc
25
Regula generală: pentru obtinerea unei concentratii de clor rezidual liber este nevoie de aproximativ 10 ori mai mult decat cantitatea calculată, deci: 2 g substanța clorigena/mc x 10 = 20 g/mc.
Pentru a se obtine un clor rezidual liber de 0,5 mg/l apa este nevoie de 20 g substanța clorigena 25% activa la 1 mc apa din fantana.
Cantitatea de substanța clorigena 25% activa, necesară pentru 1 mc apa, se inmulteste cu volumul de apa din fantana.
Capitolul 4 Norme de igiena referitoare la colectarea și indepartarea reziduurilor lichide
Articolul 28
Primariile și agentii economici vor asigura indepartarea și epurarea apelor uzate menajere, apele uzate industriale, altor ape uzate și apelor meteorice, astfel încât sa nu se creeze disconfort și imbolnavirea membrilor comunității.
Instalații de epurare a apelor uzate vor fi prevăzute pentru toate comunitatile cu mai mult de 15.000 locuitori. Apele uzate epurate vor fi evacuate în asa fel încât, în avalul deversarii, apele receptorului să se incadreze conform normelor în prevederile standardului de calitate a apelor de suprafața, după categoria de folosință.
La proiectarea și realizarea sistemelor de canalizare și epurare se va face și studiul de impact asupra sănătății publice.
Articolul 29
Indepartarea apelor uzate menajere și industriale se face numai prin retea de canalizare a apelor uzate; în lipsa posibilității de racordare la sisteme publice de canalizare, unitatile sunt obligate să-și prevada instalații proprii pentru colectarea, tratarea și evacuarea apelor uzate, care se vor executa și exploata în asa fel încât sa nu constituie un pericol pentru sănătate.
Articolul 30
Este interzisa raspandirea neorganizata, direct pe sol (curti, gradini, străzi, locuri riverane s.a.) sau în bazinele naturale de apa, a apelor uzate menajere și industriale. Este interzisa deversarea apelor uzate în zona de protecție sanitara a surselor și a instalațiilor centrale de alimentare cu apa.
Articolul 31
Apele uzate provenite de la unitatile sanitare (spitale de boli infectioase, sanatorii antituberculoase, spitale de ftiziologie, laboratoare care lucreaza cu produse patologice etc.), precum și de la orice unități care, prin specificul lor, contamineaza apele reziduale cu agenti patogeni sau polueaza cu substante chimice și/sau radioactive, se vor trata în incinta unităților respective, asigurandu-se dezinfectia și decontaminarea, după caz, înainte de evacuarea în colectorul stradal.
Articolul 32
Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice, în cazul în care localitățile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate. Aceste canale trebuie intretinute permanent în buna stare de functionare, prin curatarea și repararea defectiunilor.
Articolul 33
În situația în care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta solutii individuale de colectare și neutralizare a reziduurilor lichide, cu luarea masurilor de protejare a mediului și sănătății.
Articolul 34
Indepartarea apelor uzate menajere provenite de la locuintele neracordate la un sistem de canalizare se face prin instalații de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie să fie proiectate și executate conform normelor în vigoare și amplasate la cel puțin 10 m față de cea mai apropiata locuinta; instalatiile se intretin în buna stare de functionare; vidanjul se va descarca în cea mai apropiata statie de epurare a apelor uzate.
Articolul 35
Unitatile sunt obligate să-și asigure W.C.-uri cu un numar de cabine corespunzător prevederilor standardelor și normelor de proiectare.
Articolul 36
Irigarea culturilor agricole se poate face cu apa provenita din rauri, lacuri, acumulari, ape subterane etc., care indeplineste condițiile de calitate din standardul în vigoare pentru apele de irigatie; este interzisa folosirea apelor uzate la irigarea culturilor agricole, în alte condiții decat cele prevăzute în standarde.
Capitolul 5 Norme de igiena referitoare la colectarea, indepartarea și neutralizarea deseurilor solide
Articolul 37
Primariile, agentii economici, asociațiile de locatari și cetatenii au obligația să asigure colectarea, indepartarea și neutralizarea deseurilor solide. Se interzice aruncarea deseurilor solide în alte locuri decat în cele amenajate special și autorizate sanitar.
La elaborarea regulamentelor de salubritate, primariile au obligația să respecte normele sanitare și sa consulte autoritatea sanitara teritoriala.
Cetatenii sunt obligati să respecte intocmai masurile stabilite de primarie pentru asigurarea igienei publice și salubritatii localității, precum și regulile elementare de igiena în gospodaria sau locuinta proprie, astfel încât sa nu creeze disconfort vecinilor și sa nu constituie pericol pentru sănătatea publică a comunității.
Articolul 38
Colectarea la locul de producere (precolectare primara) a reziduurilor menajere se face în recipiente acoperite, dimensionate în functie de cantitatea produsa, de ritmul de evacuare și de categoria în care se încadrează reziduurile menajere din locuinta; reziduurile nu se colecteaza direct în recipient ci intr-o punga de polietilena aflata în recipient și care să aibă un volum puțin mai mare decat volumul recipientului. Precolectarea secundara, adica strangerea și depozitarea provizorie a pungilor cu deseuri menajere în punctele de precolectare organizata, se face în recipiente dimensionate corespunzător, acoperite, prevăzute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, usor transportabile, concepute astfel încât sa nu produca raniri în timpul manipularii și sa nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv.
Containerele vor fi concepute în asa fel încât accesul la ele să fie rapid și usor, iar sistemul lor de acoperire să fie usor de manevrat și să asigure etanșeitatea.
Recipientele, indiferent de categoria lor, vor fi confectionate din materiale rezistente la solicitări mecanice sau agresiuni chimice și care să se poată spala și dezinfecta usor.
Recipientele vor fi mentinute în buna stare și vor fi inlocuite imediat, la primele semne de pierdere a etanseitatii. Ele vor fi amplasate în spatii special amenajate, mentinute în condiții salubre.
Administratia locala va asigura colectarea, indepartarea și neutralizarea reziduurilor stradale. Colectarea reziduurilor stradale la locul de producere se va face în recipiente acoperite, mentinute în buna stare, amplasate în condiții salubre, în spatii special amenajate. Este interzisa depozitarea reziduurilor stradale, după colectarea lor, direct pe sol, pe domeniul public sau privat.
Articolul 39
Deseurile urbane trebuie sortate la locul de producere în componente reciclabile și nereciclabile.
Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupa de gestionarea deseurilor va folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor reciclabile și va asigura dirijarea lor spre procesul de reciclare. În acest scop va asigura capacitati adecvate de sortare și depozitare: recipiente separate, marcate, pentru colectarea separata de la sursa (sticlă, material plastic, hartie, deseuri predominant organice, biodegradabile etc.)
a) Deseuri menajere:
Deseurile predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel încât:
- orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, rozatoare să fie evitat;
- pe cat posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri;
- să se colecteze, pe cat posibil, deseuri fără substante poluante.
Deseurile voluminoase se colecteaza, se transporta și se trateaza astfel încât să se permita reciclarea și refolosirea prin sortarea și tratarea separata a diferitelor componente din deseul voluminos respectiv. Ele nu pot fi colectate în containerele obisnuite și de aceea agentul economic responsabil cu gestionarea deseurilor va asigura ridicarea lor periodica și transportul lor cu mijloace adecvate. Populatia va fi anunțată din timp asupra perioadei de colectare.
Deseurile periculoase (toxice, poluante, inflamabile, explozibile etc.): agentul economic responsabil va asigura functionarea unui sistem de colectare a deseurilor periculoase care pot aparea în deseurile menajere: acumulatori uscati, tuburi sub presiune (tip spray), tuburi fluorescente, recipiente în care au fost substante toxice, substante toxice de uz menajer, medicamente etc.
Se accepta ca medicamentele să fie colectate și tratate împreună cu deseurile menajere obisnuite, dacă exista siguranța ca populatia, în general, sau grupuri de populatie nu au acces la locul unde acestea se depozitează.
b) Deseuri comerciale similare celor menajere:
Sistemul de colectare trebuie să urmeze, pe cat posibil, acelasi principiu de reciclare a materialelor rezultate din unități comerciale, institutii publice, birouri, mica industrie, unități mestesugaresti, dacă aceste deseuri prezinta compozitie și proprietăți similare cu cele ale deseurilor menajere.
c) Deseuri din parcuri și gradini:
Deseurile specifice, predominant vegetale, din parcuri și gradini, trebuie reciclate prin compostare, de preferat la locul de producere, sau, dacă nu este posibil, să fie dirijate spre un sistem similar în exteriorul parcului, unde se composteaza resturile vegetale din alte surse.
d) Deseuri din piete:
Se va asigura colectarea separata a deseurilor de origine vegetala, care pot fi compostate, și a celorlalte deseuri care se preteaza la reciclare, cum ar fi: material plastic, hartie, sticlă etc., similare cu cele menajere. Administratia pieței va asigura recipiente marcate și amplasate în locuri special amenajate.
e) Deseuri din constructii:
Componentele nereciclabile din refacerile drumurilor, din demolari și constructii se colecteaza și se folosesc într-un sistem de reciclare; orice deseu din demolari este considerat contaminat și se colecteaza separat, dirijandu-se într-un sistem care să nu permita accesul persoanelor neautorizate. Antreprenorul are obligația sa monteze recipiente de colectare adecvate.
f) Deseurile rezultate din ingrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea de ingrijiri medicale acordate în cabinetele medicale amplasate în cladiri de locuit urmeaza circuitul deseurilor de ingrijiri medicale cu risc, conform reglementarilor legale specifice. Persoanele care își administreaza singure tratamente injectabile la domiciliu și cadrele medicale care aplica tratamente la domiciliu sunt obligate sa colecteze deseurile rezultate în recipiente cu pereti rezistenti (cutii din carton, cutii din metal etc.), pe care le vor depune la cea mai apropiata unitate de asistența medicală publică.
