Ordinul nr. 538/2006

Anexa METODOLOGIA

trecerii de la produsul intern brut la venitul național brut

I. Implementarea Sistemului european de conturi în România

Un obiectiv esențial al procesului de perfecționare a sistemului informațional statistic din țara noastră l-a constituit introducerea în practica statistica a Sistemului conturilor naționale, începând cu anul 1990.

În procesul de introducere a Sistemului european de conturi (SEC) 79, utilizat pe plan european la acea data, s-a optat nu pentru însușirea treptata a acestuia, folosindu-se în paralel conceptele vechiului sistem al producției materiale (SPM), ci pe renunțarea dintr-o dată la SPM, începând cu anul 1991, și concentrarea resurselor spre accelerarea introducerii SEC. Aceasta decizie nu s-a limitat la considerente strict statistice, ea fiind mai ales o modalitate de asigurare a unui sistem informațional statistic capabil să ofere factorilor de decizie macroeconomica elemente mult mai ample și relevante în analiza și proiectarea proceselor economice în perioada de tranzitie. Astfel, primele conturi naționale, elaborate pentru anii 1989-1990, au fost realizate prin adaptarea informațiilor existente, colectate și prelucrate pentru a satisface cerințele metodologice ale SPM, la cerințele metodologice ale SEC 79. Începând cu anul 1991 estimarile au fost realizate numai pe baza metodologiei SEC. Pe parcursul anului 1991 au fost, de asemenea, revizuiti indicatorii produși conform SPM pentru perioada 1980-1988 și transformati în agregate SEC.

Se poate afirma cu certitudine ca elaborarea conturilor naționale și calcularea principalelor agregate specifice contabilității naționale au avut implicații în întreg sistemul informațional statistic.

Procesul de implementare a conturilor naționale s-a materializat prin elaborarea, pentru prima data în România, a celor două tabele economice de sinteza ale contabilității naționale - Tabelul intrari-iesiri și Tabelul economic de ansamblu - și prin calcularea unui nou indicator de sinteza - Produsul intern brut (PIB).

1. Etapele procesului de implementare a SEC în România

Avându-se în vedere o multitudine de aspecte legate de acțiunile realizate, sursele de date disponibile, particularitățile perioadei de tranzitie, multiplele modificări legislative și nu în ultimul rând gradul de formare a personalului implicat în aceasta activitate, se poate aprecia ca procesul de implementare a conturilor naționale în România a parcurs 4 etape distincte, și anume:

Prima etapa: corespunzătoare perioadei 1989-1990, când s-a realizat o conversie a indicatorilor agregati din SPM în SEC, prin efectuarea unor ajustari și corectii ale sferei de cuprindere și ale conținutului indicatorilor. Pentru fiecare dintre acești ani au fost elaborate un tabel intrari-iesiri (TII ), în prețuri curente și constante, și un tabel economic de ansamblu (TEA ), în prețuri curente.

A doua etapa: corespunzătoare perioadei 1991-1992, în care s-a urmărit aplicarea stricta a principiilor metodologice ale SEC 79 și a fost demarat procesul de adaptare a surselor de date statistice existente la necesitățile de realizare a conturilor naționale. Un impact pozitiv, în acest sens, l-au avut și îmbunătățirile aduse formularelor de bilanț contabil al agenților economici, pe de o parte, și perfecționarea clasificației bugetare și o mai buna structurare a dării de seama privind execuția bugetului public, pe de altă parte.

A treia etapa: care corespunde perioadei 1993-1997 și care a fost caracterizată printr-o problematica diferita, legată de:

● rata înaltă a inflației, care a atins cel mai ridicat nivel în anul 1993;

● demararea procesului de privatizare;

● introducerea taxei pe valoarea adăugată de la 1 iulie 1993;

● modificarea sistemului contabilității de întreprindere prin introducerea noului plan contabil la 1 ianuarie 1994;

● introducerea unor noi surse de date statistice: Ancheta anuală în întreprinderi (1993), Ancheta forței de muncă (1993), Ancheta integrată în gospodării (1993).

A patra etapa: începută în anul 1998, are ca element dominant trecerea de la metodologia SEC 79 la cea prevăzută de SEC 95.

Pentru a asigura legătură dintre seriile de date calculate conform vechii metodologii și cele estimate conform celei noi, anul 1998 a fost ales ca an de legătură, conturile naționale pentru acest an fiind elaborate pe baza ambelor metodologii.

2. Metodele de calcul ale produsului intern brut (PIB)

Produsul intern brut (PIB), principalul agregat macroeconomic al contabilității naționale, reprezintă rezultatul final al activității de producție a unităților producătoare rezidente. Acesta se calculează prin următoarele metode:

a) metoda de producție:

PIB = VAB + IP + TV - SP,

în care:

PIB = produsul intern brut (preț de piața);

VAB = valoarea adăugată bruta (preț de baza);

IP = impozite pe produse;

TV = taxe vamale (drepturi asupra importurilor);

SP = subvențiile pe produse;

b) metoda cheltuielilor:

PIB = CF + FBCF + VS + (E-I),

în care:

CF = consumul final efectiv;

FBCF = formarea bruta de capital fix;

VS = variatia de stoc;

E = exporturile de bunuri și servicii;

I = importurile de bunuri și servicii;

c) metoda veniturilor:

PIB = R + EBE + AIP - ASP + IP + TV - SP,

în care:

R = remunerarea salariaților;

EBE = excedentul brut de exploatare;

AIP = alte impozite pe producție;

ASP = alte subvenții pe producție;

IP = impozite pe produse;

TV = taxe vamale;

SP = subvențiile pe produse.

