Acord · Act Internațional

Acordul din 25 iunie 1996

între România și Republica Federala Germania privind promovarea și protejarea reciproca a investitiilor de capital

prezumat în vigoare

Data actului
25 iunie 1996
Emitent
Act Internațional
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 154 din 14 iulie 1997
Structură
13 articole · 16.792 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

România și Republica Federala Germania, denumite în cele ce urmeaza părți contractante,

în dorința de a intensifica cooperarea economica dintre cele doua state,

preocupate sa creeze condiții favorabile pentru investițiile de capital ale cetatenilor sau societatilor unui stat pe teritoriul celuilalt stat,

recunoscand ca promovarea și protejarea pe bază de acord a acestor investitii de capital sunt menite sa stimuleze inițiativa economica privată și sa conduca la cresterea bunastarii ambelor popoare,

au convenit cele ce urmeaza:

Articolul 1

(0)

În sensul prezentului acord:

(1)

Notiunea investitii de capital cuprinde active de orice natura, investite de către cetățeni sau societăți ale unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, în conformitate cu legile și reglementarile acesteia din urma, în special, dar nu exclusiv:

a) proprietatea asupra bunurilor mobile și imobile, precum și alte drepturi reale, ca ipoteci și drepturi de gaj;

b) drepturi de participatie la societăți, precum și alte modalități de participare la societăți;

c) drepturi de creante, care au fost utilizate pentru realizarea unei valori economice, sau drepturi cu privire la prestatii care au o valoare economica;

d) drepturi de proprietate intelectuala, cum ar fi, în special: drepturi de autor, brevete, modele utilitare, modele și mostre industriale, marci, nume comerciale, secrete de serviciu și secrete comerciale, procedee tehnice, know-how și goodwill;

e) concesiuni de drept public, inclusiv concesiuni de prospectare și exploatare, precum și alte drepturi conferite prin lege sau prin contract; orice modificare a formei în care vor fi plasate activele nu va afecta caracterul lor de investiție de capital.

(2)

Notiunea venituri desemneaza acele sume obtinute dintr-o investiție de capital într-o perioadă de timp determinata, cum ar fi: cote-părți din profit, dividende, dobanzi, redevente sau alte onorarii.

(3)

Notiunea cetatean desemneaza:

a) referitor la Republica Federala Germania:

- germani, în sensul legii fundamentale a Republicii Federale Germania;

b) referitor la România:

- persoanele fizice care, în conformitate cu legile și reglementarile române, sunt considerate a fi cetatenii săi.

(4)

Notiunea societăți desemneaza:

a) referitor la Republica Federala Germania:

- orice persoană juridica, precum și orice societate comerciala sau orice alta societate sau asociație cu sau fără personalitate juridica, care își are sediul pe teritoriul Republicii Federale Germania, indiferent dacă activitatea sa este orientata sau nu spre obtinerea de profit;

b) referitor la România:

- orice persoană juridica constituita în conformitate cu legile și reglementarile românești și având sediul în România.

(5)

Notiunea teritoriu desemneaza teritoriul fiecarei părți contractante, inclusiv marea sa teritoriala, aflata sub suveranitatea sa, precum și zona economica exclusiva și platoul continental, asupra cărora fiecare parte contractantă exercita drepturi suverane sau jurisdictie în conformitate cu dreptul international.

Articolul 2

(1)

Fiecare parte contractantă va promova pe teritoriul sau, pe cat posibil, investițiile de capital ale cetatenilor sau ale societatilor celeilalte părți contractante, va permite aceste investitii de capital, în concordanta cu legile și reglementarile sale, și va emite autorizatiile necesare acestora. Aceasta va trata investițiile de capital, în fiecare caz în parte, în mod just și echitabil.

(2)

Nici o parte contractantă nu va afecta în nici un fel, prin măsuri arbitrare ori discriminatorii, administrarea, întreținerea, folosirea sau exploatarea investitiilor de capital ale cetatenilor sau societatilor celeilalte părți contractante pe teritoriul sau.

