Ordinul nr. 1070/2006

Fiecare navă, căreia potrivit prevederilor art. 2 i se cere să fie în conformitate cu prevederile anexei IV revizuită la MARPOL 73/78, trebuie să fie echipată cu unul dintre următoarele sisteme pentru ape uzate:

a) o instalație de tratare a apelor uzate care va fi de un tip aprobat de Administrația statului parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, care a acordat dreptul de arborare a pavilionului său respectivei nave, sau de o organizație recunoscută autorizată. Instalația de tratare trebuie să îndeplinească standardele și metodele de încercare stabilite de Organizația Maritimă Internațională. ANR va acorda aprobarea de tip instalațiilor de tratare a apelor uzate cu care se echipează navele care arborează pavilionul român, dacă acestea îndeplinesc cerințele prevăzute în prezenta secțiune. Pentru navele existente sunt acceptate specificațiile naționale; sau

b) un sistem pentru malaxare și dezinfectare aprobat de Administrația statului parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, care a acordat dreptul de arborare a pavilionului său respectivei nave, sau de o organizație recunoscută autorizată. Sistemul pentru malaxare și dezinfectare va fi prevăzut cu mijloace considerate satisfăcătoare de către administrație pentru depozitarea temporară a apelor uzate atunci când nava se află la o distanță mai mică de 3 mile marine față de cel mai apropiat uscat. ANR va aproba sistemele de malaxare și dezinfectare cu care sunt echipate navele care arborează pavilionul român, dacă acestea îndeplinesc cerințele cuprinse în secțiunea a 2-a din prezentul capitol; sau

c) un tanc de colectare, a cărui capacitate trebuie să fie suficientă, după aprecierea Administrației statului parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, care a acordat dreptul de arborare a pavilionului său respectivei nave, sau a unei organizații recunoscute autorizate, pentru a colecta toate apele uzate, ținând seama de condițiile de exploatare, de numărul de persoane de la bord și de alți factori semnificativi. Tancul de colectare trebuie să fie construit astfel încât să îndeplinească cerințele administrației și trebuie să aibă un dispozitiv care să indice optic cantitatea conținută. ANR va aproba echiparea navelor care arborează pavilionul român cu tancuri de colectare, dacă acestea corespund normelor cuprinse în secțiunea a 3-a din prezentul capitol.

ANR va considera că instalațiile de tratare a apelor uzate au aprobare de tip, dacă aceasta a fost obținută în conformitate cu prevederile normelor tehnice în vigoare.

Navele care arborează pavilionul unor state care nu sunt parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78 nu vor putea beneficia, atunci când vor fi admise să opereze în porturile românești, de un tratament mai favorabil decât cel aplicat navelor care arborează pavilionul statelor parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78.

Sistemele pentru ape uzate care echipează navele care arborează pavilionul român trebuie astfel construite încât:

a) să fie exclusă posibilitatea descărcării necontrolate a apelor uzate în mare;

b) să se prevină producerea de gaze toxice și inflamabile;

c) să aibă încorporate sisteme primare de siguranță și bariere pentru gazele toxice și inflamabile produse în aceste sisteme;

d) să se asigure etanșeitatea pe întregul traseu.

Tubulaturile, echipamentele electrice și dispozitivele de automatizare utilizate la realizarea oricăruia dintre sistemele prevăzute la art. 6 alin. (1) trebuie să corespundă cerințelor normelor tehnice în vigoare sau unor cerințe echivalente cuprinse în regulile organizațiilor recunoscute autorizate.

Tubulatura de ventilare a tancurilor de colectare, depozitare și tratare a apelor uzate trebuie astfel concepută și construită încât:

a) să nu aibă obstrucții interioare sau să nu i se poată micșora secțiunea, pentru a se asigura o cădere de presiune minimă pe traseu și evacuarea corespunzătoare a gazelor;

b) la dimensionare se va ține seama că aceasta trebuie să asigure și ventilarea trapelor de descărcare și a gurilor de descărcare a sistemelor de colectare prin vacuumare, dacă nava este dotată cu astfel de sisteme;

c) să se asigure autogolirea lor la orice unghi de înclinare transversală sau longitudinală a navei, pentru a elimina toate lentilele de apă care se pot forma și care pot produce blocarea ventilării;

d) capetele sale terminale să nu fie amplasate în spații în care sunt prezente în mod frecvent persoane și nici în spații în care se găsesc surse de foc, chiar dacă acestea sunt prevăzute cu site antiscântei;

e) sistemele de alarmare în cazul funcționării necorespunzătoare a instalației să sesizeze nu doar funcționarea defectuoasă a ventilatorului, ci și nivelul necorespunzător al presiunii din aceasta.