3. Versiunile conturilor naționale anuale

Construirea conturilor naționale anuale presupune realizarea mai multor versiuni ale acestora:

Varianta definitivă, care presupune:

● elaborarea secventei complete de conturi nefinanciare ale sectoarelor instituționale prevăzute de SEC și a tabelului de sinteza a sectoarelor instituționale, Tabelul conturilor economice integrate (SEC 95);

● realizarea echilibrului resurse-utilizări, în prețuri curente și constante (ale anului precedent), pentru 105 produse;

● elaborarea TII, în prețuri curente și constante, pe 105 ramuri x 105 produse;

● realizarea arbitrajului dintre indicatorii sectoarelor instituționale și cei ai ramurilor de activitate. Ca rezultat, cele doua tabele de sinteza ale conturilor naționale nefinanciare sunt realizate în deplina concordanta.

Pentru elaborarea variantei definitive a conturilor naționale se utilizează surse de date anuale detaliate (surse statistice, financiar-contabile, administrative).

Varianta definitivă a conturilor naționale anuale este disponibilă la 2 ani de la încheierea anului de referința.

Varianta semidefinitivă, care consta în calcularea PIB în prețuri curente și constante prin metoda de producție și metoda cheltuielilor. Datele sunt publicate la un an de la încheierea anului de referința. La baza calculelor stau aceleași surse de date utilizate pentru varianta definitivă, dar gradul de detaliere este mai redus.

Varianta provizorie, care consta în calcularea PIB în prețuri curente și constante prin metoda de producție și metoda cheltuielilor. Datele sunt publicate la 75 de zile de la încheierea anului de referința. La baza calculelor stau surse de date infraanuale, precum și o serie de estimari.

II. Venitul național brut (VNB)

1. Cadrul general al tranzitiei de la PIB la VNB

Venitul național brut (VNB) la prețurile pieței reprezintă ansamblul veniturilor primare primite de către unitățile instituționale rezidente: remunerarea salariaților, impozitele pe producție și importuri minus subvențiile, veniturile din proprietate (cele de primit minus cele de plătit), excedentul de exploatare (brut) și venitul mixt (brut). VNB la prețurile pieței este egal cu PIB diminuat cu veniturile primare vărsate de unitățile rezidente către unitățile nerezidente, la care se adauga veniturile primare primite de la "Restul lumii" către unitățile rezidente.

VNB este un nou sold contabil, specific SEC 95, identic din punct de vedere conceptual cu produsul național brut calculat pe baza SEC 79.

Întreaga secventa de conturi a tuturor sectoarelor instituționale, în prețuri curente, împreună cu sectorul "Restul lumii", este inclusă în brosura de conturi naționale, publicată anual de Institutul Național de Statistica. VNB a fost estimat începând cu anul 1998, odată cu implementarea sistemului de conturi SEC 95 în România.

VNB poate fi, în mărime absolută, mai mare sau mai mic decât PIB, modificările sale fiind influentate de valorile veniturilor primare primite ori transferate de la sau către "Restul lumii".

Procesul de calcul privind tranzitia de la conceptul de PIB la cel de VNB este direct legat de estimarile realizate pentru conturile sectorului instituțional "Restul lumii". Acest sector nu este caracterizat de o funcție specifică sau de anumite resurse principale: acesta grupează unitățile nerezidente atâta timp cat acestea întrețin tranzacții economice cu unitățile instituționale rezidente. Conturile specifice ale acestui sector oferă o imagine de ansamblu a legăturilor economice ale tarii cu "Restul lumii".

"Restul lumii" nu este un sector instituțional ca atare, dar joaca un rol analog în structura conturilor naționale. În cadrul acestui sector se disting următoarele grupe de conturi:

a) conturile operațiunilor curente;

b) conturile de acumulare;

c) conturile de patrimoniu.

Aceste conturi sunt stabilite din punctul de vedere al sectorului "Restul lumii". De aceea, o resursa pentru acest sector reprezintă o utilizare pentru economia totală (naționala) și invers. De asemenea, un activ financiar deținut de "Restul lumii" reprezintă un pasiv pentru economia totală și invers (cu excepția aurului monetar și a drepturilor speciale de tragere).