Cabinetele medicale vor respecta legislatia specifică în domeniu. Se interzice depunerea deseurilor rezultate din ingrijiri medicale în containerele comune ale cladirilor de locuit.
g) Deseurile stradale se compun din: deseuri rezultate din maturarea strazilor și deseuri asimilabile celor menajere, precolectate în recipiente stradale.
Deseurile rezultate din maturarea strazilor conțin: materiale rezultate din abraziunea cauciucurilor și a drumului, pamant, frunze și alte detritusuri vegetale, resturi animale, nisip antiderapant și pulberi sedimentate din atmosfera. Este recomandabil ca nisipul antiderapant să fie colectat separat de alte deseuri stradale și, pe cat posibil, reutilizat.
Este posibil ca, în urma precolectarii defectuoase a reziduurilor asimilabile cu cele menajere, produse pe strada, o parte a acestora să între în compozitia deseurilor de maturare; acest lucru trebuie evitat prin aplicarea corecta a reglementarilor privind precolectarea primara și secundara a deseurilor de către fiecare producător, persoana fizica sau juridica.
Deseurile asimilabile cu cele menajere se precolecteaza în recipiente stradale (cosuri, pubele, containere) asigurate de către primarii. Este important ca aceste recipiente să fie în numar suficient, cu volume adecvate și montate la distante optime; recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o dată la 2 zile vara (1 aprilie - 1 octombrie) și o dată la 3 zile iarna (1 octombrie - 1 aprilie).
Deseurile stradale urmeaza filiera de neutralizare a deseurilor menajere.
h) Deseurile zootehnice, rezultate din amenajari în gospodarii particulare (vezi art. 16), care nu se asimileaza cu fermele zootehnice, se colecteaza și se neutralizeaza prin compostare în instalații care nu polueaza mediul și nu produc disconfort, amplasate la cel puțin 10 m de ferestrele locuintelor.
Articolul 40
Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere și colectare la locul de neutralizare se face de preferinta zilnic, fără a se depăși urmatoarele termene maxime:
a) În anotimpul cald (1 aprilie - 1 octombrie):
- zilnic, din zonele centrale și de la unitatile de alimentatie publică, unitatile sanitare cu paturi, gradinite și crese;
- la cel mult 2 zile, din celelalte zone.
b) În anotimpul rece (1 octombrie - 1 aprilie):
- la cel mult 3 zile, din toate zonele.
Articolul 41
Metodele și tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar.
Articolul 42
Reziduurile toxice și periculoase se depozitează și se neutralizeaza numai în condițiile stabilite conform reglementarilor în vigoare.
Articolul 43
Depozitele de deseuri urbane, controlate, instalatiile de compostare a deseurilor organice și biodegradabile, instalatiile de incinerare trebuie proiectate, construite și administrate astfel încât să se realizeze condiții de impiedicare a eliminarii și diseminarii poluantilor în mediul natural: sol, ape de suprafața, ape subterane, aer sau în mediul urban. În acest scop, se vor îndeplini urmatoarele condiții:
a) amplasarea și stabilirea zonei de protecție sanitara se fac în urma studiilor de impact pe mediu și sănătate, în condițiile prevederilor art. 10 și 11 din prezentele norme; alegerea locului se face după studii geologice, hidrogeologice și urbanistice;
b) la proiectare și la functionare se vor prevedea și respecta metode și tehnici adecvate de acoperire și asigurare a deseurilor; acoperirea și asigurarea se fac zilnic;
c) în cursul operațiunilor de depozitare, vehiculele de transport au acces numai pe drumurile interioare ale depozitului.
Dacă accesul vehiculelor de transport pe suprafața deseurilor nu poate fi evitat în mod temporar, se asigura condiții de spalare a exteriorului vehiculelor la ieșirea din depozit;
d) în cursul exploatarii depozitului se aplică măsuri de combatere a insectelor și rozatoarelor (dezinsectie și deratizare);
e) organizarea tehnica a depozitului va asigura protectia sănătății populatiei în general, protectia sănătății personalului și protectia mediului; se acordă atenție deosebită imprejmuirii și perdelelor de protecție.
Articolul 44
În instalatiile de compostare a deseurilor organice biodegradabile se va evita prezenta substanțelor toxice care pot polua solul, pe care se depune compostul. În acest scop, se asigura condiții de colectare separata a acestui tip de deseuri.
Gazele de fermentare și apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare, se capteaza și se dirijeaza spre instalații adecvate de tratare și neutralizare.
Articolul 45
Instalatiile de incinerare a deseurilor urbane vor îndeplini urmatoarele condiții:
a) amplasarea și stabilirea zonei de protecție se fac în urma studiilor de impact pe mediu și sănătate;
b) functionarea instalațiilor de incinerare este condiționată de monitorizarea emisiilor de gaze reziduale în atmosfera.
Articolul 46
Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie să fie acoperite și prevăzute cu dispozitive de golire automata a recipientelor de precolectare secundara și sa nu permita raspandirea continutului în cursul transportului. Ele vor fi intretinute igienic și dezinfectate periodic; în acest scop, compartimentul destinat deseurilor va fi executat din materiale rezistente la solicitări mecanice și agresiuni chimice.
Articolul 47
Sistemul individual de indepartare și neutralizare a reziduurilor menajere este permis numai în localități rurale, cu condiția prevenirii dezvoltării insectelor și rozatoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de reziduuri menajere se va alege astfel încât sa nu produca disconfort vecinilor, sa nu impurifice sursele locale de apa și să fie la cel puțin 10 m de ferestrele locuintelor.
Capitolul 6 Norme de igiena la unitatile de folosință publică
Articolul 48
Prezentele norme de igiena se aplică categoriilor de institutii în care se desfășoară activități social-culturale, colectivitatilor temporare de muncă sau de recreere, precum și unităților în care se efectueaza prestări de servicii pentru populatie, denumite în continuare unități.
Articolul 49
Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apa potabila sau la surse proprii de apa care să corespunda condițiilor de calitate pentru apa potabila și vor fi prevăzute cu instalații interioare de alimentare cu apa și de canalizare, în conformitate cu normativele de proiectare.
Articolul 50
Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate; în lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unitatile sunt obligate să-și prevada instalații proprii pentru colectarea, tratarea și evacuarea apelor uzate, care se vor executa și exploata astfel încât sa nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
Articolul 51
Instalatiile interioare de distribuție a apei potabile și de evacuare a apelor uzate, sifoanele de pardoseala, obiectele sanitare (W.C.-uri, pisoare, lavoare, bai, dusuri) vor fi mentinute în permanenta stare de functionare și de curățenie. În acest sens, conducerile unităților au urmatoarele obligații:
a) să asigure repararea imediata a oricăror defectiuni aparute la instalatiile de alimentare cu apa, de canalizare sau la obiectele sanitare existente;
b) sa controleze starea de curățenie din anexele și din grupurile sanitare din unitate, asigurandu-se spalarea și dezinfectia zilnica și, când este necesar, a acestora;
c) să asigure materialele necesare igienei personale a acelora care folosesc grupurile sanitare din unitate (hartie igienica, sapun, mijloace de stergere sau zvantare a mainilor după spalare etc.); în grupurile sanitare comune nu se admite folosirea prosoapelor textile, ci se vor monta uscatoare cu aer cald sau distribuitoare pentru prosoape de unica folosință, din hartie;
d) să asigure pentru personalul de ingrijire a grupurilor sanitare echipament de lucru de culoare diferita față de cel destinat altor activități.
Articolul 52
Curatarea, dezinfectia, dezinsectia, deratizarea, precolectarea și evacuarea deseurilor solide se vor face cu respectarea urmatoarelor condiții:
a) Curatarea și dezinfectia:
Prin curatare se înțelege indepartarea mecanica (manuala și/sau automata) a oricăror forme de deseuri, detritusuri, praf sau depuneri de materiale nefolositoare, rezultate în urma activităților umane, în unitatea de folosință publică. Prin dezinfectie se înțelege reducerea numarului de germeni saprofiti și distrugerea germenilor patogeni prin mijloace fizice sau chimice; cea mai ieftina metoda de dezinfectie este spalarea cu apa fierbinte (77 grade C - 82 grade C timp de 1 minut), urmeaza în ordinea costului spalarea cu un detergent anionic și dezinfectia cu o substanța chimica;
- pardoselile se curata cu stergatorul umezit cu un detergent anionic; dezinfectia chimica se face numai dacă suprafetele sunt vizibil murdarite cu sange sau lichide biologice; maturatul uscat este interzis;
- covoarele și mochetele se curata prin folosirea zilnica a aspiratorului de praf; aspiratorul de praf trebuie prevăzut cu doua filtre, pentru impiedicarea diseminarii prafului bacterian; covoarele și mochetele se curata cu detergent adecvat, periodic sau când sunt vizibil murdare; maturatul uscat este interzis;
- peretii și plafoanele, dacă sunt finisate cu materiale lavabile, se curata cu detergent anionic, periodic și când sunt vizibil murdarite; în cazul finisajelor nelavabile, curatarea se face cu aspiratorul de praf;
- mobila și pervazurile se sterg de praf, zilnic, cu material moale, impregnat, pentru a retine praful; obiectele aflate la înălțime și tapiteria mobilei se vor curata, zilnic, cu aspiratorul de praf;
- W.C.-urile și pisoarele se curata și se dezinfecteaza cu perie, praf de curatat și detartrant, colacul de W.C. se sterge cu detergent anionic; dezinfectia chimica se va face când W.C.-ul a fost folosit de o persoană suferind de o boala diareica acuta;
- cada de baie se spala și se dezinfecteaza cu praf de curatat conținând o substanța clorigena sau cu detergent anionic lichid, urmat de dezinfectie cu o substanța clorigena; operațiunile se fac zilnic și după fiecare client;
- cabina pentru dus: peretii și cada se curata și se dezinfecteaza zilnic cu praf de curatat conținând o substanța clorigena; operațiunile se fac zilnic și după fiecare client; perdelele de la bai și dusuri se spala o dată pe săptămâna;
- chiuveta va avea suprafața intacta și nu va fi prevăzută cu scurgator de lemn; nu se admit tuburi din cauciuc care să prelungească robinetele; chiuveta se curata și se dezinfecteaza zilnic cu praf de curatat, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie subtire;
- sapunul și dispozitivele pentru distribuirea sapunului: sapunul solid se păstrează uscat intr-o savoniera care să permită scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic; este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru sapun pulbere, sapun lichid sau fulgi de sapun; savonierele și distribuitoarele de perete se curata și se clatesc cu apa fierbinte înainte de reumplere;
- alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scrumierele etc. se curata cu detergent anionic, zilnic;
- echipamentele și materialele de curățenie: carpele, buretii, periile, stergatoarele se spala zilnic cu detergenti anionici și se clatesc cu apa fierbinte; se usuca și se depozitează uscate.
b) Dezinsectia periodica se va face la intervale prevăzute în metodologii, dar nu mai mari de 3 luni, iar deratizarea periodica se va face la intervale de maximum 6 luni; între operațiunile periodice, se vor aplica proceduri de dezinsectie și deratizare curente, de întreținere, în functie de prezenta vectorilor.
c) Colectarea reziduurilor solide în recipiente metalice sau în cutii, cu pungi din material plastic, închise etans, și evacuarea ritmica a acestora, cu spalarea și dezinfectarea lor după golire.
d) Amenajarea de încăperi sau platforme impermeabilizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a reziduurilor solide, racordate la un hidrant și la reteaua de canalizare, pentru a putea fi curatate la necesitate, cat și pentru spalarea și dezinfectia recipientelor.