Sistemele de ventilare a spațiilor în care sunt generate apele uzate trebuie astfel concepute și construite încât să asigure o distribuție corespunzătoare a aerului curat, evitarea obturării spațiilor libere de sub uși și să aibă dispozitive sigure de ventilare și dirijare a aerului.

Pentru descărcarea apelor uzate din tancurile colectoare trebuie prevăzute două pompe care să poată funcționa alternativ. Una dintre pompe poate fi înlocuită de un ejector. În cazuri justificate de condițiile de exploatare, ANR poate să fie de acord cu montarea unei singure pompe sau a unui singur ejector.

Navele trebuie să fie prevăzute cu tubulaturi pentru predarea apelor uzate la instalațiile de primire din porturi. Aceste tubulaturi trebuie să fie astfel amplasate încât predarea să poată fi făcută în ambele borduri ale navei. Ștuțurile de evacuare a apelor uzate trebuie să fie astfel amplasate încât să fie ușor accesibile pentru racordurile flexibile de legătură cu instalațiile de primire din porturi. Ștuțurile de evacuare trebuie să fie prevăzute cu plăcuțe de identificare. În timpul în care ștuțurile de evacuare nu sunt racordate la instalațiile de primire din porturi, acestea trebuie să fie prevăzute cu flanșe oarbe. În cazuri justificate de condițiile de exploatare, ANR poate să fie de acord cu scoaterea tubulaturii pentru predarea apelor uzate într-un singur bord.

Pentru a permite descărcarea apelor uzate la instalațiile de primire din porturi, ștuțurile de evacuare trebuie să fie dotate cu un racord de descărcare standard ale cărui dimensiuni trebuie să fie în conformitate cu următorul tabel:

Dimensiune

Diametrul exterior

210 mm

Diametrul interior

Corespunzător diametrului exterior al tubulaturii

Diametrul cercului buloanelor

170 mm

Fante în flanșă

4 găuri echidistante cu diametrul de 18 mm amplasate pe cercul buloanelor cu diametrul de mai sus și cu fante la periferia flanșei. Lățimea crestăturii 18 mm

Grosimea flanșei

16 mm

Buloane și piulițe: număr și diametru

4, fiecare cu diametrul de 16 mm și de lungime corespunzătoare

Flanșa este proiectată pentru țevi cu un diametru interior de maximum 100 mm și trebuie să fie din oțel sau alt material echivalent având suprafața plană. Această flanșă, împreună cu o garnitură adecvată, trebuie să fie corespunzătoare pentru o presiune de lucru de 600 kPa.

La navele cu o înălțime de construcție mai mică sau egală cu 5 m, diametrul interior al racordului de descărcare poate fi de 38 mm.

La navele care efectuează transporturi speciale, precum feriboturile, ca alternativă la prevederile alin. (6), tubulaturile de descărcare ale navei pot fi prevăzute cu un racord de descărcare de alt tip, așa cum ar fi cuplajele de racordare rapidă, cu condiția ca acestea să fie acceptate de ANR.

Pornirea și oprirea mijloacelor de evacuare a apelor uzate trebuie să se facă manual. În zona unde sunt amplasate ștuțurile de evacuare trebuie să se prevadă un punct de observare și oprire de la distanță a mijloacelor de evacuare sau un mijloc eficient de comunicație între punctul de observare și postul de comandă a evacuării.

Se recomandă ca instalația de tratare a apelor uzate să utilizeze procesul aerobic de fermentație sau oricare alte procese care favorizează prelucrarea efluentului.

Dacă pentru dezinfectarea apelor uzate se folosește clorul, atunci cantitatea de clor liber din efluentul descărcat peste bord nu trebuie să depășească 5 mg/litru.

Instalația de tratare a apelor uzate trebuie să asigure îndeplinirea următoarelor cerințe:

a) standardul pentru microorganismele de tipul coli: media geometrică a numărului de microorganisme de tipul coli din eșantioanele de efluent luate în timpul perioadei de încercări ar trebui să nu depășească 250 microorganisme/100 ml (cel mai probabil număr), așa cum a fost determinată prin analiza fermentației în tuburi multiple sau printr-o altă procedură analitică echivalentă;

b) standardul pentru materii în suspensie:

(i) în cazul în care instalația este încercată la uscat/la uzina constructoare: media geometrică a conținutului de materii în suspensie din eșantioanele de efluent luate în timpul perioadei de încercări trebuie să nu depășească 50 mg/litru;

(îi) în cazul în care instalația este încercată la bordul navei: media geometrică a conținutului de materii în suspensie din eșantioanele de efluent luate în timpul perioadei de încercări trebuie să nu depășească 100 mg/litru peste conținutul de materii în suspensie din apa din jur, utilizată pentru spălarea instalațiilor sanitare care deversează în instalația de tratare a apelor uzate.