Unitățile rezidente sunt acele unități care au un centru de interes economic pe teritoriul României, iar unitățile nerezidente sunt cele ce au centrul de interes economic în afară României. Toate unitățile angajate în activitățile economice în România pentru o perioadă prelungită (cel puțin un an) sunt considerate rezidente pentru România. Membrii gospodariilor populației continua să aibă un centru de interes economic în țara de origine chiar dacă pleacă în afară pentru perioade de timp scurte, cum ar fi lucrătorii sezonieri, lucrătorii ce trec zilnic granita pentru a lucra în afară tarii, turistii, studenții etc. În cazul unităților care sunt în principal angajate în consum (gospodăriile), conturile naționale din România considera drept rezidenți și includ în cadrul gospodariilor rezidente următoarele categorii: lucrătorii de frontieră, lucrătorii sezonieri (care stau în afară tarii mai puțin de un an), turistii, pacientii, studenții, oficialii în vizite de lucru, oamenii de afaceri, comercianții, artiștii și membrii echipajelor ce călătoresc în afară tarii. Cazurile de personal local recrutat care lucrează în enclave extrateritoriale ale guvernelor străine, personalul instituțiilor Uniunii Europene, reprezentanții oficiali, civili sau militari, ai guvernului unei tari stabiliți în enclavele teritoriale sunt izolate și nu sunt încă specifice României (acestea trebuie avute în vedere conform SEC 95).

Sursa de date cea mai importanța utilizata pentru calculul conturilor sectorului instituțional "Restul lumii" și a VNB o reprezintă balanța de plati. Începând cu anul 2004, anchetele anuale privind investițiile străine directe (ISD) interne vor permite o măsurare mai buna a fluxurilor și stocurilor de investiții directe, ceea ce va duce la o imbunatatire a estimarilor veniturilor din proprietate utilizate în calculul VNB.

2. Balanța de plati

Cadrul general

Instituția responsabilă pentru elaborarea balanței de plati și a statisticilor poziției investitionale internaționale a României este Banca Naționala a României (BNR), prin Direcția statistica. Metodologia de elaborare a balanței de plati are la baza recomandările celei de-a cincea editii a Manualului de balanța de plati al Fondului Monetar Internațional (BPM 5), 1993. Datele de balanța de plati se elaborează și se publică lunar, trimestrial și anual. BNR, fiind banca centrala, poate acționa independent de Guvern și poate coopera cu autoritățile publice centrale și locale în vederea realizării obiectivelor sale. Conducerea BNR este stabilită de Parlamentul României.

Cadrul legal pentru calculul balanței de plati este oferit de

Legea nr. 312/2004

privind Statutul Băncii Naționale a României care, în cap. II art. 9 lit. a) împuternicește BNR să solicite informațiile necesare pentru elaborarea balanței de plati. În cazul nerespectării cerințelor legale, BNR poate emite avertismente și aplica amenzi asupra agenților raportori.

În perioada aprilie 1994 - iunie 2005, instituțiile de credit rezidente au raportat la BNR date statistice pentru elaborarea balanței de plati în baza

Circularei BNR nr. 7/1994

"Norme metodologice privind înregistrarea și raportarea operațiunilor valutare reprezentând tranzacții ce se includ în Balanța de plati externe". Potrivit prevederilor circularei, instituțiile de credit erau responsabile cu identificarea și codificarea tranzacțiilor de natura balanței de plati potrivit metodologiei de balanța, aplicarea principiului dublei intrari a tranzacțiilor în balanța. Datele de balanța de plati raportate de instituțiile de credit, precum și alte surse (Autoritatea Naționala a Vamilor, Ministerul Finanțelor Publice etc.) erau colectate în cadrul Serviciului balanța de plati, care tinea legătură cu raportorii și era responsabil de aspectele metodologice.

De la 1 ianuarie 2005 a început sa funcționeze un nou sistem de colectare a datelor pentru elaborarea balanței de plati, al cărui cadru legal este reprezentat de

Norma BNR nr. 2/2004

privind raportarea la Banca Naționala a României a unor operațiuni valutare, precum și de

Norma BNR nr. 4/2004

privind raportarea statistica la BNR a datelor pentru elaborarea balanței de plati a României.

Pentru elaborarea balanței de plati, BNR cooperează cu Autoritatea Naționala a Vamilor (ANV) și cu Institutul Național de Statistica (INS) privind statisticile comerțului exterior. Clasificarile și definițiile privind statisticile comerțului exterior sunt în mare măsura în conformitate cu recomandările BPM 5. În domeniul conturilor naționale sunt utilizate principiile SEC 95.

De asemenea, potrivit Convenției de cooperare dintre BNR și INS, stabilită pentru a dezvolta fluxurile de informații dintre cele doua instituții, BNR furnizează INS balanța de plati lunar, precum și datele revizuite de balanța de plati, atunci când acestea sunt disponibile.

Sistemul de colectare a datelor

Sistemul de colectare a datelor pentru elaborarea balanței de plati, în vigoare până la 1 ianuarie 2005, a fost un sistem de tip ITRS (Internațional Transaction Reporting System), bazat pe colectarea datelor prin intermediul sistemelor de plati ale instituțiilor de credit. Băncile transmiteau lunar informații referitoare la tranzacțiile derulate în nume și cont propriu cu nerezidentii, precum și la tranzacțiile derulate în numele clienților, în mod agregat. Balanța de plati se elabora și se publică lunar și cuprindea date cumulate de la începutul anului până în perioada de raportare.