Articolul 3

(1)

Fiecare parte contractantă va trata nu mai puțin favorabil, pe teritoriul sau, investițiile de capital care se afla în proprietatea sau sub influența cetatenilor sau societatilor celeilalte părți contractante decat investițiile de capital ale propriilor cetățeni și societăți sau decat investițiile de capital ale cetatenilor și societatilor unui stat tert.

(2)

Fiecare parte contractantă va trata pe cetatenii sau societățile celeilalte părți contractante, cu privire la activitatea lor legata de investițiile de capital de pe teritoriul sau, nu mai puțin favorabil decat pe propriii cetățeni și societăți sau decat pe cetatenii și societățile unui stat tert.

(3)

Acest tratament nu se referă la privilegiile pe care o parte contractantă le acorda cetatenilor sau societatilor unor terte state, în virtutea calității lor de membru sau asociat al unei uniuni vamale sau economice, apartenentei la o piața comuna sau o zona de comert liber ori la o organizație economica regionala similara.

(4)

Tratamentul acordat în acest articol nu se referă la facilitatile care se acordă de către o parte contractantă cetatenilor sau societatilor unor terte state, în virtutea unei conventii de evitare a dublei impuneri sau a oricarei alte înțelegeri privind probleme de impozitare.

Articolul 4

(1)

Investițiile de capital ale cetatenilor sau societatilor unei părți contractante beneficiaza, pe teritoriul celeilalte părți contractante, de deplina protecție și securitate.

(2)

Investițiile de capital ale cetatenilor sau societatilor unei părți contractante pot fi expropriate, naționalizate sau supuse unor alte măsuri cu efect de expropriere sau naționalizare, pe teritoriul celeilalte părți contractante, numai pentru cauza de utilitate publică și contra unei despăgubiri prompte, efective și adecvate. Despăgubirea trebuie să corespunda valorii investitiei expropriate, imediat inaintea momentului în care exproprierea, naționalizarea sau orice alta măsura similara efectiva sau iminenta a devenit publică. Despăgubirea, stabilita în valută liber convertibila și liber transferabila, trebuie acordată fără intarziere și urmeaza să fie supusă platii de dobanzi până la momentul platii, la nivelul uzual al ratei dobanzii, practicat de banca. Până cel mai tarziu în momentul exproprierii, naționalizarii sau unor măsuri similare, vor fi prevăzute modalități adecvate pentru stabilirea și plata despăgubirii. La cerere, legalitatea exproprierii, naționalizarii sau a unor măsuri similare, precum și cuantumul despăgubirii se vor examina pe calea unei proceduri legale.

(3)

Cetatenii sau societățile unei părți contractante, care sufera pierderi la investițiile de capital efectuate pe teritoriul celeilalte părți contractante, datorita razboiului sau altor conflicte armate, revolutiei, stării de necesitate naționala sau rascoalei, nu vor fi tratati mai puțin favorabil, de către aceasta parte contractantă, în ceea ce priveste restituirea, compensarea, despăgubirea sau alte indemnizatii, decat propriii săi cetățeni sau propriile sale societăți. Astfel de plati trebuie să fie liber transferabile.

(4)

În ceea ce priveste problemele reglementate de acest articol, cetatenii sau societățile unei părți contractante beneficiaza pe teritoriul celeilalte părți contractante de tratamentul natiunii celei mai favorizate.

Articolul 5

Fiecare parte contractantă garanteaza cetatenilor sau societatilor celeilalte părți contractante liberul transfer al plăților referitoare la investițiile de capital, în special:

a) al capitalului și al sumelor suplimentare pentru menținerea sau extinderea investitiei de capital;

b) al veniturilor;

c) pentru rambursarea imprumuturilor;

d) al sumelor rezultate ca urmare a lichidarii totale sau partiale sau instrainarii investitiei de capital;

e) al despăgubirilor prevăzute la art. 4.