Analizele pentru determinarea conținutului de materii în suspensie din eșantioanele de efluent se fac cu respectarea standardului STAS 6953-8, "Ape de suprafață și ape uzate - Determinarea conținutului de materii în suspensie, a pierderii la calcinare și a reziduului la calcinare" sau a altuia echivalent;

c) standardul pentru necesarul biochimic în oxigen pentru 5 zile, notat (NBO)(5): media geometrică a necesarului biochimic în oxigen pentru 5 zile al eșantioanelor de efluent luate în timpul perioadei de încercări trebuie să nu depășească 50 mg/litru.

ANR va aproba instalațiile de tratare a apelor uzate care sunt concepute să reducă atât substanțele organice solubile, cât și pe cele insolubile, cu condiția să fie respectat acest standard.

ANR va acorda aprobarea de tip pentru instalațiile de tratare a apelor uzate care demonstrează prin programul de încercări convenit că îndeplinesc parametrii prevăzuți la alin. (1).

ANR va accepta montarea instalațiilor de tratare a apelor uzate a căror aprobare de tip s-a obținut în conformitate cu normele tehnice în vigoare la bordul navelor maritime care arborează pavilionul român, fără ca acestea să fie supuse altor încercări.

Instalația de tratare a apelor uzate trebuie să fie încercată la etanșeitate la o presiune de probă egală cu 1,5 ori presiunea coloanei de apă măsurată de la cel mai jos punct al acesteia până la aparatul sanitar sub sifonul cel mai de jos, care nu are închidere spre tubulatura de scurgere, dar nu mai puțin de 2,5 m coloană de apă.

Tubulaturile din instalația de tratare a apelor uzate trebuie să fie încercate la etanșeitate la o presiune hidraulică de probă egală cu 1,5 ori presiunea de lucru.

Instalația de tratare a apelor uzate trebuie să fie dotată cu un dispozitiv de prelevare de probe din apele tratate și dezinfectate.

Instalația de tratare a apelor uzate trebuie să fie încercată la uzina constructoare sau la navă după un program de probe aprobat de ANR sau de organizația recunoscută autorizată.

Programul de probe va trebui să fie astfel conceput, încât să ia în considerație următoarele aspecte pentru:

a) calitatea apelor uzate neprelucrate:

(i) pentru instalațiile încercate la uzina constructoare: apele uzate neprelucrate care intră în instalație ar trebui să fie ape uzate recente care conțin materii fecale, urină, hârtie igienică și apă de spălare, la care, pentru scopul încercării, a fost adăugat noroi primar de ape uzate, pentru a se obține o concentrație minimă de 500 mg/litru de materii în suspensie;

(îi) pentru instalațiile încercate la bordul navei: apele uzate neprelucrate care intră în instalație pot fi ape uzate generate la bordul navei în condiții normale de operare;

b) durata încercărilor: durata încercărilor trebuie să fie de 10 zile după ce instalația a atins parametrii stabili de funcționare;

c) condiții de încărcare:

(i) instalația trebuie să fie încercată în condiții de încărcare volumetrică medie, minimă și maximă în conformitate cu specificațiile producătorului;

(îi) măsurătorile parametrilor efluentului prevăzuți la art. 14 trebuie făcute la factorii de încărcare volumetrică: zero, maxim, minim și mediu;

(iii) în Certificatul internațional de prevenire a poluării cu ape uzate, ANR sau organizația recunoscută autorizată va înscrie domeniul factorului de încărcare în care au fost înregistrate valori admisibile ale parametrilor măsurați;

d) metodele de prelevare a eșantioanelor și frecvența prelevării:

(i) instalația trebuie astfel montată, încât prelevarea eșantioanelor să fie facilă;

(îi) prelevarea eșantioanelor trebuie astfel făcută, încât modul de prelevare și frecvența prelevării să fie revelatoare pentru calitatea efluentului;

(iii) frecvența prelevării trebuie astfel stabilită, încât aceasta să țină cont de timpul cât apele uzate neprelucrate stau în instalația de tratare;

(iv) se va preleva un minimum de 40 de eșantioane de efluent, pentru a se putea face o analiză statistică a datelor, respectiv media geometrică, maximul, minimul, abaterea și altele asemenea;

(v) se va preleva un număr de eșantioane din apele uzate neprelucrate suficient de mare pentru a se obține dintre acestea un număr relevant care să aibă concentrația prevăzută la lit. a);

