Plan din 26 iulie 2006

Capitolul I Evolutii privind politicile de ocupare

A. Planuri Naționale de Acțiune 2002-2005

În contextul procesului aderării la Uniunea Europeană, Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei a început în anul 2001 elaborarea politicilor destinate creșterii gradului de ocupare a forței de muncă din România.

Din aceasta perspectiva, în cadrul proiectului de înfrățire instituțională PHARE RO9908, derulat de Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei în colaborare cu Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale din Germania și Ministerul Afacerilor Sociale și Ocupării din Olanda a fost elaborat primul Plan Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă.

1. Primul Plan Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă-PNAO, adoptat prin

H.G. nr. 759/2002 , a stabilit obiective și măsuri de realizat în perioada 2002-2003. Documentul a avut o structura ampla având în vedere faptul ca astfel s-a realizat o primă analiza la nivel guvernamental a situației ocupării forței de muncă din România, cu participarea tuturor ministerelor și a celorlalți parteneri sociali.

Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă a prezentat o analiza a evolutiilor macro-economice din perioada 1990-2001, a evoluției pieței muncii în perioada 1990-2001 și a stabilit obiectivele și măsurile necesare pentru creșterea gradului de ocupare, conform celor 4 Piloni ai Strategiei europene de ocupare a forței de muncă, respectiv ale celor 18 linii directoare.

Astfel, pentru Pilomul I - Îmbunătățirea capacității de angajare au fost definite un număr de 45 obiective și 93 de măsuri, pentru Pilonul II - Dezvoltarea spiritului antreprenorial și crearea de locuri de muncă au fost stabilite un număr de 22 obiective și 40 de măsuri, pentru Pilonul III - Promovarea capacității de adaptare a întreprinderilor și a amgajatilor acestora au fost stabilite un număr de 10 obiective și un număr de 21 de măsuri iar pentru Pilonul IV - Asigurarea egalității de sanse între femei și bărbați au fost definite un număr de 11 obiective și 21 de măsuri, rezultând pentru PNAO 2002-2003 un număr total de 88 de obiective și 175 de măsuri.

Implementarea măsurilor stabilite în cadrul Planului Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă a fost monitorizata periodic. În anul 2004, a fost realizată analiza datelor statistice care au reflectat evoluția contextului economic, demografic și al ocupării, cuprinse mai ales în Anchetele asupra forței de muncă în gospodării AMIGO, din anii 2002-2003, publicate de INS.

S-a constatat ca în anii 2002-2003, respectiv în perioada de aplicare a primului PNAO, economia a evoluat pozitiv: creșterea PIB-ului real a fost de 5,1% în 2002 și 5,2% în anul 2003; sectorul serviciilor contribuind în 2003 cu 46,4% la PIB; ponderea sectorului privat în PIB a ajuns în anul 2003 la 67,7%, față de 69,4% în 2002 respectiv, 68% în anul 2001; salariul minim brut pe țara a crescut în termeni reali cu 32,7%.

Din punct de vedere al contextului demografic, în aceeași perioadă, procesul de scădere a populației totale a României a continuat mentinandu-se sporul natural negativ și tendinta de imbatranire a populației.

Este de menționat un aspect metodologic important privind populația activa, populația ocupată și somajul:

începând eu unul 2002, definițiile principalilor indicatori ai ocupării și somajului au fost revizuite pentru deplina conformitate cu datele internaționale și ale EUROSTAT, iar comparatii cu anii anteriori sunt posibile numai din punct de vedere calitativ.

Din punct de vedere al pieței muncii, rata de ocupare a rămas relativ constanta, datele statistice au înregistrat o scădere totală a acesteia de 0,1 puncte procentuale, pe sexe - o creștere cu 0,1 puncte pentru bărbați și o scădere de 0,4 pentru femei iar pe grupe de vârsta - o creștere cu 0,6 puncte procentuale pentru 35-54 ani și o scădere de 0,4 pentru 25-34 de ani.

Pe medii de rezidență, pentru populația ocupată, analiza efectuată pentru perioada dintre trimestrul IV 2002 și trimestrul IV 2003, a arătat unele cresteri, astfel:

- pentru mediul urban - o creștere totală de 79,7 mii persoane, majoritatea (45,1 mii persoane) fiind ocupate în activități din industria prelucratoare, iar restul în învățământ, tranzacții imobiliare și alte servicii, hoteluri și restaurante, industria extractiva, intermedieri financiare.