Pentru anumite componente ale balanței de plati s-au utilizat surse de date adiționale:

● ANV și INS pentru informații privind balanța comercială;

● casele de schimb pentru turism;

● sistemul de management și analiza financiară al datoriei externe (DMFAS): o baza de date utilizata pentru a monitoriza datoria externa a României. Baza de date este administrată în comun de către Ministerul Finanțelor Publice (pentru partea de datorie publică) și de Banca Naționala a României (pentru partea de datorie privată). Informațiile sunt introduse tranzacție cu tranzacție. Sunt, de asemenea, disponibile date referitoare la emisiuni de obligațiuni pe piețele externe, dobânzi, trageri, rambursări;

● bilanțul BNR, pentru estimarea activelor de rezerva (eliminandu-se influentele de curs);

● bilanțurile monetare ale băncilor comerciale, pentru determinarea activelor pe termen scurt și pasivelor băncilor.

Aplicarea principiului înregistrării veniturilor la valoarea datorată ("accrual principle") este limitată de faptul ca, în cadrul unui sistem de balanța de plati bazat pe sistemele de plati ale instituțiilor de credit, tranzacțiile sunt colectate la valoarea efectiv plătită și nu la cea datorată.

Pentru înregistrarea dobânzilor datorate, generate de datoria externa, se au în vedere măsuri pentru îmbunătățirea software-ului utilizat, care să permită calculul dobânzii datorate pentru fiecare tip de credit în perioada de raportare.

În perioada 1994 - aprilie 2003 datele de balanța de plati au fost calculate în USD, iar începând cu luna iunie 2003, în euro.

Tranzacțiile denominate în alte valute sunt transformate în euro la cursul de schimb de la data tranzacției. Pentru datele obținute din bilanțuri sunt utilizate ratele de schimb de la sfârșitul perioadei.

În cadrul vechiului sistem de colectare a datelor repartizarea geografică este disponibilă pentru balanța comercială, precum și pentru informațiile obținute din DMFAS (împrumuturi și credite primite pe termen mediu și lung, obligațiuni etc.).

Raportorii sunt următorii:

1. Instituțiile de credit rezidente

2. Autoritatea monetara (date privind activele de rezerva și alte tranzacții ale autorității monetare cu nerezidentii)

3. Administrația publică:

● cheltuielile misiunilor diplomatice române în străinătate, primite o dată pe an de la Ministerul Afacerilor Externe;

● informații privind finanțarea nerambursabilă, de la Ministerul Finanțelor Publice (MFP);

● anularea datoriilor guvernamentale;

● datoria externa publică și public garantată, disponibilă de la MFP.

Balanța de plati se elaborează lunar de către Direcția statistica a BNR și este diseminata la aproximativ 45 de zile de la sfârșitul perioadei de referința. Datele anuale revizuite sunt disponibile în aproximativ 6 luni de la sfârșitul anului.

Caracteristici ale noului sistem de colectare a datelor pentru balanța de plati

Începând cu 1 ianuarie 2005 a început sa funcționeze un nou sistem de colectare a datelor pentru elaborarea balanței de plati. Noul sistem este, de asemenea, un sistem de raportare indirecta, bazat pe colectarea datelor prin intermediul sistemelor de plati ale instituțiilor de credit și completat cu raportări directe, precum și cu cercetarea statistica privind investițiile directe ale nerezidentilor în România.

Instituțiile de credit raportează tranzacțiile derulate cu nerezidentii în nume și pe cont propriu în mod agregat, în funcție de natura tranzacției, de valuta și de țara partenerului nerezident.

Clienții băncilor declara tranzacțiile cu nerezidentii în formulare statistice speciale: unele pentru încasări (Declarație de încasare externa "DIE"), unele pentru plati (Declarație/Dispoziție de plată externa "DPE"). Pentru a reduce efortul clienților, precum și al instituțiilor de credit, BNR a elaborat "Ghidul pentru descrierea tranzacțiilor în formularele DIE și DPE", cu ajutorul căruia clienții pot completa rubrica "descrierea tranzacției" selectand una dintre sintagmele prezentate în ghid, potrivita tipului de operațiune derulat cu nerezidentii. Băncile raportează electronic tranzacțiile clienților lor, în sistem tranzacție-cu-tranzatie, pentru a putea fi verificate și, în final, validate de către BNR.

În cadrul noului sistem de colectare a datelor sunt disponibile informațiile privind repartizarea geografică a operațiunilor.

Persoanele juridice care au conturi deschise la instituții de credit nerezidente raportează direct către BNR - Direcția statistica tranzacțiile derulate prin aceste conturi.

Cercetarea statistica privind investițiile străine directe (ISD) a fost lansata în anul 2004, pentru anul 2003, urmând a fi derulata anual, în mod regulat.

Îmbunătățirile aduse prin noul sistem de colectare a datelor de balanța de plati au drept scop creșterea calității datelor din balanța, cu consecințe pozitive privind calculul indicatorului VNB.

3. Trecerea de la balanța de plati la indicatorii conturilor naționale

Trecerea de la indicatorii balanței de plati la cei ai conturilor naționale este evidențiată în tabelul următor. Tranzacțiile referitoare la servicii și venituri, preluate din balanța de plati, sunt înregistrate la valoarea efectiv plătită și sunt utilizate direct în conturile naționale.