(vi) se vor neutraliza toate categoriile de substanțe dezinfectante reziduale din eșantioanele de ape uzate neprelucrate pentru a se evita alterarea rezultatelor procesului de tratare realizat de instalație;

e) încercările analitice ale efluentului: în afară de parametrii prevăzuți la art. 14 pentru care sunt stabilite valori de referință, în cadrul încercărilor se vor măsura și înregistra și alți parametri, precum: materii solide totale, materii volatile, sedimente, turbiditate, fosfor total, pH, carbon organic total, microorganisme de tipul coli total, streptococi fecali;

f) reziduurile de substanțe dezinfectante:

(i) la determinarea conținutului de microorganisme de tipul coli se recomandă utilizarea ozonului, radiației ultraviolete sau a oricăror alte substanțe dezinfectante care vor minimiza efectele negative asupra mediului;

(îi) în cazul în care se utilizează clorul ca substanță dezinfectantă, se recomandă ca conținutul rezidual al acestuia în efluent să fie cât mai scăzut posibil, dar nu mai mult de limita prevăzută la art. 13 alin. (2);

g) considerațiile de scară:

(i) se vor accepta pentru încercări numai instalațiile la scara 1:1;

(îi) în cazul unor instalații unicat sau care au dimensiuni foarte mari, se vor face încercări numai pe prototip;

(iii) acolo unde va fi posibil, se vor face încercări de confirmare pe instalația finală;

h) salinitate și temperatură:

(i) încercările se vor face pentru domenii ale salinității și temperaturii efluentului specificate de producător, cu condiția ca acestea să fie corespunzătoare zonelor de navigație ale navelor pe care se montează respectivele instalații;

(îi) în cazul în care se stabilesc limite de funcționare sub aceste aspecte, respectivele limite se vor înscrie în Certificatul internațional de prevenire a poluării cu ape uzate;

i) înclinări și vibrații:

(i) pe cât posibil, încercările se vor efectua în condiții care să simuleze înclinările obișnuite întâlnite la bordul navelor maritime, datorate oscilațiilor;

(îi) se vor supune încercărilor la șoc și vibrații senzorii și dispozitivele de control pentru a se verifica dacă acestea sunt potrivite pentru utilizarea pe navele maritime;

j) alte aspecte:

(i) se va verifica dacă pe instalația de tratare a apelor uzate este fixată ferm o etichetă pe care să fie înscrise într-o manieră rezistentă tipul și modelul instalației, precum și numele producătorului;

(îi) se va verifica dacă manualele de operare și întreținere furnizate de producător sunt adecvate și complete;

(iii) se vor examina caracteristicile tuturor instrumentelor și aparaturii utilizate la încercări înainte de începerea programului de probe pentru a se asigura că toate acestea sunt compatibile între ele.

Tancurile de colectare a apelor uzate pot fi structurale sau nestructurale.

Tancurile structurale trebuie să corespundă cerințelor prevăzute în normele tehnice în vigoare sau unor cerințe echivalente cuprinse în regulile organizațiilor recunoscute autorizate.

Tancurile de colectare a apelor uzate trebuie să fie construite din oțel.

Suprafețele interioare ale acestora trebuie să fie netede și să fie protejate împotriva acțiunii apelor uzate și a vaporilor degajați de acestea. Excepții privind cerința ca suprafețele interioare să fie netede se admit numai în cazul tancurilor structurale.

Fundul tancurilor de colectare a apelor uzate trebuie să aibă o pantă spre punctele de aspirație.

Tancurile de colectare a apelor uzate trebuie să aibă guri de vizitare și vor fi prevăzute cu dispozitive de spălare cu jet de apă și aburi.

Se recomandă ca tancurile de colectare să fie astfel concepute, încât acestea să fie prevăzute cu mijloace prin care să se poată menține un nivel corespunzător de oxigen în apele uzate, pentru a evita producerea fenomenelor anaerobice. În acest sens se recomandă introducerea oxigenului prin injectarea directă a aerului în apele uzate sau prin antrenarea aerului în lichid, în timpul pompării, printr-o duză de ejector sau alte sisteme a căror eficiență poate fi demonstrată.

Se recomandă ca tancurile de colectare a apelor uzate să fie prevăzute cu dispozitive pentru agitarea acestor ape.

Tancurile de colectare a apelor uzate pentru care nu se asigură un sistem activ de aerare trebuie să aibă un sistem de monitorizare astfel încât să se poată lua decizia de golire și spălare cu jet de apă.

Tancurile de colectare a apelor uzate trebuie separate prin coferdamuri de tancurile de apă potabilă, apă de spălat și de apă pentru alimentarea căldărilor, de cele de ulei vegetal, precum și de încăperile de locuit, de servicii gospodărești și de marfă.

