Decizia nr. 239/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1532 din Codul civil, excepție ridicată de Gheorghița Manolescu în Dosarul nr. 2.996/CIV/2005 al Curții de Apel Pitești - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal este prezent autorul excepției, prin avocat E. Buru, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Avocatul părții prezente lasă la aprecierea Curții soluționarea excepției ridicate, având în vedere că nu este motivată în raport cu dispozițiile din Constituție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, având în vedere că autorul excepției nu a indicat nici un text constituțional în susținerea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 decembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.996/CIV/2005, Curtea de Apel Pitești - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1532 din Codul civil, excepție ridicată de Gheorghița Manolescu

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul art. 1532 din Codul civil este neconstituțional, întrucât în litigiul ce are ca obiect un partaj succesoral, cheltuielile făcute de un terț au fost considerate pasiv al succesiunii, în condițiile în care terțul avea la îndemână acțiunea în pretenții împotriva tuturor moștenitorilor sau împotriva celui care a dat mandatul.

Curtea de Apel Pitești - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția ridicată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că autorul excepției nu a indicat nici o normă constituțională căreia textul de lege criticat i-ar contraveni, ceea ce echivalează cu nemotivarea excepției. De asemenea, arată că susținerile acestuia privesc modul de aplicare și interpretare a legii. În concluzie, consideră că textul criticat este constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Excepția are ca obiect art. 1532 din Codul civil, text ce are următorul conținut: "Mandatul este un contract în puterea căruia o persoană se obligă, fără plată, de a face ceva pe seama unei alte persoane de la care a primit însărcinarea".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției nu invocă în susținerea acesteia nici un text constituțional, arătând doar că unele cheltuieli făcute de un terț au fost considerate pasiv al succesiunii, deși acesta avea la îndemână acțiunea în pretenții împotriva moștenitorilor sau împotriva mandantului.

Potrivit

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

sunt neconstituționale numai prevederile de lege "[...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției". Totodată, în temeiul art. 10 alin. (2) din aceeași lege, sesizările adresate Curții trebuie motivate, iar conform art. 146 lit. d) din Legea fundamentală și

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , Curtea este competentă să se pronunțe numai în limitele sesizării. Așa fiind, neindicarea de către autorul excepției a textelor din Constituție cărora le contravin prevederile de lege criticate constituie un motiv de respingere, întrucât excepția ridicată nu este, în sensul Legii fundamentale, o excepție de neconstituționalitate. Dacă instanța de control constituțional s-ar socoti competentă să se pronunțe asupra unei asemenea excepții, ea s-ar substitui părții cât privește invocarea motivului de neconstituționalitate, exercitând astfel din oficiu acest control, ceea ce este inadmisibil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1532 din Codul civil, excepție ridicată de Gheorghița Manolescu în Dosarul nr. 2.996/CIV/2005 al Curții de Apel Pitești - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 martie 2006.