- pentru mediul rural creșterea numărului de persoane ocupate s-a înregistrat mai ales în activități din construcții 20,7 mii persoane precum și între 5 și 9 mii de persoane în activități de transport depozitare și comunicații, comerț, sau industria prelucratoare.

În ceea ce privește somajul, perioada analizata a fost aceea dintre trimestrele III ale anilor 2003 și anului 2002, prezentându-se o reducere a numărului șomerilor BIM cu 140 de mii persoane, din care 80 mii bărbați și 60 mii femei.

2. Al doilea Plan Național de Acțiune pentru Ocupare 2004-2005 a fost elaborat în conformitate cu Strategia Europeană pentru Ocupare, stabilită prin

Decizia Consiliului European 2003/578/EC

cu privire la cele 10 Linii Directoare pentru politicile de ocupare și a fost adoptat de Guvern prin

Hotărârea nr. 588/2004 .

La elaborarea PNAO 2004-2005 au fost analizate prioritățile naționale stabilite în cadrul altor documente elaborate în contextul corelării politicilor naționale cu politica europeană în domeniu, respectiv cu prevederile:

- Planului Național de Dezvoltare 2004-2006, prioritatea 3 - "Dezvoltarea Resurselor Umane";

- Programului Economic de Preaderare - PEP 2003;

- Documentului Comun RO-UE de Evaluare a Politicilor de Ocupare - JAP.

În concordanta cu Strategia Europeană de Ocupare a Forței de Muncă și cu prioritățile naționale stabilite în documentele sus-menționate PNAO 2004-2005 a stabilit următoarele trei obiective strategice interdependente:

I. Ocuparea deplina

II. Calitatea și productivitatea muncii

III. Coeziune și incluziunea socială

Implementarea celor trei obiective majore s-a preconizat a se realiza prin 37 Obiective specifice liniilor directoare și anume prin realizarea a 127 Măsuri de către cele 20 de instituții cu responsabilități în domeniul ocupării care au și colaborat la elaborarea planului.

Elaborarea planului s-a făcut prin consultări permanente cu partenerii sociali; forma completa a documentului a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei Naționale pentru Promovarea Ocupării, precum și în cadrul Comisiei de Dialog Social de la nivelul ministerului muncii iar observațiile acestora au contribuit la finalizarea documentului.

Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă 2004-2005 a fost de asemenea monitorizat periodic pentru evaluarea stadiului de implementare a măsurilor stabilite, constatandu-se îndeplinirea acestora de către instituțiile responsabile.

Datele statistice au arătat atât pentru anul 2004 cat și pentru anul 2005 scaderi ușoare ale populației ocupate totale de 1,1 și, respectiv, 0,2 puncte procentuale (la 9 luni față de anul anterior); pentru populația ocupată în vârsta de muncă o scădere nesemnificativa de 0,1 puncte procentuale și o stagnare în 2005; pentru populația ocupată de peste 64 ani scăderea puternica din 2004 față de 2003 de 15,5 puncte procentuale s-a atenuat în 2005 la 2,5 puncte procentuale.

B. Programul de Guvernare 2005-2008

Prioritati conținute în Programul de Guvernare 2005-2008

Principiile acțiunii în domeniul ocupării forței de muncă sunt:

- Implicarea partenerilor sociali în elaborarea politicilor și strategiilor pentru implementarea unor programe speciale în domeniul ocupării;

- Sanse egale pentru toți furnizorii de servicii de pe piața muncii (furnizorii de consiliere, formare profesională și de ocupare);

- Deplasarea centrelor de decizie către unitățile locale pentru a se trece la un management competitiv, care să conducă la creșterea responsabilităților locale și la optimizarea folosirii resurselor.

Obiectiv - creșterea gradului de ocupare și scăderea reală a ratei somajului

Măsuri pasive

- Modificarea cuantumului indemnizației de șomaj în funcție de stagiul de cotizare și contribuția la bugetul asigurărilor sociale de șomaj.