Articolul 53
Unitatile vor fi dotate și aprovizionate, după necesitate, cu utilaje și materialele necesare pentru întreținerea curateniei și efectuarea operațiunilor de dezinfectie, dezinsectie și deratizare.
Articolul 54
Instalatiile de iluminat, încălzit și ventilatie, existente în dotarea unităților, vor fi mentinute în permanenta stare de functionare, revizuite periodic și exploatate la parametrii la care au fost proiectate și executate. Filtrele instalațiilor de ventilatie și aer condiționat trebuie pastrate curate și uscate. Praful depus în canalele de ventilatie se indeparteaza cu aspiratorul de praf. Calitatea aerului filtrat și condiționat va fi verificata cu regularitate.
Articolul 55
În salile unităților de cultura (teatre, cinematografe, camine culturale și altele asemenea) nu se va permite accesul unui numar de persoane mai mare decat capacitatea proiectata și autorizata sanitar. În functie de cubaj și de ventilatie se va asigura un volum minim de aer de 30 mc/om/h.
Articolul 56
În colectivitatile temporare (santiere, campinguri, cabane), precum și în unitatile de folosință publică se vor asigura condițiile de igiena necesare pentru prevenirea imbolnavirilor, potrivit specificului unității.
Articolul 57
În incaperile de dormit din colectivitatile temporare trebuie să se asigure o suprafața minima și un volum minim de 10 mp și 27 mc pentru camerele cu 1 pat, cate 16 mp și 43 mc pe camera pentru încăperi cu 2 paturi, minimum 20 mp și 54 mc pentru camere cu 3 paturi și 26 mp și 60 mc pentru camere cu 4 paturi.
Numărul maxim de persoane cazate nu va depăși capacitatea proiectata.
Articolul 58
Utilizarea paturilor suprapuse în dormitoare comune de santier și cabane turistice montane se admite, în mod excepțional, dacă se asigura un volum minim de aer de 12 mc/persoana.
Articolul 59
Unitatile de cazare vor fi dotate cu inventarul moale și lenjeria de pat necesară pentru persoanele cazate, asigurandu-se primenirea acesteia, după cum urmeaza:
- schimbarea lenjeriei de pat ori de cate ori este nevoie, dar nu mai rar de 3 zile, în cazul în care a fost folosita de aceeasi persoana;
- schimbarea lenjeriei de pat după fiecare persoana care paraseste unitatea.
Materialul moale folosit de clienti se colecteaza în saci de polietilena și va fi dezinfectat, în cursul procesului de spalare automata, prin supunere timp de 10 minute la 65 grade C sau 1 minut la 77-82 grade C.
Articolul 60
Baile publice (baile comunale, baile orășenești, baile de intreprindere etc.) vor utiliza pentru imbaiere numai apa potabila.
Articolul 61
Intreprinderile care dețin sau exploateaza bai publice se vor ingriji de întreținerea construcțiilor și instalațiilor aferente pentru ca acestea sa functioneze, în permanenta, la parametrii proiectati. Numărul optim de dotari sanitare din baile publice comunale este urmatorul: Numărul de WC-uri Pisoare Lavoare 1 ───── 75(b) 1 ───── 50(f) 1 ──── 75 1 ─────── 100 (b) 1 100(f)
Articolul 62
Numărul maxim de persoane care pot utiliza simultan baia nu va depăși capacitatea proiectata și autorizata sanitar. Suprafața incaperilor cu cazi individuale va fi de minimum 6 mp; cabina de dus va avea minimum 4 mp.
Articolul 63
Unitatile care asigura servicii de igiena personala și de întreținere: baie, sauna, bazin, masaj uscat și subacvatic, gimnastica etc. trebuie supuse procedeelor de curatare și dezinfectie, descrise la art. 52.
Bazinele de imbaiere sau pentru proceduri vor îndeplini condițiile prevăzute pentru bazinele de inot. Materialul moale folosit pentru proceduri se schimba după fiecare client cu materiale curate și dezinfectate; materialele folosite se vor curata și dezinfecta în condițiile art. 59.
Articolul 64
Accesul persoanelor în bazinele comune de apa calda sau de apa rece se permite numai după ce, în prealabil, au facut dus.
Articolul 65
Lenjeria data spre utilizare persoanelor care fac baie va fi curatata și dezinfectata în condițiile stipulate de art. 59.
Articolul 66
Strandurile pot fi amenajate pe malurile raurilor, lacurilor sau ale marii, cu respectarea urmatoarelor cerințe:
a) în amonte de strand sa nu existe deversari de ape uzate orășenești sau industriale la o distanta care ar putea influența direct calitatea apei din zona strandului;
b) la locul imbaierii, apa strandului va fi ferita de riscul poluarii prin instituirea zonelor de protecție sanitara, similar cu protectia surselor de apa de suprafața pentru alimentare cu apa potabila;
c) pantele de adancime: pentru adancimi de până la 1,20 m, panta trebuie să fie uniforma și să respecte proportia de 1:10; este de preferat ca proportia inclinarii sa nu depășească 1:15; pentru adancimi mai mari, panta sa nu depășească proportia de 1:3;
d) fundul de bazin pentru o adancime de până la 1,80 m trebuie să fie din nisip și pietris marunt. Trebuie indepartate pietrele sau alte materiale care produc ranirea inotatorilor, precum și vegetatia acvatica care poate genera pericolul de inec;
e) în zonele de scaldat trebuie să se asigure un minimum de 2,5 mp luciu de apa, pentru fiecare persoana care se scalda în zone cu adancimea apei sub 1,20 m, și cel puțin 6,25 mp luciu de apa, pentru fiecare persoana care se scalda în zonele în care adancimea apei este mai mare de 1,20 m;
f) demarcatiile zonelor pentru scaldat se vor face astfel:
- liniile de delimitare cu geamandura trebuie folosite pentru a demarca perimetrul apei de mica adancime de cel de mare adancime (mai mare de 1,20 m), pentru zonele de inot și scufundare, pentru modificările pantei de adancime, pentru perturbari subacvatice (curenti, vartejuri);
- este necesară o zona de imbaiere cu adancimi de 0,60 m, delimitata prin cordon de siguranță, pentru copii și/sau persoane care nu inoata din diferite motive;
g) avertizoarele de adancime, vizibile foarte clar, trebuie pozitionate în punctele de maxima adancime ale fiecarei zone, delimitate față de toate trambulinele, platformele și facilitatile similare;
h) facilitatile pentru scufundare nu sunt recomandabile; dacă se folosesc totusi astfel de facilități, se recomanda urmatoarele:
- facilitatile de scufundare pot fi platforme plutitoare pentru scufundat sau platforme fixe, care trebuie construite la o distanta mai mare de 0,90 m deasupra nivelului apei și să fie vizibile și din apa; ele trebuie să aibă elemente foarte puține sub apa, pentru a nu se produce accidentari inotatorilor;
- adancimea minima de scufundare imprejurul unei platforme de sarituri (fără trambulina) trebuie să fie de cel puțin 2,40 m până la distanta de cel puțin 3,6 m de la platforma;
- pentru trambulina sau alte dotari aflate la 0,90 m deasupra apei, adancimea la capatul și în jurul lor pe o distanta de 3,6 m trebuie să fie de 3 m;
i) calitatea apei din zone naturale (mare, rauri, lacuri), pentru a putea fi folosita la imbaiere, trebuie să corespunda urmatorilor parametri microbiologici:
- coliformi totali sub 10.000 germeni/100 ml apa;
- coliformi fecali sub 1.000 germeni/100 ml apa;
- streptococi fecali sub 20 germeni/100 ml apa;
- bacteriile patogene din genul Salmonella trebuie să fie absente/100 ml apa;
- oua de geohelminti absente/10 dmc apa.
Caracteristicile fizico-chimice trebuie să corespunda pct. 2.2 standardul nr. 12.585/1987.
Aprecierea calității apei din zonele naturale amenajate pentru inot se va efectua astfel:
- categoria I - apa buna de imbaiere: în 50% din probele efectuate lunar (nu mai puțin de 10 probe) coliformii fecali sunt sub 100 germeni/100 ml apa;
- categoria a II-a - apa acceptabila pentru imbaiere: în 90% din probele recoltate lunar (nu mai puțin de 10 probe) coliformii fecali sunt între 100-1.000/100 ml apa;
- categoria a III-a - apa care nu se recomanda pentru inot sau recreere, prezentand risc pentru sănătate, dacă, în peste 10% din probele recoltate lunar (nu mai puțin de 10 probe), coliformii fecali sunt peste 1.000/100 ml apa;
j) în fiecare zona naturala amenajata pentru imbaiere (inot) vor fi instalate avertizoare privind categoria de apa conform lit. i).
Proprietarii de stranduri vor avea registre de evidenta a calității apei de imbaiere.
