Ordinul nr. 117/2006
privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 87/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind diagnosticul, profilaxia, supravegherea și combaterea influenței aviare
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Modifică 1
- Ordinul nr. 87/2006 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind diagnosticul, profilaxia, supraveghere…
Văzând Referatul de aprobare nr. 23.645 din 26 mai 2006, întocmit de Direcția generală sanitară veterinară din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
având în vedere prevederile
art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (1) lit. A pct. 3 și al
art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006
privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia,
președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin:
Articolul I
Norma sanitară veterinară privind diagnosticul, profilaxia, supravegherea și combaterea influenței aviare, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 87/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 3 mai 2006, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, punctul 19 va avea următorul cuprins:
"19. unitate epidemiologică - populații de păsări aflate în exploatații, expuse riscului de contaminare, la nivel de localitate sau de sectoare ale acesteia, ferme și platforme cu ferme care sunt delimitate de către autoritatea sanitar-veterinară teritorială competentă;".
2. La articolul 6 alineatul (1), literele a) și i) vor avea următorul cuprins:
"a) evidența efectivelor de păsări pe categorii și supravegherea clinică, anatomopatologică permanentă și prin examene de laborator a tuturor păsărilor din exploatații industriale și de agrement aflate pe teritoriul României;
.........................................................................
i) aplicarea cu efect permanent a măsurilor de decontaminare, deratizare și dezinsecție;".
3. La articolul 7 alineatul (2), partea introductivă și litera b) vor avea următorul cuprins:
"(2) După notificarea suspiciunii de infecție prin RT-PCR (reacția polimerazei în lanț), autoritatea sanitar-veterinară teritorială competentă pune sub supraveghere oficială exploatația și dispune:
..........................................................................
b) uciderea păsărilor din unitatea epidemiologică suspectă și prelevarea de probe pentru examene de laborator;".
4. La articolul 9 alineatul (3), litera b) va avea următorul cuprins:
"b) inspectarea periodică a tuturor exploatațiilor de păsări, examinarea clinică, prelevarea de probe pentru examen de laborator, cu înregistrarea constatărilor precizate în anexa nr. 7."
5. La articolul 9 alineatul (3), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b^1), cu următorul cuprins:
"b^1) metodologia de lucru este stabilită de către Laboratorul Național de Referință pentru Influența Aviară din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală;".
6. La articolul 9 alineatul (3), litera d) va avea următorul cuprins:
"d) asigurarea mijloacelor pentru decontaminare la intrarea și la ieșirea din exploatații și din zona de protecție;".
7. La articolul 9 alineatul (6), litera b) va avea următorul cuprins:
"b) inspectarea periodică a tuturor exploatațiilor de păsări, examinarea clinică, prelevarea de probe pentru examen de laborator, cu înregistrarea constatărilor precizate în anexa nr. 7."
8. Articolul 20 va avea următorul cuprins:
"Art. 20. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară."
9. După anexa nr. 6 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 7, al cărei cuprins este prevăzut în anexa la prezentul ordin.
Articolul II
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Marian Avram București, 26 mai 2006. Nr. 117.
Anexa (Anexa nr. 7
la norma sanitară veterinară)
PROCEDURA
de examinare și prelevarea probelor în zona de protecție și supraveghere
I. SEMNE CLINICE
1. La galinacee:
a) moarte subită fără manifestări clinice;
b) adinamie și depresie puternică asociată cu horiplumație;
c) inapetență asociată adesea cu sete excesivă;
d) scăderea dramatică a producției de ouă, întâlnindu-se adesea ouă cu coaja moale sau cu defecte de structurare și formă a cojii. Scăderea producției de ouă poate fi adesea primul semn de boală la găinile ouătoare;
e) edemul crestei, bărbițelor și al zonei perioculare este frecvent observat la găini adulte infectate. Uneori edemul capului este extins și în zona gâtului;
f) crestele sunt adesea cianotice la vârf și pot avea mici vezicule cu plasmă sau chiar sânge pe suprafață, uneori asociate cu hemoragii echimotice sau focare de necroză;
g) colorare purpurie sau cianotică a crestei, bărbițelor și uneori a picioarelor;
h) mucoasa conjunctivală este congestionată sau edemațiată, posibil a se găsi hemoragii conjunctivale;
i) pe pielea picioarelor (zona acoperită cu solzi cornoși) se pot întâlni hemoragii difuze;
j) diareea inițial apoasă, verzuie, poate deveni pe parcursul bolii aproape în totalitate albă;
k) manifestările respiratorii, constând în jetaj și acumulări de mucozități adesea sanguinolente, dispnee și respirație zgomotoasă, pot fi, de asemenea, un semnal timpuriu al bolii, severitatea lor depinzând de nivelul de afectare a traheii;
l) moartea survine în 24-48 de ore sau se produce în câteva zile, unele exemplare putând supraviețui;
m) manifestări nervoase, constând în torticolis, ataxie și lipsă de coordonare a mișcărilor;
n) la puii de carne sunt mai puțin evidente, constând în depresie severă, inapetență și o marcantă creștere a mortalității, aceasta fiind adesea primul simptom observat.