Articolul 6

Dacă o parte contractantă efectueaza plati cetatenilor sau societatilor sale, în baza unei garantii, pentru investitii de capital de pe teritoriul celeilalte părți contractante, atunci aceasta cealalta parte contractantă recunoaste, fără a aduce atingere drepturilor primei părți contractante, conform art. 10, transferarea tuturor drepturilor sau pretentiilor acestor cetățeni sau societăți, către prima parte contractantă, în virtutea legii sau în baza unui act juridic. De asemenea, cealalta parte contractantă recunoaste primei părți contractante intrarea în toate aceste drepturi sau pretentii transferate, pe care prima parte contractantă este indreptatita să le exercite în aceeasi măsura ca și predecesorii săi legali. Pentru transferul plăților pe baza drepturilor sau pretentiilor transferate, sunt valabile, în mod corespunzător, art. 4 paragrafele (2) și (3) și art. 5.

Articolul 7

(1)

Transferurile, conform art. 4 paragrafele (2) și (3), art. 5 și 6, se vor efectua, fără intarziere, la cursul de schimb al pieței, existent la data transferului, pentru tranzactii la vedere, în valută în care se face transferul.

(2)

În absenta unei piete valutare, va fi utilizat fie ultimul curs aplicat investitiilor straine directe, fie cursul de schimb cel mai recent utilizat de Fondul Monetar International pentru convertirea valutelor în Drepturi Speciale de Tragere, după cum este favorabil pentru investitor.

Articolul 8

(1)

Dacă din legile și reglementarile unei părți contractante sau din obligații conforme dreptului international, care exista sau se vor stabili în viitor, în afara prezentului acord, între părțile contractante, rezultă o reglementare generală sau speciala, prin care investițiile de capital ale cetatenilor sau societatilor celeilalte părți contractante beneficiaza de un tratament mai favorabil decat cel stabilit prin prezentul acord, atunci aceasta reglementare prevaleaza acordului de fața.

(2)

Fiecare parte contractantă va respecta orice alte obligație pe care și-a asumat-o în legătură cu investițiile de capital ale cetatenilor sau societatilor celeilalte părți contractante de pe teritoriul ei.

Articolul 9

Prezentul acord este valabil, de asemenea, pentru investițiile de capital pe care cetatenii sau societățile unei părți contractante le-au efectuat în conformitate cu legile și reglementarile celeilalte părți contractante, pe teritoriul acesteia, înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord. Totusi acordul nu se va aplica în cazul diferendelor aparute înainte de intrarea sa în vigoare. Acestea urmeaza să fie solutionate în conformitate cu prevederile Acordului dintre Republica Socialista România și Republica Federala Germania privind promovarea și garantarea reciproca a investitiilor de capital, incheiat la București la 12 octombrie 1979.

Articolul 10

(1)

Diferendele dintre părțile contractante cu privire la interpretarea și aplicarea prezentului acord vor fi solutionate, pe cat posibil, între Guvernele celor două părți contractante, pe cale diplomatica.

(2)

Dacă un diferend nu poate fi solutionat în acest mod, atunci, la cererea uneia dintre părțile contractante, acesta va fi supus unui tribunal arbitral.

(3)

Tribunalul arbitral se va constitui, de la caz la caz, fiecare parte contractantă numind un membru, iar cei doi membri vor cadea de acord asupra unui cetatean al unui stat tert, ca presedinte, care va fi desemnat de către guvernele celor două părți contractante. Membrii sunt numiti în termen de doua luni, iar președintele, în termen de 3 luni de la data la care una dintre părțile contractante a facut cunoscut celeilalte ca doreste sa supuna diferendul unui tribunal arbitral.

(4)

Dacă nu sunt respectate termenele prevăzute la paragraful (3), atunci, în lipsa unei alte înțelegeri, fiecare parte contractantă poate solicita presedintelui Curtii Internationale de Justiție sa faca numirile necesare. Dacă președintele Curtii Internationale de Justiție are cetatenia uneia dintre părțile contractante sau dacă acesta este impiedicat, dintr-un alt motiv, să își exercite functia, atunci vicepresedintele va face numirile necesare. Dacă vicepresedintele are, de asemenea, cetatenia uneia dintre cele doua părți contractante sau este și el impiedicat, atunci numirile vor fi facute de către acel membru al Curtii Internationale de Justiție cu functia imediat urmatoare și care nu detine cetatenia uneia dintre cele doua părți contractante.