Articolul 67
Zona de uscat sau de plaja a strandurilor amenajate pe malul marii, al lacurilor sau al raurilor trebuie să asigure cel puțin 3,25 mp de zona de uscat pentru fiecare inotator. Plajele vor fi intretinute în permanenta stare de curățenie și vor fi dotate cu recipiente pentru colectarea reziduurilor, asigurandu-se un recipient la 250 mp zona de plaja. Numărul optim de dotari sanitare este urmatorul: Numărul de WC-uri Pisoare Lavoare Dușuri 1 _______ 75(b) 1 ───── 50(f) 1 ── 75 1 ────── 100(b) 1 ────── 100(f) 1 ───── 50(b) 1 ______ 50(f) Nisipul plajelor trebuie să corespunda urmatoarelor cerințe: - nisipul uscat, la inceputul zilei, nu trebuie să conțină germeni patogeni, iar ouăle de geohelminti și candidele patogene trebuie să fie absente; - nisipul umed, în cursul folosirii plajei, nu trebuie să conțină germeni patogeni, iar candidele patogene sau elementele parazitare trebuie să fie absente.
Articolul 68
La proiectarea și execuția bazinelor de inot se vor respecta urmatoarele cerințe:
- la bazinele de inot descoperite, se va prevedea un șanț în jurul bazinului, cu latimea de 1,20 m și cu adancimea de 15-20 cm, în care se va afla apa clorinata, pentru spalarea picioarelor la intrarea în bazin;
- la bazinele descoperite și acoperite, se va prevedea o bordura ridicata cu 30 cm față de paviment; pavimentul va fi finisat cu dale antiderapante; bazinele vor avea montate scari de acces în apa, numărul acestora stabilindu-se în functie de marimea bazinului; scarile vor avea profiluri rotunjite și forma adaptata folosirii fără risc;
- bazinele vor avea montate de jur imprejur, la nivelul apei, o bara de sustinere;
- adancimea bazinului va fi marcată vizibil pe marginile acestuia;
- la bazinele acoperite, finisajele interioare ale cladirii vor asigura izolatia termica și tratarea suprafețelor cu antifungice;
- ambianta termica, ventilatia naturala și artificiala și iluminatul bazinelor acoperite vor fi asigurate în asa fel, încât să se evite imbolnavirea și accidentarile celor care le folosesc.
Articolul 69
Bazinele de inot, acoperite sau descoperite, vor fi umplute numai cu apa din retea sau cu apa de mare, care să indeplineasca condițiile prevăzute în standardul de stat în vigoare nr. 12.585/1987.
Evaluarea calității apei de piscina se va face astfel:
a) Limpezime - un disc negru, de 15 cm pe fond alb, trebuie să fie vizibil cu usurinta în punctul cel mai profund al bazinului.
b) În 90% din probele recoltate trimestrial, numărul de bacterii/ml trebuie să fie sub 300.
c) În 90% din probele recoltate trimestrial, bacteriile coliforme trebuie să fie sub 10/100 ml.
d) În 95% din probele recoltate trimestrial, Pseudomonas aeruginosa (indicator de salubritate) trebuie să fie sub 2/100 ml.
e) Clorul rezidual liber în piscina trebuie să fie de 0,5 mg și pH, de 7,2-8,2.
Proprietarii de piscine (bazine de inot) trebuie să aibă registre de evidenta a calității apei și a clorului rezidual liber.
Articolul 70
Bazinele de inot vor fi prevăzute cu instalații de incalzire a apei în asa fel încât apa de imbaiere să aibă o temperatura de 22 grade - 24 grade C; nu se recomanda folosirea pentru imbaiere a apei cu temperatura sub 22 grade C.
Articolul 71
Ritmul de primenire a apei și de spalare și dezinfectie a bazinelor se va stabili în functie de calitatea apei, respectandu-se urmatoarele cerințe minimale:
a) Pentru bazinele cu recirculare a apei, zilnic se va recircula prin sistemul de filtrare și clorizare intregul volum de apa al bazinului și, în plus, se va inlocui 1/10-1/15 din volumul apei cu apa potabila; saptamanal se va face spalarea și dezinfectia bazinului.
b) Pentru bazinele fără recirculare, dar cu primenire continua a apei, se va schimba zilnic cel puțin 1/3 din volumul apei din bazin și se vor asigura golirea, spalarea și dezinfectia acestuia la cel mult 3 zile.
c) Pentru bazinele fără recircularea apei și fără posibilitati de primenire continua a apei, se vor asigura golirea, spalarea și dezinfectia zilnica a bazinului și umplerea cu apa de calitatea prevăzută în standardul în vigoare.
Articolul 72
Pentru bazinele de inot, care dispun de statii de tratare și recirculare a apei, se va asigura obligatoriu și clorizarea apei.
Articolul 73
Dezinfectia bazinelor se va face, după spalare cu jet de apa, prin curatarea mecanica și stergerea peretilor și fundului bazinului cu bureti imbibati în solutie dezinfectanta.
Articolul 74
Bazinele de inot vor fi dotate obligatoriu cu: vestiare, grupuri sanitare și dusuri, separate pentru femei și barbati, în condițiile prevăzute la art. 67, pentru stranduri.
Articolul 75
Regulamentul privind utilizarea piscinelor trebuie afisat intr-o maniera vizibila pentru cei care folosesc piscina. În utilizarea piscinei, nu se va depăși numărul maxim de persoane aflate simultan în piscina, prevăzut în proiectul acesteia, numar care va fi prevăzut în regulamentul de utilizare.
Articolul 76
Accesul în piscine al persoanelor purtătoare de boli transmisibile, plagi deschise, dermite sau dermatoze trebuie impiedicat.
Articolul 77
Pentru campinguri, densitatea optima este de 50 mp teren/persoana. În fiecare camping se amenajeaza oficii prevăzute cu apa rece, apa calda necesară spalarii vaselor și grupuri sanitare cu: Numărul de WC-uri Pisoare Lavoare Dușuri 1 _____ 30(b) 1 ───── 20(f) 1 ── 30 1 ───── 30(b) 1 ───── 30(f) 1 ───── 30(b) 1 30(f) Curatenia și dezinfectia se vor face conform art. 52 și 59.
Articolul 78
Unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura și cosmetica vor functiona numai în încăperi anume destinate, care vor îndeplini urmatoarele cerințe specifice, în completarea celor prevăzute la art. 52 din aceste norme:
- să aibă peretii, pardoselile și mobilierul executate din materiale lavabile, încât să poată fi spalate și dezinfectate;
- sa dispună de lumina și de ventilatie, conform cerințelor sanitare, și să fie incalzite, în sezonul rece, în conformitate cu standardele în vigoare;
- sa dispună de instalații interioare de alimentare cu apa potabila și de canalizare, potrivit necesitatilor; numărul optim de dotari sanitare se va stabili conform standardelor de proiectare, la numărul de clienti ai unității.
Articolul 79
Colectarea parului se va face în saci de polietilena, separat de alte deseuri.
Articolul 80
Unitatile de frizerie și coafura vor fi dotate cu materialele necesare, astfel încât să se asigure servirea fiecarei persoane cu lenjerie curata, prelucrata conform art. 59; lenjeria curata se va pastra în dulapuri special destinate acestui scop, separat de lenjeria utilizata care, imediat după folosire, se colecteaza în saci de polietilena.
Articolul 81
Instrumentarul și materialele rezistente la căldură, utilizate în unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura și cosmetica se vor steriliza după fiecare persoana servita, prin căldură umeda sub presiune (autoclavare) sau căldură uscata (pupinel) sau prin procedee chimice. Materialele și aparatele care se deterioreaza la căldură se sterilizeaza la temperatura scazuta prin tratare într-un sterilizator cu gaz. Aparatele și lamele de ras se dezinfecteaza cu alcool izopropilic.
Periile de unghii se dezinfecteaza zilnic prin mentinere în apa fierbinte la 77-82 grade C, timp de 1 minut, sau la 65 grade C, timp de 10 minute, după care se usuca și se păstrează uscate.
Canapeaua pentru tratamente cosmetice și masaj va fi acoperita cu o husa din material plastic, care se curata și se dezinfecteaza zilnic cu un detergent anionic.
Pentru ras se recomanda folosirea spumelor sau a cremelor din produse comerciale tipizate și avizate sanitar.
Nu se recomanda folosirea pensulelor și a casoletelor pentru prepararea spumei de ras. Dacă totusi se folosesc, pensulele se prelucreaza după fiecare client ca și periile de unghii; casoletele se spala cu detergent anionic și se păstrează uscate.
Personalul trebuie să-și dezinfecteze mainile prin spalare cu sapun, sub jet de apa, să le usuce cu aer cald sau cu prosop de hartie, de unica folosință.
Pielea clientului, care urmeaza a fi supusă unor operațiuni posibil sangerande, trebuie dezinfectata prin spalare cu apa și sapun, urmata de aplicarea de clorhexidina sau de solutie dezinfectanta adecvata.
Articolul 82
Este interzisa servirea în unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura și cosmetica a persoanelor care sufera de boli de piele, de par sau de unghii. În cazul când în timpul lucrului se constata o asemenea boala a clientului, instrumentarul utilizat va fi sterilizat la autoclava.
Articolul 83
Echipamentul de lucru al personalului din unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura și cosmetica va fi intretinut în permanenta stare de curățenie și se va schimba zilnic sau mai des, ori de cate ori este necesar.
Capitolul 7 Norme de igiena privind produsele cosmetice
Articolul 84
Produsele cosmetice realizate în tara sau cele importate trebuie să aibă calitatea și compozitia chimica conforma standardelor interne și internationale, să fie insotite de certificat de calitate și aviz sanitar eliberat de Ministerul Sănătății, astfel încât sa nu constituie un pericol pentru sănătatea populatiei care le utilizeaza, prin conținutul lor chimic, microbiologic, toxicologic, parazitologic sau al poluarii radioactive.