- Stimularea insertiei pe piața muncii a absolvenților de învățământ preuniversitar și universitar, a șomerilor care sunt părinte unic sustinator al familiei monoparentale sau persoane în vârsta de peste 45 de ani.

Măsuri active

- Creșterea constanta a ponderii măsurilor de stimulare a ocupării în totalul cheltuielilor sociale de șomaj.

- Promovarea unor programe speciale în parteneriat pentru diminuarea somajului de lungă durata, atât în rândul tinerilor cat și a persoanelor care au depășit vârsta de 45 de ani, precum și din rândul persoanelor care au dificultăți de integrare.

Măsuri instituționale

- Crearea autonomiei decizionale și de conducere a ANOFM.

C. Planul Național de Acțiune în domeniul Ocupării - PNAO 2006 - măsura prioritara pentru integrare europeană

Planul de măsuri prioritare al Guvernului pentru integrare europeană a stabilit pentru anul 2006, în domeniul Ocuparea Forței de muncă, ca una dintre măsurile necesare pentru pregătirea deplina a aderării, elaborarea celui de-al treilea Plan Național de Acțiune pentru Ocupare - PNAO 2006.

Prezentul Plan Național de Acțiune în domeniul Ocupării - PNAO 2006 are o abordare pragmatica a procesului de elaborare a politicilor privind piața muncii, cu un accent deosebit pe ameliorarea ocupării din mediul rural și insertia pe piața forței de muncă a persoanelor de etnie roma.

Măsurile de implementare a politicilor de ocupare au ca scop creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, prin îmbunătățirea calității și productivitatii muncii și având ca rezultat consolidarea coeziunii sociale și teritoriale în concordanta cu liniile directoare integrate.

Astfel, cu scopul realizării unui impact efectiv al măsurilor preconizate și pentru încurajarea modificării structurii economice din mediul rural și multiplicarea oportunitatilor de angajare în sectorul de servicii, au fost stabilite, pentru anul 2006, următoarele Prioritati generale:

- Consolidarea capacităților instituționale existente la nivel național, regional și local;

- Ocuparea forței de muncă din mediul rural;

- Insertia pe piața forței de muncă a persoanelor de etnie roma;

- Ameliorarea discrepantelor zonale și regionale și utilizarea cat mai eficienta a fondurilor comunitare, în special a Fondului Social European.

Capitolul II Direcții naționale și europene privind politica de ocupare

A. Documentul Comun de Evaluare - JAP

O evaluare a prioritatilor, pe termen relativ scurt, cu privire la politicile de ocupare și piața forței de muncă din România conține Documentul Comun de Evaluare (JAP) elaborat de Guvernul României, în coordonarea Ministerului Muncii Solidarității Sociale și Familiei, în colaborare cu Comisia Europeană, Direcția Generală Ocupare și Afaceri Sociale, document semnat în luna octombrie 2002.

Prioritățile stabilite prin JAP reprezintă obiectivele politicilor de ocupare în vederea transformarii pieței forței de muncă din România și adaptării politicilor de ocupare pentru asigurarea implementarii Strategiei Europene de Ocupare, după aderarea la Uniunea Europeană.

Implementarea acestor prioritati strategice este evaluată în mod regulat, un prim Raport de progrese fiind elaborat în aprilie 2004 urmat, la solicitarile Comisiei Europene, de un Raport complementar, furnizat în august 2004.

Activitatea de evaluare a fost preluată de Direcția Politici Forta de Muncă, din luna martie 2005, în conformitate cu

Ordinul Ministrului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei nr. 199/2005

care a stabilit grupul permanent de lucru și sarcinile acestuia de monitorizare și evaluare a progreselor înregistrate cu privire la prioritățile JAP.

Cel de-al doilea Raport de Progrese a fost elaborat în anul 2005 cu perioada generală de referința mai 2004 - mai 2005, fiind utilizați indicatorii ce corespund anului 2004 și trimestrului I 2005.

Cele doua concluzii principale ale celui de-al doilea Raport de Progrese s-au referit la:

I. Influența redusă a creșterii economice asupra evoluției ratelor de ocupare, și insuficienta consolidare a creșterii economice pentru a contribui suficient la generarea de locuri de muncă.

