Decizia nr. 541/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Mihaela Cîrstea - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 313/1879

pentru anularea clauzei penale din oarecare contracte și pentru adaosul unui aliniat la articolul 1089 din Codul civil, excepție ridicată de Banca Populară Română - Cooperativa de credit - în faliment, prin lichidator judiciar Societatea Comercială "REAL Reorganizare, Administrare, Lichidare" - S.R.L. în Dosarul nr. 93/COM/2006 al Curții de Apel Constanța - Secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 20 iunie 2006 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27 iunie 2006.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 16 martie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 93/COM/2006, Curtea de Apel Constanța Secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 313/1879

pentru anularea clauzei penale din oarecare contracte și pentru adaosul unui aliniat la articolul 1089 din Codul civil, excepție ridicată de Banca Populară Română - Cooperativa de credit - în faliment, prin lichidator judiciar Societatea Comercială "REAL Reorganizare, Administrare, Lichidare" - S.R.L.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției arată că textul de lege criticat încalcă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, întrucât îl privează pe creditor de un drept dobândit pe cale convențională, anume acela de a sancționa debitorul prin perceperea unor penalități de întârziere, stipulate prin intermediul unei clauze penale, în cazul în care acesta nu își execută la scadență obligațiile asumate prin contract.

Curtea de Apel Constanța - Secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât dispozițiile

Legii nr. 313/1879

respectă principiul neretroactivității legii civile și nu îngrădesc, direct sau indirect, dreptul creditorului sau debitorului de a se adresa instanței judecătorești.

Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Legii nr. 313/1879

pentru anularea clauzei penale din oarecare contracte și pentru adaosul unui aliniat la articolul 1089 din Codul civil, publicată în Monitorul Oficial, nr. 40 din 20 februarie 1879, dispoziții care au următorul conținut:

- Art. 1: "Clauza penală, aflată în contracte de împrumuturi sau de prestații în natură, este și va rămâne anulată, oricare va fi data actului a cărui executare se cere, însă numai dacă termenul exigibilității creanței va cădea în urma promulgării acestei legi.

Judecătorul, în caz de împrumut, va putea condamna numai la plata dobânzii prevăzute de art. 1589 din Codul civil, sau, în caz de alte obligațiuni, la daune-interese, conform art. 1084 din Codul civil.";

- Art. 2: "Dacă clauza penală nu va fi stipulată direct, ci va fi deghizată sub o altă formă, sau va rezultă din condițiunile actului, judecătorul va aprecia și va putea anula din contract aceea ce ar avea caracterul de clauză penală, putând aplica, după cazuri, art. 1589 sau art. 1084 din Codul civil.";

- Art. 3: "La art. 1089 din Codul civil se adaugă următorul aliniat: «Clauza prin care, de mai înainte și în momentul formării unei convențiuni alta decât o convențiune comercială, se va stipula dobândă la dobânzile datorate pentru un an, sau pentru mai puțin ori mai mult de un an, sau la alte venituri viitoare, se va declara nulă»".

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii și art. 21 alin. (1), (2) și (3) privitoare la accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 și 2 din Legea nr. 313/1879 , Curtea reține că acestea prevăd nulitatea clauzei penale din contractele de împrumut sau prestații în natură, în caz de litigiu, instanța având posibilitatea de a condamna debitorul numai la plata dobânzii legale sau a celei stipulate în contract, ori, în situația altor obligațiuni, la daune-interese, conform art. 1084 din Codul civil. Dispozițiile art. 3 din legea criticată prevăd sancțiunea nulității pentru clauzele care stipulează dobânda la dobânda stabilită în contract, așa-numitul anatocism consacrat în doctrina de specialitate.

Referitor la pretinsa încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că formula redacțională a textelor de lege supuse controlului nu oferă temei unei atare critici, întrucât nu conțin în sine nicio dispoziție cu caracter retroactiv, textele urmând a-și găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare a legii criticate.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea liberului acces la justiție, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor constituționale consacrate de art. 21 alin. (1), "Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime". Astfel, Constituția garantează liberul acces la justiție, însă, pentru ca această garanție să opereze, trebuie satisfăcută cerința imperativă privind legitimitatea dreptului, a libertății sau a interesului a căror apărare se cere. Or, în condițiile în care legea interzice instituirea clauzei penale în contractele de împrumut sau prestații în natură, sub sancțiunea nulității, potrivit art. 966 coroborat cu art. 968 din Codul civil, care prevăd că obligația fondată pe o cauză ilicită , prohibită de legi, nu poate avea niciun efect, Curtea constată că dispozițiile constituționale ale art. 21 nu pot fi aplicabile într-o astfel de situație, dreptul a cărui valorificare se pretinde în justiție fiind în mod vădit nelegitim.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 313/1879

pentru anularea clauzei penale din oarecare contracte și pentru adaosul unui aliniat la articolul 1089 din Codul civil, excepție ridicată de Banca Populară Română - Cooperativa de credit - în faliment, prin lichidator judiciar Societatea Comercială "REAL Reorganizare, Administrare, Lichidare" - S.R.L. în Dosarul nr. 93/COM/2006 al Curții de Apel Constanța - Secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 27 iunie 2006.