Articolul 85
Agentii economici care fabrica produse cosmetice sunt obligati ca, la fabricarea acestora, sa utilizeze numai materii prime și materiale care să corespunda condițiilor de calitate prevăzute de standarde, caiete de sarcini, specificatii tehnice, norme sanitare, precum și normelor de protecție a mediului în vigoare.
Articolul 86
Materiile prime utilizate vor fi verificate prin analiza în laboratoarele firmei producătoare.
Materiile prime și materialele folosite la fabricarea produselor cosmetice trebuie aprobate de organismele specializate ale Ministerului Sănătății.
Materiile prime vor fi insotite de certificate de calitate, care să ateste ca performantele lor corespund parametrilor inscrisi în standardele sau normele de calitate.
Articolul 87
Produsele cosmetice pot fi fabricate sau importate numai de către agentii economici care au obținut abilitarea și avizul sanitar al Ministerului Sănătății.
Pentru produsele cosmetice fabricate în România, raspunderea pentru calitatea acestora revine agentului economic sub a cărui marca se produc și se comercializeaza acestea.
În cazul produselor cosmetice și al materiilor prime provenite din import, raspunderea pentru calitatea acestora revine agentului economic care a efectuat importul.
Se interzice comercializarea altor produse cosmetice decat cele prevăzute în avizul sanitar eliberat de Ministerul Sănătății pentru a fi comercializate pe teritoriul tarii.
Articolul 88
Ambalajele folosite pentru produsele cosmetice trebuie să asigure menținerea calității și cantității acestora, să fie realizate din materii reciclabile și să aibă asigurate condițiile de valorificare sau eliminare ecologica.
Materialele de ambalare și ambalajele utilizate pentru produsele cosmetice trebuie să fie avizate din punct de vedere sanitar de către Ministerul Sănătății.
Ambalajele trebuie să fie curate, uscate, neinfectate, fără miros și să asigure integritatea produselor.
Articolul 89
Etichetarea și marcarea produselor cosmetice vor cuprinde obligatoriu elemente de identificare a produsului, a producătorului, a tarii în care au fost fabricate și ambalate, termenul de valabilitate, indicatiile și precautiile de folosire a acestora.
Articolul 90
Produsele cosmetice se comercializeaza numai în cadrul termenului de valabilitate stabilit. Se interzice prelungirea termenului de valabilitate expirat, prin reetichetare sau reambalare de către producător. Comercializarea produselor cosmetice fără termen de valabilitate sau cu termen de valabilitate expirat este interzisa.
Articolul 91
Este interzisa prezentarea prin publicitate a altor valori ale parametrilor calitativi ai cosmeticelor decat cele efectiv realizate.
Articolul 92
La manipularea, transportul și depozitarea produselor cosmetice se vor asigura condiții igienico-sanitare care să permită menținerea stabilitatii parametrilor calitativi și a salubritatii acestora.
Transportul produselor cosmetice se va face cu mijloace de transport acoperite, aerisite, uscate și igienizate.
Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentele de certificare a calității, intocmite conform dispozițiilor legale în vigoare.
Pastrarea și depozitarea cosmeticelor se vor face în spatii curate, pe rafturi sau gratare, aerisite, curatate și dezinfectate, ferite de razele solare și de surse directe de căldură și inghet.
Se vor evita orice condiții de pastrare, depozitare și transport care ar putea afecta calitatea produselor cosmetice, astfel încât utilizarea acestora sa nu puna în pericol sănătatea populatiei.
Articolul 93
Produsele cosmetice se comercializeaza numai în spatii autorizate de organul sanitar teritorial al Ministerului Sănătății. Se pot comercializa numai produsele cosmetice testate și certificate (avizate) de Ministerul Sănătății, conform normelor legale, și care respecta condițiile de calitate din standardele specifice fiecarui produs, astfel încât acestea sa nu afecteze sănătatea populatiei.
Articolul 94
Se interzice livrarea și se retrag de la comercializare produsele cosmetice la care organele abilitate de lege sau specialistii aflati în control constata deprecierea parametrilor calitativi și cantitativi prevăzuți de standarde, produse ce ar putea afecta sănătatea populatiei.
Capitolul 8 Norme de igiena pentru transporturile de persoane
Articolul 95
La proiectarea, execuția și functionarea construcțiilor, vehiculelor și cailor de transport se vor respecta condițiile minimale indispensabile pentru asigurarea protectiei sănătății pasagerilor și personalului. Fiecare societate comerciala sau regie autonoma, care face servicii de transport, are obligația să respecte aceste norme minimale și să-și intocmeasca, pe baza acestora, regulamente de functionare și exploatare, care pot cuprinde prescriptii mai severe decat cele minimale, în scopul indeplinirii cerințelor urmatoare:
- apa și alimentele, materialele și ustensilele folosite să fie protejate de contaminarea cu microorganisme patogene și substante toxice;
- persoanele nu trebuie să între în contact cu deseurile periculoase, mai ales de origine umana, considerate contaminate;
- persoanele nu trebuie să între în contact cu insectele, rozatoarele și cu alti vectori de boli infectioase;
- persoanelor li se vor asigura condiții care să le protejeze de accidente sau riscuri de imbolnavire.
A. Transportul în comun urban și preorasenesc
Articolul 96
La proiectarea și construcția mijloacelor de transport în comun (autobuze, troleibuze, tramvaie), precum și a utilitatilor legate de traseele acestora, se vor lua măsuri pentru a se evita emisiile poluante și sursele de zgomot și pentru a se aplică toate mijloacele tehnice, în scopul evitarii accidentarii cetatenilor.
Societățile comerciale și regiile autonome care fac servicii de transport în comun, urban și preorasenesc, vor lua măsuri de întreținere permanenta a condițiilor de igiena optime în mijloacele de transport, la capetele de linii și în statii.
Articolul 97
La amenajarea traseelor mijloacelor de transport în comun se va ține seama de urmatoarele necesități privind menținerea sănătății populatiei și a personalului:
a) alegerea traseului se va face astfel încât acesta sa nu parcurga zone cu obiective protejate (locuinte, parcuri, locuri de odihnă, de studiu, asistența medicală, ingrijirea copiilor și batranilor etc.), iar dacă acest lucru este inevitabil din considerente urbanistice, se vor pastra distante, stabilite prin studii de impact, între aceste trasee și obiectivele protejate; în aceste studii se vor lua în considerare emisiile de poluanti chimici și pulberi, de zgomot și de vibratii;
b) alegerea amplasamentelor statiilor se va face ținându-se seama și de posibilitatile unor categorii de populatie (varstnici, copii, bolnavi cu maladii cronice, handicapati) de a parcurge, pe jos, distanta de la locuinta lor la statie;
c) amenajarea traseelor se va face în asa fel încât să se reduca la minimum impactul poluantilor asupra sănătății publice (linii de tramvai insonorizat, pavimente din materiale care să nu produca zgomot și sa nu elibereze în atmosfera substante chimice sau pulberi periculoase, evitarea detaliilor accidentale în suprafetele pavimentelor etc.). La capetele de linii se vor amenaja cabine pentru personal și pentru adapostirea conducătorilor de vehicule, prevăzute cu grupuri sanitare (chiuvete, dusuri, WC-uri), și la care să se asigure iluminatul, ventilatia și încălzirea, conform standardelor în vigoare.
La amenajarea statiilor se va urmări să se acopere cat mai multe dintre necesitatile de protecție a calatorilor care asteapta (adapostirea de intemperii, protecție față de temperaturile prea scazute sau prea ridicate, față de iradierea solara directa sau de vanturi puternice). Aceste statii pot fi cuplate cu unități comerciale sau de servicii, cu respectarea normelor prevăzute în standardele în vigoare, referitoare la aceste unități.
Articolul 98
La construcția și amenajarea mijloacelor de transport în comun, se vor lua urmatoarele măsuri:
a) reducerea la minimum a emisiilor de poluanti chimici, de zgomot și de vibratii, produse prin functionarea acestora;
b) folosirea pentru finisaje a unor materiale care să permită curatarea uscata și umeda și dezinfectia;
c) dotarea vehiculelor cu sisteme de ventilatie, de incalzire, de iluminat, de evitare a insoririi directe și a curentilor de aer prea puternici;
d) amenajarea scaunelor și a spatiilor de circulatie a persoanelor în interiorul vehiculului, dotarea cu bare și cu alte instalații de sustinere și evitarea detaliilor de suprafața ascutite sau proeminente, în scopul evitarii accidentarii calatorilor;
e) asigurarea accesului lesnicios în vehicule, pentru toate categoriile de calatori, în special handicapati, copii, varstnici, bolnavi etc.; se recomanda ca cel puțin unul dintre accese să fie prevăzut cu un dispozitiv pentru urcarea carucioarelor.
Articolul 99
Amplasarea, construcția și amenajarea garajelor sau a depourilor pentru mijloacele de transport în comun se vor face în asa fel, încât sa nu se produca emisii de substante chimice, pulberi, zgomot sau vibratii care să puna în pericol sănătatea și confortul locuitorilor vecini; se interzice raspandirea pe sol a reziduurilor lichide sau a apelor uzate.
Articolul 100
Agentii economici care fac servicii de transport în comun urban și/sau preorasenesc sunt obligati sa intretina traseele, statiile și mijloacele de transport în comun, în condiții optime de igiena, să asigure întreținerea, salubrizarea, curatarea, dezinfectia și dezinsectia vehiculelor în mod permanent și să asigure un microclimat confortabil în mijloacele de transport.
În acest sens administratorii (managerii) au obligația de a întocmi, inclusiv pe baza acestor norme, regulamente de functionare și exploatare, care vor fi avizate de autoritatea sanitara locala.
B. Transportul aerian
Articolul 101
La proiectarea, construirea și în timpul exploatarii aeronavelor și a aeroporturilor se vor respecta normele de protecție sanitara a echipajului, calatorilor și personalului din aeroporturi.
Articolul 102
Aeroporturile trebuie să beneficieze de apa potabila de calitate și în cantitate suficienta pentru necesitatile proprii și pentru aprovizionarea aeronavelor. Instalatiile și utilajele folosite trebuie să functioneze în asa fel, încât sa nu modifice calitatea apei din retea.