Pot fi, de asemenea, întâlnite edeme ale feței și gâtului și manifestări nervoase.
2. La palmipede:
- depresia, inapetența și diareea sunt similare celor prezentate de găini, dar sunt adesea asociate cu edeme ale sinusurilor;
- păsările tinere pot prezenta manifestări nervoase.
II. LEZIUNI
Păsările care mor consecutiv unor forme supraacute de boală și păsările tinere nu prezintă leziuni importante, fiind de remarcat doar congestia severă a musculaturii și deshidratarea.
În cazul unei evoluții mai lungi sau în cazul găinilor adulte, tabloul lezional este cu mult mai bine exprimat.
Sunt de remarcat:
a) edeme subcutanate ale capului și gâtului, ce devin evidente la îndepărtarea pielii;
b) vasele de sânge sunt de obicei puternic îngroșate;
c) se pot găsi acumulări de lichide în nări și cavitatea bucală;
d) mucoasele conjunctivale sunt sever congestionate, ocazional cu peteși;
e) traheea poate avea aspect aparent normal, dar cu un conținut abundent de mucus exsudat, sau se poate întâlni o traheită hemoragică, asemănătoare celei din laringotraheita infecțioasă;
f) hemoragii peteșiale pot fi văzute pe suprafața grăsimii abdominale și a seroaselor, ce par a fi stropite cu vopsea roșie, în masa musculaturii pectorale, pe suprafața cordului, în proventricul, la limita de trecere spre stomacul muscular și pe seroasa și mucoasa intestinului, în special în foliculii limfoizi din amigdalele cecale;
g) cuticula stomacului muscular se desprinde cu ușurință și sub ea pot fi găsite hemoragii și eroziuni;
h) rinichii sunt puternic congestionați și pot fi ocazional umpluți cu depozite albe de urați;
i) ovarele pot fi hemoragice sau degenerate, cu zone de necroză mai închise la culoare, iar în cavitatea peritoneală se pot găsi pseudoconcremente de ouă, în cazul păsărilor ce supraviețuiesc infecției timp de 7-10 zile, fiind evidente peritonite și aerosaculite severe;
j) deshidratarea severă a carcasei poate fi uneori singurul aspect de remarcat în cazul infecției la puii de carne.
Tabloul lezional la curci și palmipede domestice este similar cu cel prezentat la găini, dar severitatea și incidența leziunilor sunt mai reduse.
Leziunile întâlnite la păsări cu influență aviară nu pot fi diferențiate de leziunile ce se găsesc în forma velogenică viscerotropă a bolii Newcastle și, din acest motiv, după obținerea datelor anamnetice care pot ajuta la direcționarea diagnosticului, sunt necesare examene de laborator.
Diagnosticul diferențial trebuie făcut față de pseudopesta aviară, holera aviară, laringotraheita infecțioasă și diferite alte infecții respiratorii.
III. PROBE NECESARE PENTRU INVESTIGAȚII DE LABORATOR
a) tampoane cloacale sau fecale și tampoane traheale de la păsări bolnave și cadavre;
b) intestin, encefal, trahee, pulmon, ficat, splină și altele, afectate evident, provenind de la păsări bolnave și de la cadavre proaspete;
c) probe de sânge.
Recoltarea, ambalarea, etichetarea și expedierea probelor se efectuează cu respectarea condițiilor de biosecuritate specifice.
Deoarece nu există leziuni patognomonice și cunoscându-se modul inconstant de apariție a unor leziuni apreciate ca fiind caracteristice evoluției influenței aviare, pentru examen necropsic se alege un număr suficient de păsări afectate (minimum 3-4), pentru a se asigura un tablou lezional relevant și probe suficiente pentru investigațiile de laborator.
----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.