II. Consolidarea sistemului legislativ și instituțional, corespunzător pieței forței de muncă, pe următoarele domenii: continuarea eforturilor de flexibilizare a relațiilor de muncă, diminuarea poverii fiscale asupra locului de muncă, facilitarea integrării absolvenților în munca și îmbunătățirea calității forței de muncă (încurajarea educației și formării profesionale pe întreg parcursul vieții), adaptarea la nevoile, în continua schimbare, ale șomerilor.

Urmare analizei evolutiilor economiei și a influentelor acestora pe piața muncii au fost evidentiate următoarele aspecte importante pentru viitoarele politici privind ocuparea:

- Nivelul relativ scăzut al ratei somajului se datorează orientarii excesului de forta de muncă rezultat din restructurarea economiei către agricultura de subzistenta și către piața forței de muncă din țările UE 15.

- O economie stabilă în ceea ce privește mediul economic și de afaceri, care atrage investiții în sectoarele cu valoare adăugată ridicată și extinde piața interna poate genera locuri de muncă suficiente în industrie și servicii.

- Delocalizarea locurilor de muncă din țările UE 15 către noile state membre, inclusiv România, datorită nivelului salariilor mult mai mic decât cel din vest, poate determina o creștere reală a ocupării în următorii doi sau trei ani.

B. Noile linii directoare europene și politica de ocupare din România

Prioritățile politicii de ocupare din România au fost definite pe termen scurt și mediu prin al doilea Raport de Progrese privind implementarea JAP, corespunzător Liniilor directoare integrate 17-24 pentru politicile de ocupare din Uniunea Europeană (conform Deciziei Consiliului 2005/600/CE), astfel:

Linia directoare integrată 17 - Implementarea politicilor de ocupare care au ca scop ocuparea deplina, îmbunătățirea calității și productivitatii muncii și consolidarea coeziunii sociale și teritoriale:

- menținerea actualelor tendinte de imbunatatire a ratelor de activitate și ocupare pentru populația în vârsta de muncă (15-64 ani);

- consolidarea tendintei de creștere a ponderii ocupării în sectorul serviciilor și al industriei;

- încurajarea modificării structurii economice din mediul rural pentru a se asigura creșterea productivitatii muncii în sectorul agricol și multiplicarea oportunitatilor de angajare în servicii.

În conformitate cu situația și perspectivele României, prioritățile identificate pentru îndeplinirea obiectivelor generale conținute în linia directoare 17 vor fi abordate prin măsurile corespunzătoare următoarelor linii directoare, astfel:

Linia directoare integrată 18 - Promovarea unei abordari a muncii care are în vedere întregul ciclu al vieții:

- încurajarea ocupării tinerilor prin stimularea angajatorilor și a tinerilor, prin pregătirea tinerilor pentru intrarea pe piața forței de muncă (consiliere profesională și creșterea relevantei sistemului de învățământ pentru nevoile pieței forței de muncă);

- creșterea sustenabilitatii financiare a sistemului de pensii și corectarea disfunctionalitatilor legate de modul de calculare a acestora (finalizarea procesului de recorelare);

Linia directoare integrată 19 - Asigurarea unei piețe inclusive a muncii, creșterea atractivității muncii și valorizarea muncii pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv grupurile dezavantajate, și persoanele inactive:

- reforma sistemului de asistența socială în sensul focalizarii pe persoanele aflate în dificultate;

- creșterea capacității, la nivel local, a serviciilor de asistența socială și de ocupare a forței de muncă pentru crearea de parteneriate în vederea identificarii persoanelor aflate în riscul capcanelor saraciei extreme și oferirii unor soluții de integrare pe piața forței de muncă, acompaniate de servicii sociale adecvate;

Linia directoare integrată 20 - Îmbunătățirea corelării cu nevoile pieței muncii:

- Consolidarea capacității ANOFM de a furniza servicii adaptate clienților, în special grupurilor defavorizate pe piața forței de muncă (romi, beneficiari ai venitului minim garantat, șomeri de lungă durata);

- Evaluarea impactului imigratiei forței de muncă și crearea unor mecanisme de reglare a necesităților în termeni de calificări și resurse umane în anumite domenii;