Controlul calității apei se face conform metodologiei Ministerului Sănătății; pentru aprovizionarea aeronavelor se va pastra o evidenta speciala, care să precizeze data și ora alimentarii, cantitatea și calitatea apei introduse (clor rezidual liber), precum și utilajul/instalatia de alimentare.
Prelevarea probelor de apa se efectueaza saptamanal din mai multe puncte ale aeroportului, reprezentative pentru supravegherea calității apei. Clorul rezidual se controlează de minimum 3 ori pe zi. Rezultatele controlului sunt înregistrate și transmise autorității sanitare care supraveghează aeroportul.
Reteaua de apa, aflata în responsabilitatea directa a autorității aeroportului, trebuie să fie construita, exploatata și intretinuta astfel încât sa distribuie permanent apa de calitate conform prevederilor STAS nr. 1.342/1991.
Articolul 103
În aeroporturi, punctele de alimentare cu apa pentru calatori trebuie să fie realizate din material inoxidabil și montate sub un unghi care să nu permita raspandirea apei pe paviment.
Gura de apa trebuie să fie montata la un nivel superior preaplinului chiuvetei. Jetul trebuie protejat printr-un dispozitiv inoxidabil, montat astfel încât gura consumatorului sa nu atinga gura de apa.
Articolul 104
Camionul-cisterna folosit pentru transportul apei până la aeronava trebuie să fie utilizat numai pentru apa potabila. Construcția cisternei trebuie să fie realizata din materiale avizate sanitar pentru transportul apei potabile (rezistent la coroziune, care să nu cedeze la metale sau la alte substante și care să confere etanseitate etc.).
Gurile de intrare și iesire trebuie să fie orientate în jos și să fie prevăzute cu dispozitive nefiletate, care să permită racordul rapid al tubulaturii de alimentare a cisternei și a aeronavelor.
Cisterna va fi periodic dezinfectata, împreună cu tubulatura de alimentare.
Articolul 105
Aeroporturile trebuie să fie dotate cu instalații de evacuare a deseurilor solide și lichide atât de la aeronave, cat și la sol. Sistemele de evacuare trebuie să indeplineasca condițiile de la art. 28-36 din prezentele norme, precum și urmatoarele:
- evacuarea apelor uzate de la grupurile sanitare să se faca complet, în mod etans, fără a periclita mediul și sănătatea;
- instalatiile și utilajele trebuie dezinfectate saptamanal sau după fiecare descarcare totala în reteaua de canalizare sau în alte sisteme autorizate.
Articolul 106
Aeroporturile trebuie dotate cu instalații adecvate prepararii, manipularii și servirii, în condiții igienice, a alimentelor și bauturilor. Trebuie sa dispună de echipamentul necesar conservarii prin frig a alimentelor, pentru spalarea și dezinfectia veselei și a ustensilelor și pentru transportul și manipularea alimentelor la bordul aeronavelor.
Sursele de alimentare trebuie să fie avizate, autorizate și controlate de autoritățile sanitare.
Articolul 107
Pentru protectia pasagerilor, a echipajului și a populatiei de la sol contra insectelor, rozatoarelor și altor vectori de boli transmisibile, aeroporturile trebuie să dispună de servicii de lupta contra vectorilor (tantari, muste, purici, paduchi, sobolani etc.), precum și de echipamente și substante de combatere a daunatorilor (dezinsectie și deratizare), avizate de autoritatea sanitara.
În vederea eliminarii insectelor zburatoare și a rozatoarelor, se aplică masurile de combatere în aeronave, vehicule, în cladiri și pe o raza de 400 m în jurul perimetrului aeroportului.
Aeroportul trebuie să dispună de mijloace pentru dezinfectia și dezinsectia echipajului, calatorilor și bagajelor, precum și a altor obiecte și instalații.
Articolul 108
Aeroportul trebuie să dispună de cabinet medical dotat cu personal, materiale și local corespunzător.
În aeroport personalul medical trebuie să asigure și serviciile de inspecție
și avizare privind salubritatea, astfel încât echipajul și calatorii să fie protejati sanitar.
Aceasta activitate trebuie să se refere la:
- tipul, calitatea și starea materialului;
- eficacitatea și rapiditatea operațiunilor;
- capacitatea și competența personalului.
Articolul 109
În aeroporturi trebuie asigurate zone de tranzit direct, supravegheate de autoritățile sanitare locale, precum și posibilitati de izolare a bolnavilor suspecti de maladii transmisibile.
Articolul 110
Aeronavele trebuie să dispună de apa potabila provenind de la reteaua aeroporturilor, cu respectarea normelor de calitate.
Rezervoarele, conductele, recipientele și buteliile folosite pentru distributia sau conservarea apei la bordul aeronavelor trebuie să fie intretinute igienic, astfel încât sa nu modifice calitatea apei și să fie supuse periodic operațiunilor de dezinfectie.
Articolul 111
Racordul de umplere a rezervorului de apa trebuie să fie situat pe partea opusa și anterior față de racordurile servind la evacuarea apelor uzate. Orificiul de admisie a apei trebuie să fie de alt tip și de alte dimensiuni decat orificiul pentru evacuare sau spalare.
Articolul 112
Punctul de apa de pe aeronava trebuie să fie accesibil și situat în sectorul serviciilor aeronavei.
Articolul 113
La fiecare schimbare/alimentare cu apa a aeronavei, clorul rezidual trebuie să fie de maximum 0,25 mg/l.
Articolul 114
Apele uzate de la bordul aeronavelor trebuie să fie colectate și conservate în recipiente neabsorbante și etanse.
Tinetele trebuie să aibă capacitatea corespunzătoare numarului de calatori, să fie etanse și fixate de aeronava.
Bacurile fixe de la bordul aeronavelor trebuie să aibă gura de evacuare etansa pentru a nu permite raspandirea apelor uzate în timpul zborului.
Aceste bacuri au gura de descarcare de dimensiuni care să permită racordul tubulaturii de evacuare a cisternelor de vidanj.
Pentru zborurile la mare altitudine este indicat a se introduce în fiecare tineta/bac 1 litru de etilenglicol, în scopul evitarii congelarii lichidului și blocarii orificiului de vidanj.
Articolul 115
Aeronava trebuie să dispună de un lavabou realizat din material rezistent, usor de spalat și bine fixat. Gura robinetului va fi situata la 2,5 cm deasupra orificiului preaplinului. Grupul sanitar trebuie să dispună de sapun și servetele în cantitate suficienta, de apa calda și rece.
Articolul 116
Recipientele utilizate în caz de rau de zbor trebuie să fie realizate din material neabsorbant și etans.
C. Transporturile feroviare
Prezentele norme se referă la elementele fixe - statii CF, triaje, depouri, revizii vagoane, ateliere, poduri, tunele și la elemente mobile - materialul rulant.
Articolul 117
Elementele fixe trebuie să dispună de sisteme de alimentare cu apa potabila, de indepartare a apelor uzate, a deseurilor solide și lichide. De asemenea, se vor asigura unități de alimentatie publică/colectiva, asistența medicală și altele.
Articolul 118
Statia de cale ferata se amplaseaza în perimetrul localității și se dimensioneaza corespunzător volumului traficului. Se iau măsuri de protecție - perdele vegetale și panouri din materiale fonoabsorbante. Se amenajeaza cai de acces și parcari suficiente, cai de acces în și din interior, cu sens unic, sisteme de ventilatie, iluminat și incalzire.
La proiectarea, construcția și amenajarea statiilor se vor asigura:
a) peroane spatioase cu pavimentul realizat din materiale antiderapante, ce permit întreținerea usoara, și care să impiedice dispersia particulelor în aer; lungimea peronului trebuie să fie cel puțin egala cu lungimea garniturii de tren; înălțimea peronului trebuie calculată în asa fel, încât distanta dintre ultima treapta a vagonului de calatori și peron să fie mai mica de 20 cm; peroanele vor fi prevăzute cu mobilier adecvat, confectionat din materiale lavabile;
b) sisteme de distribuție a apei potabile în jet ascendent sau cu fantani, care să respecte condițiile prevăzute la cap. III din prezentele norme;
c) cosuri pentru colectarea reziduurilor solide, amplasate pe peron, sali de asteptare, alte zone publice; în cosuri se vor introduce pungi din polietilena în care se colecteaza deseurile și se indeparteaza o dată cu acestea; deseurile se evacueaza și se neutralizeaza conform prevederilor cap. V din prezentele norme;
d) sali de asteptare prevăzute cu mobilier adecvat, în numar suficient, confortabil, confectionat din materiale lavabile; salile de asteptare vor fi prevăzute cu sisteme de incalzire nepoluante și sisteme de aerisire eficiente;
e) nivelul iluminatului artificial al peroanelor și salilor de asteptare va fi minimum 70 lucsi pentru iluminat fluorescent;
f) grupuri sanitare (WC, latrine cu fosa vidanjabila, pisoare), în numar suficient; grupurile sanitare vor fi mentinute în stare de functionare și de curățenie, dezinfectate zilnic cu substante clorigene sau cu alte produse avizate de Ministerul Sănătății; dotarea grupurilor sanitare cu materiale se va face conform prevederilor art. 51 din prezentele norme.
Articolul 119
Statiile care dispun de rezervoare de apa vor asigura buna întreținere și dezinfectie a acestora; se va asigura un sistem mecanic de extractie a apei, iar "trenul de apa" va fi avizat și autorizat sanitar și va fi intretinut și dezinfectat permanent.
Articolul 120
Celelalte unități care asigura functionarea statiei și servirea calatorilor vor respecta normele de igiena corespunzătoare specificului de functionare.
Articolul 121
Reviziile de vagoane vor fi dotate cu instalatiile, materialele și personalul necesar de salubrizare și întreținere a vagoanelor de calatori, asigurandu-se:
a) alimentarea cu apa a rezervoarelor, care se va face astfel încât sa nu fie contaminati hidrantii și sistemele de aprovizionare; se vor dezinfecta rezervoarele de apa la fiecare pregatire a vagoanelor;
b) instalații de preincalzire a vagoanelor în sezonul rece;
c) canal tehnic pentru revizia vagoanelor, care nu poate fi utilizat pentru operațiunile de salubrizare;
d) statii de spalare, cu instalații de apa calda și materiale de curățenie;
e) evacuarea apelor reziduale și a deseurilor menajere, provenite din operațiunile de salubrizare se va face cu respectarea prevederilor cap. V din prezentele norme.