Tancurile de colectare a apelor uzate pot fi amplasate fără coferdamuri în compartimentul de mașini și în magaziile de marfă, dacă aceste magazii nu sunt destinate produselor alimentare, indiferent dacă acestea sunt materii prime sau produse finite.

Se admite amplasarea tancului de colectare a apelor uzate într-o încăpere separată, prevăzută cu ventilație artificială de extracție.

Tancurile de colectare a apelor uzate vor fi încercate cu o presiune de probă egală cu 1,5 ori presiunea coloanei de apă măsurată de la fundul tancului până la aparatul sanitar sau sifonul cel mai de jos care nu are închidere spre tubulatura de scurgere, dar nu mai puțin de 2,5 m coloană de apă.

Tancurile de colectare a apelor uzate trebuie să fie prevăzute cu o semnalizare luminoasă și sonoră care se declanșează în momentul în care nivelul în tanc atinge 80% față de nivelul maxim de umplere.

Fiecare navă prevăzută la art. 2, căreia conform Regulii 2 din anexa IV revizuită la MARPOL 73/78 i se cere să se conformeze prevederilor acesteia și care arborează pavilionul român sau a solicitat acordarea dreptului de arborare a pavilionului român, trebuie să fie supusă următoarelor inspecții:

a) o inspecție inițială, înainte ca nava să între în serviciu sau înainte de emiterea pentru prima dată a Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate. Această inspecție va include inspecția completă a structurii navei, echipamentului, sistemelor, instalațiilor, amenajărilor și materialelor sale și trebuie să fie astfel efectuată încât să se asigure că acestea corespund în întregime cerințelor aplicabile ale anexei IV revizuite la MARPOL 73/78;

b) o inspecție de reînnoire la intervale care nu depășesc 5 ani, cu excepția cazului în care se aplică prevederile art. 34 alin. (2), (3), (4), (7) și (8). Inspecția de reînnoire trebuie să fie efectuată astfel încât să se asigure că structura navei, echipamentul, sistemele, instalațiile, amenajările și materialele sale corespund în întregime cerințelor aplicabile ale anexei IV revizuite la MARPOL 73/78;

c) o inspecție suplimentară, generală sau parțială, după caz, trebuie să fie efectuată după o reparație care rezultă din investigațiile prevăzute la art. 28 alin. (1) sau ori de câte ori se fac orice reparații sau înlocuiri importante. Această inspecție va fi efectuată astfel încât să se asigure că reparațiile sau înlocuirile necesare au fost efectiv realizate, că materialul și calitatea acestor reparații ori înlocuiri sunt în toate privințele satisfăcătoare și că nava corespunde în toate privințele cerințelor anexei IV revizuite la MARPOL 73/78.

În termen de 5 ani de la data intrării în vigoare a anexei IV revizuite la MARPOL 73/78, navele care nu se încadrează în categoria navelor prevăzute la alin. (1) și care arborează deja pavilionul român sau care urmează să primească dreptul de arborare a pavilionului român trebuie să fie supuse inspecțiilor prevăzute la alin. (1), fără însă să fie emis Certificatul internațional de prevenire a poluării cu ape uzate, dar în raportul de inspecție se va menționa care dintre prevederile aplicabile ale anexei IV revizuite la MARPOL 73/78 sunt respectate.

Inspectorii ANR, precum și inspectorii organizațiilor recunoscute autorizate sunt împuterniciți să solicite reparații la navele inspectate și să efectueze inspecții, dacă acestea sunt solicitate de autoritățile competente ale statului portului în care se află nava care arborează pavilionul român și dacă acel stat este parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78.

În cazul încheierii unui contract de mandat special pentru delegarea dreptului de inspecție și emitere a Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate către o organizație recunoscută autorizată, ANR va transmite Organizației Maritime Internaționale o notificare în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a respectivului contract de mandat special, prin care va informa asupra responsabilităților specifice și condițiilor de delegare a autorității respectivei organizații recunoscute autorizate.

Dacă un inspector al ANR sau al organizației recunoscute autorizate stabilește că starea navei și a echipamentului său nu corespunde de fapt caracteristicilor din Certificatul internațional de prevenire a poluării cu ape uzate sau se prezintă astfel încât nava nu este aptă pentru a ieși în mare fără a prezenta o posibilă amenințare de a produce daune mediului marin, inspectorul ANR sau al organizației recunoscute autorizate trebuie să se asigure că se iau imediat măsuri de remediere.

Dacă nu se iau măsuri de remediere, respectivul inspector trebuie să retragă Certificatul internațional de prevenire a poluării cu ape uzate respectiv și să informeze imediat ANR, iar dacă nava se află în portul unei alte părți la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, acesta trebuie să informeze imediat și autoritățile competente ale statului portului.