Trecerea de la indicatorii balanței de plati la agregatele conturilor naționale

Indicatorii Balanței de plati

Credit

(Utilizări)

Debit

(resurse)

1. CONTUL CURENT

A. Bunuri și servicii

P6

P7

a. Bunuri (FOB exporturi - FOB importuri)

P61

P71

b. Servicii

P62

P72

- transport

- turism

- alte servicii

B. Venituri

- din munca/remunerarea salariaților

D1

D1

- din investiții străine directe

D421

D421

- din investiții de portofoliu

D421

D421

- din alte investiții de capital (dobânzi)

D41

D41

C. Transferuri curente

- Administrația publică

- subvenții acordate/primite pentru a susține

bugetul curent; contribuții guvernamentale la

bugetele organizațiilor internaționale etc.

D74, D99

D74

- venituri din impozite, amenzi, penalități etc.

D51

- plati pentru burse școlare și alte transferuri

similare

D74, D75

- plati pentru taxe de membru a organizațiilor

non-guvernamentale și alte transferuri curente

- Alte sectoare

- transferuri în numerar realizate de către

lucrători străini către rezidentii ce aparțin

economiei anterioare a lucrătorilor

D75

- pensii, succesiuni etc.

D99

- contribuții la organizațiile religioase,

științifice, culturale și de caritate, donații,

ajutoare, subvenții, etc.

D74, D75

D75

- impozite pe venit și patrimoniu, amenzi,

impozite, contribuții de plată către guvernarile

străine

D74

- premii câștigate de nerezidenti

D75

- burse școlare și alte ajutoare similare,

rambursări de impozite, pensii necontractuale și

alte beneficii primite de la guvernele străine

D75

- alte transferuri monetare între rezidenți și

nerezidenti

D75

D75

2. CONTUL DE CAPITAL ȘI FINANCIAR

Din care:

a. Transferuri de capital

D99

- Administrația publică

- Alte sectoare

Contul ce face tranzitia de la PIB la VNB și include datele privind sectorul "Restul lumii" este "Contul de alocare a veniturilor primare". Soldul acestui cont îl reprezintă soldul veniturilor primare (la nivelul fiecărui sector instituțional)/VNB (la nivelul economiei totale).

O importanța deosebită pentru calculul tranzitiei de la PIB la VNB o au veniturile. Din acest punct de vedere trebuie precizat momentul înregistrării acestor venituri, care sunt: venituri din munca, venituri din investiții directe, venituri din investiții de portofoliu, venituri din alte investiții de capital. În principiu, toate fluxurile ce se referă la venituri din investiții trebuie înregistrate la momentul la care trebuie plătite și nu la momentul plății efective. Potrivit metodologiei de balanța de plati, dividendele se înregistrează în momentul la care sunt repartizate și nu la momentul plății efective. Pentru dobânzi, dacă plățile se referă la o perioadă de timp egala sau înainte de perioada acoperită de statisticile balanței de plati, atunci acestea trebuie înregistrate când devin scadente, nu când sunt efectiv plătite. Dacă plata dobânzii se referă la o perioadă de timp după perioada de referința a balanței de plati, atunci trebuie împărțită proporțional de-a lungul duratei de viața a instrumentului.

Atunci când acumularea venitului este înregistrată în alte perioade decât cea a plății efective, o intrare contabila în contul financiar trebuie compensata cu o intrare de venit în contul curent. Acest drept financiar este anulat la momentul la care dobânda este efectiv plătită.

În timp ce datele privind veniturile din munca, veniturile din investiții directe și de portofoliu, precum și dobânzile încasate din creditele acordate nerezidentilor sunt raportate de instituțiile de credit, dobânzile plătite la creditele financiare și comerciale pe termen mediu și lung sunt preluate din DMFAS.

Capitolul "Transferuri curente" al balanței de plati este important pentru calculul secventei de conturi din Tabelul conturilor economice integrate și, în particular, pentru tranzitia de la VNB la venitul disponibil brut. Contul de capital și financiar este important pentru calculul contului variatiilor nete ale patrimoniului datorate economisirii și transferurilor de capital din Tabelul conturilor economice integrate al sistemului de conturi naționale românești.

Remunerarea salariaților (D.1)

Datele pentru sectorul gospodăriile populației (S.14) corespund cu totalul remunerării plătite de sectoarele instituționale interne ale tarii către persoanele angajate, rezidente sau nerezidente (din contul de exploatare), plus remunerarea rezidenților care lucrează în afară minus remunerarea nerezidentilor care lucrează în economia naționala.

Datele pentru "Restul lumii" sunt luate direct din conturile balanței de plati, fără nici o alta ajustare.

Veniturile din munca sunt raportate de către instituțiile de credit și includ salariile și compensațiile plătite rezidenților români de către angajatorii nerezidenti pentru munca sezoniera sau pe termen scurt (mai puțin de un an), precum și salariile și compensațiile plătite salariaților nerezidenti de către angajatorii rezidenți.

În noul sistem de balanța de plati (implementat din ianuarie 2005) noi surse de date au devenit disponibile, incluzând tranzacțiile realizate prin conturile deschise de rezidenți în străinătate și unele informații referitoare la cheltuielile ambasadelor României din străinătate.

Totuși, în sistemele de balanța de plati bazate pe utilizarea sistemelor de plati ale băncilor, distincția dintre veniturile din munca și transferurile lucrătorilor din străinătate este în unele cazuri foarte greu de realizat. În practica, persoanele ce lucrează în afară pot transfera bani către familiile lor sub forma de numerar, mai degraba decât prin sistemul bancar (canale oficiale).