Articolul 122
Vagoanele pentru calatori vor fi construite din materiale cu stabilitate chimica - coeficient scăzut de conductibilitate termica și electrica, cu protejarea platformelor de trecere între vagoane împotriva factorilor meteorologici, cu grad de securitate a treptelor și usilor și cu:
a) latimea coridorului de minimum 0,70 m;
b) ferestre din sticlă securitate fono- și termoizolanta (geamuri duble), având mecanisme sigure și usor de manuit;
c) dotarea cu paliere portbagaj din grila metalica sau material plastic, cu cuiere, oglinzi și recipiente pentru deseuri;
d) instalații de apa și de evacuare a apelor uzate, de iluminat, incalzire și ventilatie;
e) spatiu pentru spalat lângă WC, cu planseu impermeabil, oglinda, cuier, lavoar, iluminat artificial, priza electrica, vas pentru sapun lichid, cu dispozitiv de dozare, cutie pentru prosoapele de hartie utilizate;
f) fotoliile din compartimente, realizate din material usor de curatat;
g) în compartiment trebuie să se asigure starea de confort:
- temperatura în sezonul rece să fie minimum 18 grade; sursele de căldură să fie curate; temperatura corpului de încălzit sa nu depășească 80 grade și să fie prevăzute cu ecrane de protecție;
- calitatea aerului interior în urma ventilatiei să fie: maximum 0,1% CO2, 1 mg pulberi/mc aer, umiditate relativa 35-70%, viteza curentilor de aer 0,15 m/sec. iarna și 0,25 m/sec. vara;
- iluminarea naturala 1/3,3, iar cea artificiala fluorescenta 200 lucsi;
h) conducte de alimentare cu apa, realizate din materiale prevăzute în standardele în vigoare, izolate termic și prevăzute cu dispozitive de incalzire pentru protecție împotriva inghetului;
i) conducte de evacuare a apelor uzate, termoizolate și dispuse astfel încât sa nu murdareasca instalatiile de sub vagoane (osii, boghiuri);
j) rezervor pentru apa, cu o capacitate minima de 10 l/loc vagon; umplerea se face prin racorduri etanse, cu protecție împotriva contaminarii apei;
k) W.C.-ul, racordat la instalatia de apa și cu sistem de evacuare a apei uzate, cu planseul realizat din materiale impermeabile și usor lavabile, dotat cu o cutie metalica sau material plastic, pentru depunerea reziduurilor solide, vas pentru sapun lichid, cu dispozitiv de dozare, raft pentru obiecte de toaleta, sub care se va fixa inscripția "Apa nepotabila", cutie pentru servete din hartie curate, separat, cutie pentru servetele utilizate, cutie pentru tampoanele igienice folosite, suport pentru hartie igienica, vas cu solutie dezinfectanta pentru vasul W.C.-ului, montat lângă rezervorul de apa;
l) dotarea minima:
- sapun lichid - 0,4 l/sapuniera;
- hartie igienica - 1/2 rulou/1 cabina W.C.;
- servetele - 1/4 pachete/cutie pentru prosoape;
- tablete dezodorizante - 15 g/1 cabina W.C.;
- materiale dezinfectante;
- pungute din polietilena, pentru colectarea tampoanelor igienice folosite.
Articolul 123
Vagonul de dormit va fi prevăzut cu cusete (2, 3, 4 locuri), spatiu pentru conductori, încăperi pentru încălzit și pentru utilaje sanitare:
a) cusetele trebuie să dispună de paturi prevăzute cu dispozitive de ridicare la perete, astfel încât să se asigure sederea comoda în timpul zilei, etajere și nise pentru bagaje, garderoba pentru haine, precum și cu sistem de masa cu lavoar, dispozitiv de deschidere a sticlelor, etajere, suport pentru pahare, iluminat propriu; de asemenea, vor avea scara, dulap, cuier, cutie pentru resturi, cu o mica punga din plastic, lenjerie de pat, prosoape pentru fiecare persoana;
b) incaperea pentru conductori va avea dotarile pentru igiena individuala, dulap pentru imbracaminte, dulap pentru alimente, bauturi, frigider, instalații pentru fierberea apei, dulap pentru lenjerie curata și, separat, pentru cea utilizata, chiuveta pentru spalarea vaselor, cu apa calda și rece;
c) alimentarea cu apa trebuie să asigure 25 l/loc de dormit;
d) sistemul de incalzire trebuie să asigure 18 grade - 22 grade în cuseta, 23 grade - 25 grade în spalatoare și 18 grade la W.C.;
e) iluminatul artificial va fi de 50 lucsi la toaleta și de 100 lucsi deasupra oglinzii;
f) lenjeria de pat se colecteaza în saci impermeabili și se prelucreaza conform prevederilor art. 59 din prezentele norme;
g) dezinsectia și deratizarea periodica, lunar sau la nevoie.
Articolul 124
Transportul subteran va respecta normele de igiena generale și va avea urmatoarele condiții specifice:
a) sistem de ventilatie, care să asigure microclimatul corespunzător calatorilor atât în statii, cat și în vagoane;
b) iluminat artificial - minimum 100 lucsi;
c) sistem de acces cu scari simple și scari rulante sau ascensoare;
d) deratizare trimestriala și la nevoie.
D. Transporturile navale
Articolul 125
Amplasarea, proiectarea și realizarea porturilor se vor face, ținându-se seama de distantele față de apa și de localitate, de posibilitatea de amenajare a acvatoriului, a malurilor, a cheiurilor, a instalațiilor de acostare a navelor și a spatiilor de depozitare, în asa fel, încât sa nu se influenteze în mod negativ starea de sănătate și confortul populatiei și al personalului.
Articolul 126
Portul va dispune de o retea de distribuție a apei de baut, racordata la reteaua localității sau la surse proprii, cu respectarea prevederilor cap. II din prezentele norme. Reteaua va avea instalati hidranti pentru aprovizionarea cu apa de baut a navelor. Functionarea retelei de apa de baut a portului se va desfășura cu respectarea prevederilor art. 102 din prezentele norme.
Articolul 127
Portul va dispune de o retea de canalizare, fie racordata la reteaua de canalizare a localității, fie racordata la sisteme proprii de tratare și neutralizare a apelor uzate, cu respectarea prevederilor cap. IV din prezentele norme. Reteaua de canalizare va fi prevăzută cu prize terestre și/sau salupe speciale de preluare. Apele uzate vor fi deversate în bazine receptoare, numai cu respectarea prevederilor legislației sanitare și de mediu și a standardelor în vigoare, fiind interzisa descarcarea apelor reziduale și a deseurilor lichide în apele bazinului portuar.
Articolul 128
Pe platforma portuara se vor asigura condițiile de salubritate conform cap. V din prezentele norme.
Articolul 129
Pe platforma portuara, în cladirile și instalatiile portuare este obligatorie combaterea vectorilor (rozatoare, insecte etc.) conform prevederilor art. 52 lit. b) din prezentele norme.
Articolul 130
La proiectarea și realizarea navelor se va realiza, în cadrul functionalitatilor specifice, și un complex social care să cuprindă cabine, dormitoare, bucatarii, bai, lavabouri, dusuri, sali de mese, grupuri sanitare, infirmerie, depozite de alimente, depozite de materiale și alte utilitati.
Articolul 131
Navele vor fi prevăzute cu sisteme de inmagazinare a apei potabile și cu retea de distribuție, asigurandu-se o cantitate medie de 32-120 l/pers./zi.
Functionarea sistemului de aprovizionare cu apa se face în conformitate cu prevederile cap. II din prezentele norme; dezinfectia cu substante clorigene se va face conform cap. III din prezentele norme și cu metodologia de supraveghere a apei potabile.
Reteaua de apa de pe nave, precum și instalatiile aferente retelei vor fi marcate prin vopsire, în culoarea albastra, cu vopsele protectoare; robinetele de distribuție a apei de baut vor fi marcate cu inscripția "Apa potabila"; robinetele/vanele de la grupurile sanitare sau de la prizele de spalare a puntii vor fi marcate cu inscripția "Apa nepotabila".
Articolul 132
Colectarea și evacuarea apelor uzate se fac prin instalații proprii, cu evacuare în apa marii, în larg, dar numai după separarea deseurilor lichide uleioase și a grasimilor și după dezinfectia cu substante clorigene; cele doua operațiuni se vor face, de preferinta, într-un tanc colector; eficienta dezinfectiei trebuie să asigure maximum 1.000 coliformi/100 ml apa; este interzisa deversarea apelor uzate și a deseurilor lichide în apele bazinelor portuare.
Articolul 133
Precolectarea primara a deseurilor menajere se face în recipiente din material plastic sau din metal, iar precolectarea secundara, în pubele sau compartimente etanse, situate în punctele accesibile, cu evacuare finala prin preluarea în porturi de către mijloace auto specifice.
Articolul 134
În timpul stationarii în porturi se efectueaza curatarea generală a navei, urmata de dezinfectie, dezinsectie și deratizare.
Articolul 135
Pasagerilor și personalului li se va asigura cazarea în condiții de confort termic, ambianta luminoasa, sonora și cromatica, microclimat și calitate a aerului interior, mediu biotoxicologic și dotari, conform prevederilor cap. VI din prezentele norme.
Articolul 136
În cadrul asistentei medicale acordate pasagerilor și personalului se includ și masurile de igiena și antiepidemice pentru profilaxia contra bolilor specifice zonelor tropicale și de control igienico-sanitar.
Articolul 137
Personalul medical aduce la cunoștința comandantului navei masurile speciale profilactice și de combatere, specifice bolilor transmisibile, în scopul informării autorităților portuare asupra evenimentelor deosebite, conform cerințelor Regulamentului Sanitar International; de asemenea, personalul medical atesta efectuarea și eficienta masurilor de combatere a insectelor și rozatoarelor, controlează zilnic calitatea apei de baut și a alimentelor.
