Decizia nr. 465/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16, art. 20 alin. (3), art. 26 lit. a) și lit. b) teza întâi, art. 33, art. 34, art. 40 alin. (1), art. 43 alin. (1) teza finală, art. 44 și art. 45 lit. a) teza finală din Legea concurenței nr. 21/1996
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Mihaela Cîrstea - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16, art. 20 alin. (3), art. 26 alin. (1), art. 26 lit. a), art. 33, art. 34, art. 40 alin. (1), art. 43 alin. (1), art. 44 și
art. 45 lit. a) din Legea concurenței nr. 21/1996 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Hungastro" - S.R.L. din Sfântu Gheorghe în Dosarul nr. 8.691/1/2005 (2.076/2005) al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Concurenței, consilier juridic cu delegație la dosar, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Consiliul Concurenței, prin consilier juridic, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că prin
Decizia nr. 5 din 10 ianuarie 2006
Curtea Constituțională a respins o excepție cu obiect similar. În acest sens, depune concluzii scrise la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudența Curții în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 16 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 8.691/1/2005 (2.076/2005), Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16, art. 20 alin. (3), art. 26 alin. (1), art. 26 lit. a), art. 33, art. 34, art. 40 alin. (1), art. 43 alin. (1), art. 44 și
art. 45 lit. a) din Legea concurenței nr. 21/1996 .
Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Hungastro" - S.R.L. din Sfântu Gheorghe cu ocazia soluționării unui recurs împotriva unei sentințe civile prin care s-a respins acțiunea în contencios administrativ ce avea ca obiect, în principal, cererea de anulare a Deciziei Consiliului Concurenței nr. 270 din 29 septembrie 2004 și, în subsidiar, cererea de reducere a cuantumului sancțiunii aplicate.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate conferă Consiliului Concurenței atât atribuții specifice unei autorități administrative, cât și atribuții jurisdicționale, ceea ce încalcă următoarele principii constituționale: al separației puterilor în stat, al dreptului la un proces echitabil, al prezumției de nevinovăție și pe cel al imparțialității și independenței justiției, precum și dreptul la un proces echitabil, statuat prin dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, arată că sunt încălcate și prevederile art. 126 alin. (1), (2) și (5) din Constituție, întrucât "competențele jurisdicționale se atribuie exclusiv prin lege organică, principiul fiind valabil și pentru instanțele specializate, în domenii specializate", așa cum este și concurența.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudența sa.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului Consiliului Concurenței, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 16, art. 20 alin. (3), art. 26 alin. (1), art. 26 lit. a), art. 33, art. 34, art. 40 alin. (1), art. 43 alin. (1), art. 44 și
art. 45 lit. a) din Legea concurenței nr. 21/1996 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 16 august 2005.
În realitate, astfel cum rezultă din motivarea excepției, autorul acesteia contestă constituționalitatea dispozițiilor art. 16, art. 20 alin. (3), art. 26 lit. a) și lit. b) teza întâi, art. 33, art. 34, art. 40 alin. (1), art. 43 alin. (1) teza finală, art. 44 și
art. 45 lit. a) teza finală din Legea concurenței nr. 21/1996 , dispoziții asupra cărora Curtea urmează să se pronunțe prin prezenta decizie. Aceste texte de lege au următorul cuprins:
- Art. 16: "(1) Se înființează Consiliul Concurenței, autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenței, cu personalitate juridică, care își exercită atribuțiile potrivit prevederilor prezentei legi. Sediul Consiliului Concurenței este în municipiul București.
(2) Structura organizatorică și de personal a Consiliului Concurenței, atribuțiile de conducere și de execuție ale personalului său se stabilesc prin regulamentele interioare adoptate de acesta.";
- Art. 20 alin. (3): "Președintele Consiliului Concurenței ordonă efectuarea de investigații și desemnează raportorul pentru fiecare investigație.";
- Art. 26 lit. a) și lit. b) teza întâi: "Consiliul Concurenței are următoarele atribuții:
a) efectuează, la inițiativa sa sau în urma unei plângeri, sesizări sau notificări, investigațiile privind aplicarea art. 5, 6, 12 și 15;
b) ia deciziile prevăzute de prezenta lege pentru cazurile de încălcare a dispozițiilor art. 5, 6, 9, 12 și 15, constatate în urma investigațiilor efectuate de către inspectorii de concurență, în baza prevederilor legii și abilitării cu puteri de inspecție prin ordin al președintelui; [...].";
- Art. 33 alin. (1) și (2): "(1) Descoperirea și investigarea încălcărilor prevederilor prezentei legi incumbă Consiliului Concurenței care acționează prin inspectorii de concurență.