De asemenea, limitarile acestor sisteme determina ca impozitele și contribuțiile sociale plătite de către angajatorii nerezidenti în numele salariaților sa nu poată fi evidentiate în balanța de plati și, în consecința, în conturile sectorului "Restul lumii".

Ambasadele României din străinătate raportează lunar la BNR principalele tipuri de cheltuieli în străinătate, aprobate conform bugetului Ministerului Afacerilor Externe. Sunt incluse astfel anumite sume reprezentând salariile plătite nerezidentilor, dar aceste sume nu pot fi identificate separat în prezent. Mai multe investigații împreună cu Ministerul Afacerilor Externe trebuie realizate pentru a determina modalitățile prin care aceste date se pot obține.

În ceea ce privește misiunile militare românești în afară, sunt disponibile numai informațiile privind salariile personalului rezident. Salariile plătite nerezidentilor pentru serviciile prestate nu sunt disponibile în noul sistem. În acest moment România nu are baze militare proprii în afară tarii, organizând numai misiuni militare sezoniere. Anumite surse de date alternative potențiale (cum ar fi ancheta forței de muncă, numărul de lucrători nerezidenti etc.) vor fi investigate de către INS pentru a obține mai multe informații.

În vederea îmbunătățirii estimarii veniturilor din munca vor fi întreprinse cercetări privind:

● posibilitatea ca informațiile privind veniturile din munca încasate de rezidentii români în străinătate să fie disponibile de la țările partenere, cum ar fi Germania, Italia, Spania, Ungaria etc.;

● posibilitatea ca ambasadele străine din România să ofere informații privind salariile plătite personalului salariat local.

Impozitele pe producție și importuri (D.2)

Secventa de conturi "Alocarea veniturilor primare" include, de asemenea, indicatorul D.2 (impozite pe producție și importuri), dar acesta nu este relevant pentru tranzitia de la PIB la VNB pentru România, deoarece datele nu sunt disponibile pentru conturile sectorului "Restul lumii".

În prezent, impozitele nu sunt înregistrate în balanța de plati din România sau în tranzitia PIB-VNB. Din momentul în care România va adera la Uniunea Europeană, aceste tipuri de taxe pe producție și importuri ar trebui înregistrate în conturile "Restului lumii".

Verificări trebuie întreprinse împreună cu Ministerul Finanțelor Publice pentru a stabili dacă datele vor fi disponibile din momentul aderării la Uniunea Europeană, precum și modul de înregistrare a acestor tranzacții.

Subvențiile (D.3)

"Contul de alocare a veniturilor primare" din Tabelul conturilor economice integrate nu cuprinde pentru moment subvențiile primite sau plătite către "Restul lumii". Prin urmare, astfel de subvenții nu sunt evidentiate în calculul tranzitiei de la PIB la VNB.

Din momentul aderării României la Uniunea Europeană, moment în care economia va putea beneficia de astfel de subvenții, sumele respective vor fi înregistrate în conturile sectorului "Restul lumii" (și în balanța de plati). Verificări trebuie întreprinse împreună cu Ministerul Finanțelor Publice pentru a stabili sursa acestor informații, pentru includerea lor în statisticile oficiale din momentul aderării la Uniunea Europeană, precum și modul lor de înregistrare.

Dobânzile către/de la "Restul lumii" (D.41)

Încasările și plățile de dobânzi sunt identificate pentru toate tipurile de instrumente financiare - împrumuturi, (inclusiv împrumuturi mama-fiica, leasing financiar), credite comerciale și depozite, valori mobiliare, instrumente ale pieței monetare . Dobânzile sunt, de asemenea, înregistrate în contul de venituri al balanței de plati în funcție de sectorul instituțional (autoritatea monetara, administrații publice, sectorul bancar, alte sectoare).

Principala sursa de date pentru colectarea informațiilor referitoare la dobânzile încasate de la nerezidenti, precum și pentru dobânzile plătite la credite și depozite pe termen scurt o constituie raportarile sectorului bancar. Dobânzile plătite pentru împrumuturile pe termen lung primite de la nerezidenti sunt preluate din DMFAS (Sistemul de management și analiza financiară al datoriei externe), ce conține detalii privind derularea împrumuturilor pe termen lung primite de la nerezidenti (inclusiv tranzacții cu valori mobiliare de natura datoriei). În lipsa unui software dedicat estimarii dobânzilor datorate în fiecare perioada de raportare, pentru fiecare credit, fluxurile de dobânzi plătite la împrumuturile pe termen lung se înregistrează la valoarea efectiv plătită și nu la cea datorată ("accrued"). Aceasta limitare ar putea fi soluționată de o versiune îmbunătățită a DMFAS.

Este de asteptat o creștere a calității datelor privind dobânzile aferente tuturor tipurilor de instrumente financiare ca urmare a implementarii noului sistem de colectare a datelor, datorită monitorizarii acestora în sistem tranzacție-cu-tranzacție. DMFAS poate fi utilizat pentru validarea și verificarea fluxurilor dobânzilor raportate prin sistemul de balanța.