Dacă inspectorul ANR sau al organizației recunoscute autorizate a informat autoritățile competente ale statului portului, acesta poate solicita acestor autorități orice sprijin necesar pentru a-și îndeplini obligațiile în conformitate cu prevederile Regulii 4 paragraful 5 din anexa IV revizuită la MARPOL 73/78.

Dacă ANR este informată de către inspectorul unei Administrații a unei părți la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78 sau de către un inspector al unei organizații recunoscute autorizate de către această Administrație asupra retragerii Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate al unei nave, aflată într-un port românesc și inspectată de către acest inspector, atunci ANR va asigura tot sprijinul său respectivului inspector pentru ca acesta să își poată îndeplini obligațiile în conformitate cu prevederile Regulii 4 paragraful 5 din anexa IV revizuită la MARPOL 73/78 și va acționa astfel încât să se asigure că nava nu va pleca până când aceasta nu este aptă să iasă în mare sau nu va părăsi portul pentru a se îndrepta spre cel mai apropiat șantier de reparații decât în cazul când aceasta nu prezintă o posibilă amenințare de a produce daune mediului marin.

Ori de câte ori se produce un incident la o navă care arborează pavilionul român sau se descoperă o defecțiune ce afectează în mod substanțial rezistența navei sau eficiența ori integritatea echipamentului său prevăzut în anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, comandantul sau compania de navigație care operează respectiva navă trebuie să raporteze incidentul ori defecțiunea ANR sau organizației recunoscute autorizate care a emis Certificatul internațional de prevenire a poluării cu ape uzate, cât mai curând posibil.

ANR sau, după caz, organizația recunoscută autorizată va începe investigația pentru a stabili dacă este necesară efectuarea unei inspecții în conformitate cu prevederile art. 27.

În cazul în care nava prevăzută la alin. (1) se află într-un port al altui stat parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, comandantul sau compania de navigație care operează respectiva navă va raporta imediat autorităților competente ale statului portului în care se află respectiva navă.

Inspectorul ANR sau al organizației recunoscute autorizate care a eliberat Certificatul internațional de prevenire a poluării cu ape uzate respectivei nave se va asigura că raportul prevăzut la alin. (3) a fost întocmit.

Ministerul poate solicita ANR sau unei organizații recunoscute autorizate inspectarea unei nave care arborează pavilionul unui stat parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, în situația în care primește o astfel de solicitare din partea Administrației care a acordat dreptul de arborare a pavilionului acestui stat respectivei nave. ANR sau organizația recunoscută autorizată poate emite Certificatul internațional de prevenire a poluării cu ape uzate sau poate confirma valabilitatea acestuia numai dacă, în urma inspecției efectuate la acea navă, consideră că sunt îndeplinite cerințele prevăzute în anexa IV revizuită la MARPOL 73/78.

ANR sau, după caz, organizația recunoscută autorizată va transmite în cel mai scurt timp posibil câte o copie a raportului de inspecție și a Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate, atât la minister, cât și la Administrația statului parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78 care a solicitat inspecția și emiterea sau confirmarea valabilității certificatului.

ANR sau organizația recunoscută autorizată va declara în scris în certificatul emis sau confirmat privind valabilitatea în condițiile prevăzute la alin. (1) că acesta a fost emis, respectiv confirmat, la cererea Administrației statului parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78 care a acordat dreptul de arborare a pavilionului său respectivei nave.

Se interzice emiterea Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate unei nave care arborează pavilionul unui stat care nu este parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78.

O companie de navigație românească poate solicita ministerului să ceară unui alt stat parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78 să emită sau să confirme un certificat internațional de prevenire a poluării cu ape uzate pentru o navă care arborează pavilionul român și care se află în operarea sa, în situația în care poate dovedi că ANR sau oricare dintre organizațiile recunoscute autorizate nu au posibilitatea de a face inspecția și de a emite certificatul sau de a confirma valabilitatea acestuia într-un termen care să nu producă navei întârzieri care atrag pierderi economice nejustificate.

Ministerul va solicita autorității competente a statului parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78 indicat de compania de navigație românească emiterea sau confirmarea valabilității Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate, informând în mod corespunzător respectiva companie, ANR și organizațiile recunoscute autorizate.

Un certificat internațional de prevenire a poluării cu ape uzate emis în condițiile alin. (1) și (2) va avea aceeași valoare cu cele emise de ANR sau de organizațiile recunoscute autorizate, în condițiile prezentelor norme metodologice.