(2) În cazul infracțiunii prevăzute la art. 60 alin. (1) din prezenta lege, personalul desemnat în condițiile alin. (1) va putea efectua numai actele stabilite prin art. 214 din Codul de procedură penală.";
- Art. 34: "Consiliul Concurenței dispune efectuarea de investigații, potrivit atribuțiilor sale, în condițiile art. 40:
a) din oficiu;
b) la plângerea unei persoane fizice sau juridice afectate în mod real și direct prin încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1), art. 6, 12 și 15;
c) la cererea agenților economici sau a asociațiilor de agenți economici interesați, conform prevederilor art. 5 alin. (2) sau ale art. 13 alin. (2);
d) la cererea oricăreia dintre autoritățile, instituțiile, organizațiile sau a oricăruia dintre organele menționate la art. 29 lit. a)-f).";
- Art. 40 alin. (1): "La primirea unei cereri sau plângeri denunțând, respectiv acuzând o practică anticoncurențială, Consiliul Concurenței examinează dacă aceasta prezintă suficient temei de fapt și de drept pentru a justifica dispunerea pornirii unei investigații.";
- Art. 43 alin. (1) teza finală: "[...] Audierea este dispusă de președintele Consiliului Concurenței.";
- Art. 44: "(1) Cu minimum 30 de zile înainte de data fixată pentru audiere, o copie a raportului va fi transmisă, spre luare la cunoștință, persoanelor a căror audiere a fost dispusă conform art. 43 alin. (1). Persoanelor a căror audiere a fost admisă conform art. 43 alin. (2) li se va trimite copia raportului numai la cerere și dacă președintele Consiliului Concurenței apreciază că este util în interesul investigației.
(2) Președintele Consiliului Concurenței poate permite părților în cauză consultarea dosarului la secretariatul Consiliului Concurenței și obținerea, contra cost, de copii și extrase ale actelor procedurii de investigație.
(3) Documentele, datele și informațiile din dosarul cauzei, care prezintă caracter de secret de stat ori sunt confidențiale, nu sunt accesibile pentru consultare ori obținere de copii sau extrase decât prin decizie a președintelui Consiliului Concurenței.
(4) În cazul unei proceduri de investigație, având ca obiect o concentrare economică, dispozițiile prezentului articol referitoare la consultarea dosarului sunt aplicabile asociaților și directorilor executivi ai entităților participante la concentrare, în măsura în care ei justifică în cauză un interes legitim.";
- Art. 45 lit. a) teza finală: "După audierile dispuse și, dacă este cazul, admise și după examinarea observațiilor părților asupra raportului de investigație, Consiliul Concurenței poate decide, după cum urmează:
a) în cazul unei investigații, dispusă din oficiu sau la sesizare, privind încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6, după caz, [...] să aplice agenților economici amenzi în condițiile prevăzute la cap. VI."
Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) care consacră prezumția de nevinovăție, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1), (2) și (5) privind instanțele judecătorești, precum și prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția, Curtea Constituțională constată că prevederile art. 20, art. 26 lit. b), art. 33, art. 34, art. 40 alin. (1), art. 43 alin. (1), art. 44 și ale
art. 45 lit. a) teza finală din Legea concurenței nr. 21/1996
au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și convenționale, cu o motivare a excepției similară celei din prezenta cauză.
Astfel, prin
Decizia nr. 5 din 10 ianuarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 13 februarie 2006, Curtea a reținut, în esență, următoarele: "Consiliul Concurenței a fost înființat ca autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenței. Măsurile dispuse de Consiliu și sancțiunile aplicate de acesta pe baza dispozițiilor legale atacate sunt de natură administrativă și nu jurisdicțională" și "procedura prin care Consiliul Concurenței își îndeplinește atribuțiile stabilite de lege [...] prezintă anumite similitudini cu procedurile jurisdicționale, fără a se identifica însă cu acestea."
Cu același prilej, Curtea a constatat că "nu se poate reține nici critica privind încălcarea dreptului la un proces echitabil sau a prezumției de nevinovăție, atâta timp cât deciziile adoptate de Plenul Consiliului Concurenței pot fi atacate în fața unei instanțe judecătorești, în procedura de contencios administrativ, la Curtea de Apel București".
Totodată, Curtea a mai reținut că principiile constituționale care guvernează activitatea judecătorilor, și anume imparțialitatea și independența, "nu sunt incidente în privința activității Plenului Consiliului Concurenței, acesta fiind [...] un organ deliberativ din sfera autorității executive".
Curtea constată că, pentru aceleași considerente care au stat și la baza
Deciziei nr. 5 din 10 ianuarie 2006 , nu poate fi reținută nici critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 și
art. 21 lit. a) din Legea concurenței nr. 21/1996 .
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16, art. 20 alin. (3), art. 26 lit. a) și lit. b) teza întâi, art. 33, art. 34, art. 40 alin. (1), art. 43 alin. (1) teza finală, art. 44 și
art. 45 lit. a) teza finală din Legea concurenței nr. 21/1996 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Hungastro" - S.R.L. din Sfântu Gheorghe în Dosarul nr. 8.691/1/2005 (2.076/2005) al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 iunie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.