Pentru estimarea dobânzilor, numai elementul "alte investiții de capital (dobânzi)", inclus în totalul dobânzilor din balanța de plati, este luat în calculul VNB. Indicatorul este obținut din valorile în euro ale balanței de plati trimestriale. Pentru fiecare valoare trimestriala în euro a poziției "Venituri din alte investiții de capital (dobânzi)" este aplicată rata medie de schimb valutar trimestriala. Valorile obținute sunt insumate pentru a obține valoarea anuală, care este apoi convertită în euro. Astfel, este obținută o rata medie anuală de schimb, care este apoi aplicată asupra valorilor totale ale creditelor și debitelor în euro, rezultând valoarea totală în moneda naționala a dobânzilor ce sunt incluse în conturile naționale. Aceasta metoda este utilizata pentru a elimina modificările structurale care pot aparea pe parcursul anului pentru toți indicatorii balanței de plati utilizați în calculul conturilor naționale. Datorită acestui fapt, eventuala transformare a sumelor referitoare la poziția "Venituri din alte investiții de capital (dobânzi)" din balanța de plati în moneda naționala ar conduce la mici diferențe față de sumele în lei înregistrate pentru indicatorul D.41 în conturi naționale pentru sectorul "Restul lumii".

Venituri distribuite ale societăților - dividende (D.421)

Indicatorul D.421 "dividende" se obține din datele înregistrate la pozițiile "venituri din investiții directe" și "venituri din investiții de portofoliu" din balanța de plati. Din cele doua poziții din balanța de plati se includ numai veniturile din proprietate, excluzandu-se veniturile din instrumente de natura datoriei.

Începând cu anul 2003, datele anuale privind dividendele repartizate investitorilor direcți nerezidenti sunt preluate din "Cercetarea statistica privind investițiile străine directe în România", lansata de BNR în colaborare cu INS. Cercetarea statistica asigura datele necesare determinării investițiilor străine directe pe principalele activități ale economiei naționale, pe regiuni de dezvoltare și pe tari de proveniență. Totodată, rezultatele cercetării statistice sunt utilizate la estimarea datelor privind investițiile străine directe din anul următor.

Profitul reinvestit din investiții străine directe (D. 43)

Investiții străine directe (ISD) în România

Până în anul 2003, ISD din balanța de plati nu includeau valoarea profitului reinvestit. Ulterior, aceasta omisiune a fost corectată prin utilizarea datelor rezultate din "Cercetarea statistica privind investițiile străine directe în România", cu periodicitate anuală. Cercetarea statistica se bazează pe Registrul ISD, creat prin combinarea informațiilor din două surse administrative. Registrul comerțului și Registrul statistic al afacerilor (REGIS). Obiectul cercetării statistice ISD îl constituie întreprinderile cu investiție străină directa (minimum 10% participare a capitalului străin). Colectarea informațiilor se efectuează prin intermediul chestionarelor, iar sursa pentru completarea acestora o constituie bilanțul contabil și alte evidente financiar-contabile.

Cercetarea statistica permite calcularea profitului reinvestit ca diferența între profitul net și dividendele repartizate. Întrucât întreprinderile de investiție directa nu pot încă furniza informații distincte referitoare la profitul operational și cel excepțional (care ar trebui exclus din calculul profitului reinvestit), pentru moment nu se poate determina profitul operational (din activitatea de baza) conform standardelor internaționale.

Investiții directe ale rezidenților în străinătate

ITRS reprezintă principala sursa de date pentru fluxuri, stocurile fiind determinate prin cumularea fluxurilor. De aceea, în balanța de plati nu sunt înregistrate informații privind profitul reinvestit aferent investițiilor directe ale rezidenților în străinătate. BNR intenționează sa realizeze o cercetare statistica anuală privind ISD ale rezidenților în străinătate, care va permite determinarea ISD și a veniturilor conexe.

Venituri din proprietate atribuite asiguraților (D. 44)

Indicatorul "Venituri din proprietate atribuite asiguraților" (D.44) nu este în prezent inclus în conturile naționale. Întrucât metodologia de elaborare a balanței de plati nu prevede identificarea distinctă a acestor tipuri de tranzacții în cadrul poziției "Asigurări", nu este posibila estimarea acestui tip de flux. Pentru a stabili oportunitatea includerii acestor venituri este necesară evaluarea activității companiilor de asigurare din România.

Acest proces se va desfășura în doua etape:

● determinarea lui D.44 pe ansamblul economiei, pornind de la modalitatea de înregistrare a acestor informații în contul de profit și pierderi ale companiilor de asigurare;

● sectorizarea lui D.44 pe intern și "Restul lumii".

Pentru aceasta, în contul de profit și pierderi al companiilor de asigurare trebuie identificate separat fondurile proprii, respectiv rezervele tehnice care reprezintă active ale deținătorilor de polițe de asigurare. În veniturile din proprietate atribuite deținătorilor de polițe de asigurare trebuie incluse numai încasările din investirea rezervelor tehnice.

Chirii (D. 45)

Acest indicator cuprinde următoarele elemente:

● chirii pe terenuri, reprezentând chiria pe care un proprietar funciar o primește de la locatar. Nu se includ chiriile pe clădirile sau locuintele plasate pe respectivul teren;

● chirii pe zăcăminte, care reprezintă redevențe percepute de proprietarii de zăcăminte minerale și de combustibili fosili în schimbul închirierii acestora, pe o perioadă determinata, în vederea prospectarii sau exploatării.

