Decizia nr. 295/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Mihaela Cîrstea - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 82 din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Elisabeta Kerekes în Dosarul nr. 2.732/2005 al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că

art. 82 din Legea nr. 303/2004

se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale, fără privilegii sau discriminări.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 noiembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.732/2005, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 82 din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată, cu ocazia soluționării unui litigiu de asigurări sociale, de către Elisabeta Kerekes, în calitate de curator al copiilor minori ai magistratei Melinda Szilagyi, decedată.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile

art. 82 din Legea nr. 303/2004

contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Astfel, consideră că textul de lege criticat are un caracter discriminatoriu în privința urmașilor unor magistrați, deoarece nu permite acordarea pensiei de urmaș cu raportare la pensia de serviciu a magistraților, dacă autorul lor nu avea o vechime minimă în magistratură de 25 sau de 20 de ani.

Tribunalul Mureș - Secția civilă apreciază că excepția ridicată nu este întemeiată, textul de lege criticat nefiind contrar principiului constituțional al egalității în drepturi. În acest sens, arată că drepturile urmașilor la pensie se raportează la drepturile de pensie ale antecesorului lor. Esența pensiei de serviciu pentru magistrați este realizarea unei vechimi minime în magistratură, condiție fără de care nici urmașii nu pot beneficia de pensie calculată în raport cu pensia de serviciu.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile

art. 82 din Legea nr. 303/2004

sunt constituționale. Astfel, arată că aceste dispoziții nu aduc atingere principiului egalității în drepturi, întrucât, în raport cu vechimea realizată în magistratură, judecătorii și procurorii se află în situații diferite, ceea ce justifică tratamentul juridic diferențiat.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 82 din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, dispoziții potrivit cărora: "(1) Judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.

(2) Judecătorii și procurorii sunt pensionați la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca ponderea acestora să poată fi mai mare de 10 ani.

(3) Pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani în funcția de judecător sau procuror, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1%, fără a se putea depăși venitul brut avut la data pensionării.

(4) De pensia de serviciu beneficiază și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală.

(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) numai în funcția de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește pe baza drepturilor salariale pe care le are un judecător sau procuror în funcție în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului.

(6) De prevederile alin. (5) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcția de judecător sau procuror din motive neimputabile.

(7) Judecătorii și procurorii militari pot opta între pensia de serviciu sau pensia militară de serviciu.

(8) Judecătorii și procurorii care beneficiază de pensie de serviciu potrivit alin. (1), (2) și (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective."

În opinia autorului excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, care consacră egalitatea în drepturi.

Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate, alin. (2) al

art. 82 din Legea nr. 303/2004

a fost modificat prin articolul unic al

Legii nr. 29/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 2 martie 2006, fără a se modifica însă soluția legislativă criticată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, dreptul la pensie și la alte forme de asistență socială se exercită potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească condițiile și criteriile de acordare a pensiei, precum și modul de calcul al acesteia. De asemenea, legiuitorul, în considerarea unor situații deosebite, poate stabili condiții, criterii și un mod de calcul al drepturilor de pensie diferite pentru anumite categorii socio-profesionale. În această categorie se încadrează și pensia de serviciu pentru magistrați, reglementată, în mod derogator de la dreptul comun în materie, prin

art. 82 din Legea nr. 303/2004 .

În ceea ce privește pensia de urmaș a soțului supraviețuitor și a copiilor, potrivit regulilor generale enunțate de

Legea nr. 19/2000 , aceasta se acordă și se calculează cu raportare la drepturile de pensie de care beneficia soțul, respectiv, părintele la data decesului. Prin urmare, așa cum reiese și din interpretarea

art. 84 din Legea nr. 303/2004 , soțul supraviețuitor și copiii judecătorilor și procurorilor, care îndeplinesc condițiile prevăzute de

Legea nr. 19/2000 , vor beneficia de drepturile consacrate de

art. 82 din Legea nr. 303/2004

doar dacă antecesorii lor aveau dreptul la pensie de serviciu în condițiile prevăzute de acest text de lege.

Autorul excepției consideră ca fiind discriminatorii dispozițiile

art. 82 din Legea nr. 303/2004 , pentru că nu recunosc dreptul la pensia de serviciu judecătorilor și procurorilor care nu au realizat în magistratură o vechime de cel puțin 25 de ani sau 20 de ani, astfel că nici urmașii acestora nu pot beneficia de aceste drepturi.

După cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, în concordanță și cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, egalitatea în drepturi nu înseamnă uniformitate, iar situațiile obiectiv diferite justifică și instituirea unui tratament juridic rezonabil diferențiat. Or, judecătorii și procurorii care nu au realizat o vechime minimă în magistratură de 25 sau de 20 de ani se află într-o situație obiectiv diferită față de cei cu o asemenea vechime. De altfel, vechimea în magistratură reprezintă condiția și motivul pentru care legiuitorul a instituit pensia specială de serviciu pentru magistrați.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 82 din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Elisabeta Kerekes în Dosarul nr. 2.732/2005 al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 martie 2006.