(5)

Tribunalul arbitral hotaraste cu majoritate de voturi. Hotărârile sale sunt obligatorii. Fiecare parte contractantă suporta cheltuielile pentru membrul numit de ea, precum și pentru reprezentarea sa în procedura de arbitraj; cheltuielile pentru presedinte, precum și celelalte cheltuieli vor fi suportate în părți egale de către ambele părți contractante. Tribunalul arbitral poate să hotarasca asupra unei alte modalități de suportare a cheltuielilor. De altfel, tribunalul arbitral își stabileste propria sa procedura.

Articolul 11

(1)

Diferendele referitoare la investițiile de capital dintre o parte contractantă și un cetatean sau o societate a celeilalte părți contractante vor fi solutionate, pe cat posibil, de părțile aflate în diferend, pe cale amiabila.

(2)

Dacă diferendul nu poate fi solutionat, în sensul paragrafului (1), în termen de 6 luni de la data la care a fost facut cunoscut de către una dintre cele doua părți aflate în diferend, atunci acesta va fi supus unei proceduri arbitrale, la cererea cetateanului sau a societatii celeilalte părți contractante. În măsura în care părțile aflate în diferend nu se înțeleg în privinta altei proceduri, atunci diferendul va fi supus unei proceduri arbitrale, în cadrul Convenției din 18 martie 1965 pentru reglementarea diferendelor relative la investitii între state și persoane ale altor state.

(3)

Hotărârea de arbitraj este obligatorie și se executa conform legislației naționale a părții contractante pe teritoriul careia s-a realizat investitia de capital.

(4)

Partea contractantă care este parte la diferend nu va ridica drept obiectie, pe parcursul procedurii arbitrale sau de executare a unei hotărâri arbitrale, faptul ca cetateanul sau societatea celeilalte părți contractante a primit o despăgubire pentru o parte din dauna sau pentru întreaga dauna, ca urmare a unei asigurări.

Articolul 12

Prezentul acord se aplică indiferent dacă între cele doua părți contractante exista relatii diplomatice sau consulare.

Articolul 13

(1)

Prezentul acord va fi supus ratificarii; instrumentele de ratificare vor fi schimbate cat mai curand posibil.

(2)

Prezentul acord va intra în vigoare la o luna după efectuarea schimbului instrumentelor de ratificare. El va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani; după expirarea acestei perioade de valabilitate a acordului, acesta se prelungeste pe o perioadă nelimitata, dacă nu a fost denuntat în scris, de către una dintre părțile contractante, cu 12 luni înainte de expirarea perioadei respective de valabilitate. După expirarea celor 10 ani, acordul poate fi denuntat oricand, cu un preaviz de 12 luni.

(3)

Pentru investițiile de capital efectuate până la data încetării valabilității prezentului acord, prevederile sale cuprinse la art. 1-12 continua să fie aplicabile pe o perioadă de 20 de ani de la data încetării valabilității sale.

(4)

La data intrarii în vigoare a prezentului acord, valabilitatea Acordului din 12 octombrie 1979 dintre Republica Socialista România și Republica Federala Germania privind promovarea și garantarea reciproca a investitiilor de capital inceteaza în relatiile dintre România și Republica Federala Germania, sub rezerva prevederilor art. 9 al prezentului acord.

(5)

Prevederile acestui articol sunt valabile și pentru protocolul-anexa care face parte integrantă din prezentul acord.

Incheiat la Bonn la 25 iunie 1996, în doua exemplare originale, fiecare în limba română și în limba germana, ambele texte având aceeasi valabilitate.

Pentru România,

Teodor Viorel Melescanu,

ministru de stat,

ministrul afacerilor externe

Pentru Republica Federala Germania,

Klaus Kinkel,

ministru federal de externe

PROTOCOL 25/06/1996

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.