Pentru sectorul "Restul lumii" informațiile trebuie separate, pe baza datelor ce pot fi colectate prin Ancheta structurală în întreprinderi (ASA). În acest sens, în ASA ar trebui incluse o serie de întrebări suplimentare.

III. Diseminarea datelor privind VNB

Diseminarea datelor privind VNB pe plan național se face prin intermediul publicațiilor statistice: Anuarul statistic al României, Conturi naționale și România în cifre.

Termenul de raportare a datelor privind VNB la Eurostat, respectiv a datelor provizorii pentru anul precedent, precum și a celor revizuite pentru anii anteriori, stabilit prin

Directiva Consiliului 89/130/CEE

, Euratom din 13 februarie 1989 privind armonizarea calculării produsului național brut la prețurile pieței, este 1 octombrie. În cazul în care intervin modificări în ceea ce privește procedurile utilizate sau sursele de date, acestea vor fi transmise la Eurostat împreună cu datele raportate.

De asemenea, sunt transmise periodic inventare de surse și metode privind trecerea de la PIB la VNB, inventare ce conțin informații privind modul în care a fost calculat VNB. Un astfel de inventar a fost transmis la Eurostat în anul 2005.

IV. Plan de lucru propus

Indicatorul

Activitățile de întreprins

Termenul propus

Remunerarea salariaților

INS și BNR trebuie să investigheze următoarele posibilități:

2007

- schimbul de informații cu țările vecine privind lucrătorii sezonieri: numărul, salariul mediu;

- colaborarea cu companiile de recrutare cu contract de muncă a forței de muncă din România și cu Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei;

2006

- includerea în chestionarul anchetei forței de muncă în gospodării a unor întrebări privind numărul membrilor de familie care lucrează în străinătate pe perioade mai mici de un an;

2007

- colaborarea cu Ministerul Afacerilor Externe pentru a obține informații privind salariile plătite funcționarilor de la ambasadele

României în străinătate.

2006

Impozite pe producție și pe importuri

începând cu anul aderării la Uniunea Europeană

Subvenții

Datele vor fi furnizate de MFP

începând cu anul aderării la Uniunea Europeană

Dobânzi

Procurarea unei noi versiuni a software-ului utilizat pentru DMFAS, care să permită colectarea datelor privind dobânzile pe principiul dreptului constatat

2006

Venitul distribuit al întreprinderilor (dividende)

Introducerea cercetării statistice privind investițiile directe ale rezidenților în străinătate în anul 2005

2006

Profit reinvestit

Aplicarea conceptului de profit operațional curent

odată cu implementarea IFRS

Venituri din proprietate atribuite deținătorilor de polițe de asigurare

Identificarea separată în bilanțurile companiilor de asigurare a fondurilor proprii și a rezervelor tehnice

2006

Operațiuni specifice contabilității naționale

Codul operațiunii

Denumirea operațiunii

Definiția operațiunii

P. 6

Exporturile de bunuri și servicii

Operațiuni (vânzări, troc, donații sau transferuri) prin care rezidenții furnizează bunuri și servicii nerezidenților

P. 61

Exporturile de bunuri

Operațiuni (vânzări, troc, donații sau transferuri) prin care rezidenții furnizează bunuri nerezidenților

P. 62

Exporturile de servicii

Toate serviciile furnizate de către rezidenți nerezidenților

P. 7

Importurile de bunuri și servicii

Operațiuni (vânzări, troc, donații sau transferuri) prin care nerezidenții furnizează bunuri și servicii rezidenților

P. 71

Importurile de bunuri

Operațiuni (vânzări, troc, donații sau transferuri) prin care nerezidenții furnizează bunuri rezidenților

P. 72

Importurile de servicii

Toate serviciile furnizate de către nerezidenți rezidenților

D. 1

Remunerarea salariaților

Totalul remunerărilor în bani sau în natură pe care le plătesc patronii salariaților lor cu titlu de plată a muncii prestate de aceștia din urmă în cursul perioadei de referință

D. 41

Dobânzile

Diferența dintre valoarea pe care debitorul este obligat să o plătească creditorului în cursul unei perioade determinate și valoarea de bază

D. 421

Dividendele

O formă de venit din proprietate la care au dreptul acționarii care au pus capital la dispoziția unei societăți

D. 51

Impozitele pe venit

Impozite care vizează veniturile, beneficiile și câștigurile în capital

D. 74

Cooperare internațională curentă

Acoperă toate operațiunile de transfer în bani sau în natură între administrațiile publice naționale și administrațiile publice din "Restul lumii" sau organizațiile internaționale, altele decât ajutoarele pentru investiții și celelalte transferuri de capital

D. 75

Transferuri curente diverse

Includ transferuri curente către instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației, transferuri curente între gospodăriile populației, amenzi și penalități, loterii și jocuri de noroc, indemnizații compensatorii etc.

D. 99

Alte transferuri de capital

Operațiunile de transfer, altele decât ajutoarele pentru investiții și impozitele pe capital care, deși nu constituie operațiuni de repartiție a venitului, operează o redistribuire a economiei sau a patrimoniului între diferitele sectoare ale economiei sau cu restul lumii

----------