Certificatul internațional de prevenire a poluării cu ape uzate pentru o navă care arborează pavilionul român va fi valabil pe o perioadă de maximum 5 ani de la data emiterii sale.

În cazul în care inspecția de reînnoire este finalizată în decurs de 3 luni înaintea datei de expirare a Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate existent, noul certificat va fi valabil de la data finalizării inspecției de reînnoire până la o dată care nu va depăși 5 ani de la data de expirare a certificatului existent.

Atunci când inspecția de reînnoire este finalizată după data de expirare a Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate existent, noul certificat va fi valabil de la data finalizării inspecției de reînnoire până la o dată care nu va depăși 5 ani de la data de expirare a certificatului existent.

Atunci când inspecția de reînnoire este finalizată cu mai mult de 3 luni înainte de data de expirare a Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate existent, noul certificat va fi valabil de la data finalizării inspecției de reînnoire până la o dată care nu va depăși 5 ani de la data finalizării inspecției de reînnoire.

Atunci când un certificat internațional de prevenire a poluării cu ape uzate este emis în condițiile art. 33 pe o perioadă mai mică de 5 ani, ANR sau, după caz, organizația recunoscută autorizată poate prelungi valabilitatea certificatului dincolo de data de expirare până la perioada maximă prevăzută la alin. (1).

Atunci când o inspecție de reînnoire a fost finalizată și nu se poate emite sau pune la dispoziție la bordul navei un nou certificat internațional de prevenire a poluării cu ape uzate înaintea datei de expirare a certificatului existent, inspectorul ANR sau al organizației recunoscute autorizate poate confirma certificatul existent, iar acest certificat va fi acceptat ca valabil pe o perioadă care nu va depăși 5 luni de la data de expirare.

Atunci când, în momentul expirării Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate, o navă nu se află într-un port în care urmează să fie inspectată, ANR sau organizația recunoscută autorizată poate extinde perioada de valabilitate a certificatului, dar această prelungire va fi acordată numai în scopul de a permite navei să își încheie voiajul spre portul în care va fi inspectată și numai în cazurile în care acest lucru se consideră corespunzător și posibil. Niciun certificat internațional de prevenire a poluării cu ape uzate nu trebuie să fie prelungit pe o perioadă mai mare de 3 luni, iar la sosirea în portul în care urmează a fi inspectată, nava căreia i s-a acordat prelungirea nu va fi autorizată să părăsească portul fără a avea un nou certificat. Atunci când inspecția de reînnoire este finalizată, noul certificat internațional de prevenire a poluării cu ape uzate va fi valabil până la o dată care nu depășește 5 ani de la data de expirare a certificatului existent înainte de acordarea prelungirii sale.

Un certificat internațional de prevenire a poluării cu ape uzate, emis unei nave angajate în voiaje scurte, care nu a fost prelungit conform prevederilor prezentului articol, poate fi prelungit de ANR sau de organizația recunoscută autorizată pentru o perioadă de grație de până la o lună de la data de expirare indicată în acest certificat. Atunci când inspecția de reînnoire este finalizată, noul certificat internațional de prevenire a poluării cu ape uzate va fi valabil până la o dată care nu va depăși 5 ani de la data de expirare a certificatului existent înainte de acordarea prelungirii sale.

Un certificat internațional de prevenire a poluării cu ape uzate, emis conform prevederilor art. 32 sau 33, încetează a mai fi valabil în unul dintre următoarele cazuri:

a) dacă inspecțiile corespunzătoare nu sunt finalizate în decursul perioadelor prevăzute la art. 27 alin. (1); sau

b) la transferarea unei nave care arborează pavilionul român sub pavilionul altui stat.

În cazul acordării dreptului de arborare a pavilionului român unei nave care a deținut un certificat internațional de prevenire a poluării cu ape uzate eliberat de Administrația unui stat parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, ANR sau, după caz, organizația recunoscută autorizată va emite un nou certificat numai dacă inspectorii acestora constată că:

a) nava și echipamentul său sunt într-o stare care demonstrează că nava este aptă pentru a ieși în mare fără a prezenta un eventual pericol pentru mediul marin; și

b) nava, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele care fac obiectul inspecției nu au suferit modificări importante fără aprobarea respectivei Administrații, cu excepția simplei înlocuiri a unor astfel de echipamente sau instalații.

ANR poate solicita Administrației statului parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78 în decurs de 3 luni de la data acordării dreptului de arborare a pavilionului român transmiterea, cât mai curând posibil, a copiei Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate care a existat la bordul navei înaintea transferului și, dacă este posibil, a copiilor rapoartelor de inspecție corespunzătoare.