E. Transportul rutier interurban
Articolul 138
Pentru transportul rutier interurban de calatori, mijloacele de transport se vor construi și amenaja conform prevederilor art. 95 și 98 din prezentele norme.
Pentru distante mai mari de 100 km este obligatorie asigurarea unui loc pe scaun pentru fiecare calator. Pentru distante mai mari de 500 km se vor asigura mijloace de transport cu grup sanitar (W.C. și chiuveta) și cu scaune reglabile.
Articolul 139
La proiectarea, construcția, amenajarea și functionarea autogarilor se vor respecta prevederile art. 48, 49, 50, 51, 52, 53 și 54 din prezentele norme.
Alimentarea cu apa a calatorilor se va face în condițiile prevăzute la art. 103 din prezentele norme.
Întreținerea mijloacelor de transport se va face cu respectarea prevederilor art. 99 din prezentele norme.
Articolul 140
La proiectarea, construcția, amenajarea și exploatarea autostrazilor se vor respecta condițiile impuse de necesitatile de protejare a persoanelor care folosesc autostrada și a populatiei, în general.
Alegerea amplasamentului traseului autostrazii se va face în urma unui studiu de impact asupra mediului și sănătății. În alegerea amplasamentului se vor avea în vedere urmatoarele necesități:
- reducerea la minimum a nivelurilor de zgomot și vibratii și a emisiilor de poluanti atmosferici;
- facilitarea circulației populatiei locale prin construirea de treceri denivelate pentru traversarea autostrazii;
- evitarea traversarii zonelor protejate de către traseul autostrazii.
Amenajarea și exploatarea autostrazilor se vor face, ținându-se seama de urmatoarele necesități:
- plantarea de perdele vegetale de protecție la distantele impuse de legislatia în vigoare;
- montarea de panouri fonoabsorbante la trecerea prin apropierea locuintelor;
- amenajarea de locuri de odihnă la distante de maximum 30 km, amplasate la minimum 50 m de autostrada. Acestea vor fi dotate cu grupuri sanitare cu apa potabila curenta (W.C., chiuvete, dusuri), cu amenajari pentru odihna, protejate de insorirea excesiva și de intemperii și cu amenajari pentru colectarea și evacuarea reziduurilor solide, conform prevederilor art. 39 din prezentele norme. Locul de odihnă poate fi dotat și cu statie de alimentare cu carburanti și cu unități de alimentatie publică. Amenajarile din locurile de odihnă vor fi racordate la reteaua de energie electrica.
Apele uzate vor fi colectate, prelucrate și evacuate conform prevederilor art. 28-36 din prezentele norme.
- la toate amenajarile de pe autostrăzi se vor prevedea accese speciale pentru persoanele handicapate;
- asigurarea unui iluminat corespunzător pe timp de noapte;
- montarea la distante de maximum 5 km a telefoanelor publice pentru urgentele medicale.
Capitolul 9 Norme privind produsele pesticide utilizate în profilaxia sanitar-umana
Articolul 141
Utilizarea pesticidelor în combaterea artropodelor și a rozatoarelor, vectoare de maladii transmisibile și/sau generatoare de disconfort, se va face în asa fel, încât sa nu fie afectată starea de sănătate a populatiei, prin efectul toxic al acestor produse.
Articolul 142
În actiunile de combatere se utilizeaza numai produsele cuprinse în lista aprobata prin ordin al ministrului sănătății și publicata sub titlul "Produsele pesticide avizate pentru profilaxia sanitar-umana". Lista se va actualiza și publică anual.
Produsele avizate pentru aceasta activitate la o dată ulterioară publicarii listei se pot utiliza pe baza avizului sanitar eliberat de Ministerul Sănătății.
Articolul 143
Produsele care se încadrează în grupele I și a II-a de toxicitate pot fi utilizate numai de operatori calificati și autorizati de inspectoratele de politie sanitara și medicina preventiva teritoriale și nu se pot comercializa sau distribui către populatie.
Tratamentele cu pesticide din grupele I și a II-a de toxicitate pot fi efectuate în gospodariile individuale, numai în afara spatiilor de locuit, de către operatori autorizati.
Articolul 144
În actiunile de combatere se vor respecta cu strictete forma, norma și modul de utilizare a pesticidelor, stabilite o dată cu avizarea sanitara a produsului utilizat, și se vor respecta masurile de protecție a operatorilor, masurile de prevenire a poluarii mediului înconjurător și masurile pentru prevenirea unor accidente.
Actiunile de combatere pot fi efectuate de unități prestatoare de servicii de dezinsectie și deratizare.
Unitatile prestatoare trebuie să fie autorizate sanitar de către inspectoratele de politie sanitara și medicina preventiva teritoriale; ele își vor desfășura activitatea sub supravegherea și controlul tehnic al compartimentelor de specialitate din inspectoratele de politie sanitara și medicina preventiva teritoriale.
Dacă o unitate prestatoare își desfășoară activitatea și în alt teritoriu decat în cel pentru care a fost autorizata, nu va putea face acest lucru fără sa instiinteze în prealabil inspectoratul de politie sanitara și medicina preventiva din noul teritoriu.
Operatorii pentru dezinsectie și deratizare din aceste unități trebuie să fie atestati de către inspectoratul de politie sanitara și medicina preventiva teritorial, pentru aceasta activitate.
În acest scop inspectoratele de politie sanitara și medicina preventiva teritoriale pot organiza cursuri de calificare în vederea obtinerii atestării.
Articolul 145
Comercializarea produselor pesticide utilizate în profilaxia sanitar-umana se poate face numai dacă aceasta este cuprinsa în obiectul de activitate al unității comerciale.
Produsele pot fi comercializate numai în ambalaje autorizate în acest scop de către Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere București și insotite de instrucțiuni de folosire redactate în limba română. Microambalarea pesticidelor utilizate în profilaxia sanitar-umana se poate face numai cu aprobarea inspectoratelor de politie sanitara și medicina preventiva judetene. Modul de ambalare și etichetele trebuie să fie aprobate și în acest caz de Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere București.
Este interzisa portionarea și reambalarea produselor pesticide fără autorizarea de către Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere București a acestei activități.
Este interzisa utilizarea ambalajelor pentru produse pesticide în alte scopuri decat cele pentru care au fost destinate.
Este interzisa comercializarea către populatie a produselor pesticide din grupele I și a II-a de toxicitate. Comercializarea acestor produse se poate face numai către persoane fizice sau juridice autorizate în acest scop de către inspectoratele de politie sanitara și medicina preventiva teritoriale, însoțită de consemnarea instrainarii într-un registru special.
Articolul 146
Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București, primariile și agentii economici au obligația de a organiza și desfășura acțiuni de combatere a artropodelor și rozatoarelor vectoare de maladii transmisibile și/sau generatoare de disconfort, la solicitarea și cu indrumarea tehnica de specialitate a inspectoratului de politie sanitara și medicina preventiva teritorial.
Articolul 147
Cetatenii cu gospodarii individuale și asociațiile de locatari au obligația de a asigura combaterea și stingerea focarelor de artropode și rozatoare vectoare de maladii transmisibile și/sau generatoare de disconfort din gospodaria proprie sau din spatiile pe care le dețin.
Articolul 148
Inspectoratele de politie sanitara și medicina preventiva teritoriale au obligația informării populatiei cu privire la existenta în teritoriu a vectorilor care prezinta un risc pentru sănătate sau care produc un disconfort deosebit și la masurile de combatere ce trebuie luate împotriva acestora. În atingerea acestui scop, membrii comunității se pot adresa inspectoratelor de politie sanitara și medicina preventiva teritoriale pentru obtinerea informațiilor dorite.
Consiliile locale și primariile au obligația de a comunică cetatenilor masurile intreprinse în vederea combaterii artropodelor și rozatoarelor.
Capitolul 10 Normele de igiena privind inhumarea, transportul și deshumarea cadavrelor umane
Articolul 149
În cazurile de deces prin boli transmisibile, carantinale se vor lua masurile de prevenire a raspandirii infectiei, impuse de unitatile sanitare teritoriale; transportul acestor cadavre se va face numai cu avizul sanitar de transport eliberat de autoritatea sanitara teritoriala.
Articolul 150
Transportul cadavrului în afara localității în care s-a produs decesul se face după imbalsamare, într-un sicriu al cărui fund este acoperit cu materiale absorbante, este impermeabil și inchis etans.
Articolul 151
Exhumarea cadavrelor se poate face după minimum un an de la data inhumarii și numai în perioada 1 noiembrie - 31 martie; după 7 ani de la deces osemintele pot fi deshumate în orice perioada a anului, fără avizul organului sanitar.
Articolul 152
Transportul international al cadavrelor umane se face pe baza unui pasaport de transport mortuar; pentru cadavrele care sunt transportate din tara în strainatate, pasaportul de transport mortuar se elibereaza de către inspectoratul de politie sanitara și medicina preventiva din județul unde s-a produs decesul sau exhumarea. Transportul international al cadavrelor se va face în sicriu impermeabilizat, inchis ermetic, al cărui fund este acoperit cu un strat de 5 cm grosime din materii absorbante (rumegus, turba sau altele asemenea), imbibate intr-o solutie dezinfectanta. Sicriul se depune intr-o lada din lemn, bine etanseizata. Transportul intern sau international al cadavrelor prin mijloace feroviare se face conform regulamentului ministerului de resort, avizat de Ministerul Sănătății.
Articolul 153
Inhumarea cadavrelor umane se face numai în cimitire autorizate sanitar de către inspectoratul de politie sanitara și medicina preventiva judetean.
Cimitirele vor fi imprejmuite cu gard și cu o perdea de arbori. Între morminte și gardul cimitirului va fi lasata o zona libera de 3 m.
Articolul 154
Desfiintarea și schimbarea destinatiei unui cimitir se fac numai după 30 de ani de la ultima inhumare și după stramutarea tuturor osemintelor.
Desfiintarea cimitirelor înainte de acest termen se face numai cu avizul inspectoratului de politie sanitara și medicina preventiva judetean.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.