Atunci când o navă care a arborat pavilionul român se transferă la pavilionul unui alt stat parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, ANR, la solicitarea respectivului stat, în termen de cel mult 3 luni de la efectuarea transferului, va transmite copiile Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate care a existat la bordul navei înaintea transferului și, dacă este posibil, copiile rapoartelor de inspecție corespunzătoare.

Navele care fac obiectul prezentelor norme metodologice, care arborează pavilionul român și care se află în condiții de exploatare, pot fi controlate oricând asupra modului cum sunt respectate prevederile anexei IV revizuite la MARPOL 73/78 de către inspectorii ANR în oricare dintre porturile românești sau străine în care se află acestea. Inspectorii ANR întocmesc un raport de inspecție, iar în cazul în care constată că nava nu corespunde prevederilor anexei IV revizuite la MARPOL 73/78, pot propune retragerea Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate, dacă nu se iau măsuri de remediere.

În cazul în care inspecția se face într-un port al unui stat parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, ANR va informa corespunzător autoritatea competentă a statului portului asupra constatărilor făcute și măsurilor întreprinse.

Prevederile cuprinse la alin. (1) și (2) se completează cu dispozițiile aplicabile prevăzute în legislația națională în vigoare privind controlul statului pavilionului.

Orice navă căreia i se aplică prevederile anexei IV revizuite la MARPOL 73/78, care nu arborează pavilionul român și care se află în unul dintre porturile românești sau terminalele din larg aflate sub jurisdicția României, poate fi inspectată de inspectorii PSC din cadrul ANR.

În cazul navelor care arborează pavilionul unui stat parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, inspecția trebuie să se limiteze numai la verificarea existenței la bord a Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate valabil, dacă nu există motive serioase pentru a crede că starea navei sau a echipamentelor sale diferă în mod semnificativ de datele înscrise în respectivul certificat.

În cazul în care nava nu are un certificat internațional de prevenire a poluării cu ape uzate valabil sau starea ei ori a echipamentelor sale diferă în mod semnificativ de datele înscrise în respectivul certificat, ANR va lua măsurile necesare pentru a se asigura că nava nu va continua voiajul decât atunci când este efectiv aptă pentru a ieși în mare fără a prezenta o posibilă amenințare de a produce daune mediului marin. Totuși, ANR poate permite respectivei nave să părăsească portul sau terminalul din larg în scopul deplasării la cel mai apropiat șantier de reparații existent.

În cazurile prevăzute la alin. (3) ANR va informa Administrația statului parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78 care a acordat dreptul de arborare a pavilionului respectivei nave și se va consulta cu aceasta asupra măsurilor pe care urmează să le întreprindă.

În cazul în care nava controlată arborează pavilionul unui stat care nu este parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, inspectorii PSC din cadrul ANR se vor asigura că nava controlată respectă prevederile anexei IV revizuite la MARPOL 73/78 într-o măsură suficient de mare pentru ca această navă să nu fie considerată că beneficiază de condiții mai favorabile decât navele care arborează pavilionul unui stat parte.

Prevederile cuprinse în alin. (1)-(5) se completează cu dispozițiile aplicabile prevăzute în legislația națională în vigoare privind controlul statului portului.

Navele cărora li se aplică prevederile anexei IV revizuite la MARPOL 73/78, care arborează pavilionul român și care se află în porturile sau terminalele din larg aflate sub jurisdicția unui stat parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, au obligația să permită efectuarea de inspecții de către inspectorii PSC din respectivul stat. Inspecția trebuie să se limiteze numai la verificarea existenței la bord a Certificatului internațional de prevenire a poluării cu ape uzate valabil, dacă nu există motive serioase pentru a se considera că starea navei sau a echipamentelor sale diferă în mod semnificativ de datele înscrise în respectivul certificat.

În cazul în care asupra unei nave care arborează pavilionul român se aplică măsura reținerii într-un port sau terminal al unui stat parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, necesară pentru a se asigura că nava nu va continua voiajul decât atunci când este aptă pentru a ieși în mare fără a prezenta o posibilă amenințare de a produce daune mediului marin, comandantul navei respective va anunța ANR și, după caz, organizația recunoscută autorizată, care a eliberat navei Certificatul internațional de prevenire a poluării cu ape uzate.

Nava care arborează pavilionul român căreia i s-a aplicat măsura reținerii într-un port sau terminal al unui stat parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, după informarea ANR și, după caz, a organizației recunoscute autorizate, care a eliberat navei Certificatul internațional de prevenire a poluării cu ape uzate, poate solicita permisiunea de a părăsi portul sau terminalul din larg în scopul deplasării la cel mai apropiat șantier de reparații existent pentru remedierea nonconformităților descoperite de inspectorii controlului statului portului.