Linia directoare integrată 21 - Promovarea flexibilitatii combinata cu securitatea ocupării și reducerea segmentarii pieței muncii, ținând cont de rolul partenerilor sociali:

- Colaborarea constanta cu mediul de afaceri, reprezentanții lucrătorilor și ai asociațiilor profesionale pentru reglementarea eficienta a relațiilor de muncă;

- Diminuarea muncii nedeclarate prin întărirea capacității instituțiilor de control a relațiilor de muncă și prin campanii de constientizare;

- Cooperarea cu mediul de afaceri în vederea anticiparii schimbărilor în plan economic și adoptării unor scheme de suport social;

Linia directoare integrată 22 - Asigurarea unor dezvoltări favorabile ocupării ale costurilor muncii și mecanismelor de stabilire a salariilor:

- Elaborarea strategiei fiscale, în care se prevede scăderea cotelor la sistemele de asigurări sociale;

- Consolidarea sistemului de colectare a taxelor și impozitelor;

Linia directoare integrată 23 - Extinderea și îmbunătățirea investiției în capitalul uman și Linia directoare integrată 24 - Adaptarea sistemelor de educație și formare profesională ca răspuns la noile cerințe în ce privește competentele:

- Îmbunătățirea calității sistemului de educație și formare inițială și continua, mai ales prin creșterea relevantei față de nevoile pieței,

- Consolidarea infrastructurii educaționale în mediul rural,

- Consolidarea capacității administrative a Autorității Naționale pentru Calificări,

- Încurajarea creșterii numărului de furnizori de formare profesională, în toate regiunile și multiplicarea programelor de formare pe care le oferă;

- Creșterea constanta a ponderii schemelor de formare profesională în totalul măsurilor active implementate de ANOFM.

Al doilea Raport a fost apreciat de experții Direcției Generale Ocupare și Afaceri Sociale a Comisiei Europene, care au initiat o serie de acțiuni comune în vederea unei analizei detaliate și pentru formularea de recomandări eficiente, pe baza prioritatilor JAP, privind politicile pe termen scurt și mediu privind ocuparea forței de muncă din România,

Ulterior, în toamna anului 2005 și primavara anului 2006 au fost organizate la București, Piatra Neamt și Sibiu, de către Comisia Europeană, prin DG Ocupare și TAIEX, împreună cu Ministerul muncii solidarității sociale și familiei, prin Direcția politici forta de muncă, patru reuniuni tematice cu rolul de a aprofunda prioritățile asumate prin JAP și de a evalua situația reală, inclusiv la nivel regional și local.

Aceste reuniuni au avut ca tema:

- Accesul egal pe piața forței de muncă a grupurilor dezavantajate

- Dezvoltarea resurselor umane în mediul rural

- De la munca nedeclarata la ocupare reglementată

- Politici active pe piața muncii

C. Cadrul Strategic național

Politicile adresate pieței forței de muncă, pe care România le implementeaza, se circumscriu Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2004 - 2010 și Strategiei pe termen scurt și mediu pentru formare profesională continua 2005 - 2010.

1. Strategia naționala pentru ocuparea forței de muncă, 2004 - 2010 a fost elaborata ca un document cadru, care a identificat principalele probleme ale pieței muncii precum și prioritățile strategice naționale ale politicii de ocupare, a stabilit noua domenii de acțiune cu rezultatele lor asteptate. Elementele principale ale Strategiei naționale pentru ocuparea forței de muncă 2004 - 2010, sunt:

Probleme principale ale pieței muncii:

- ponderea semnificativă a populației ocupate în agricultura;

- nivelul ridicat al somajului de lungă durata și al somajului în rândul tinerilor;

- insuficienta fondurilor și a măsurilor de stimulare fiscală, adresate atât angajatorilor cat și angajaților, în domeniul formării profesionale continue;

- mecanisme de stabilire a salariilor insuficient dezvoltate pentru a reflecta corespunzător productivitatea și nivelul de calificare;

- insuficienta monitorizare a impactului măsurilor active asupra grupurilor lor ținta, necesară pentru planificarea politicilor în domeniul ocupării.

Prioritati strategice naționale ale politicii de ocupare a forței de muncă:

- Promovarea adaptabilitatii forței de muncă, a învățării pe parcursul întregii vieți și a formării profesionale continue;

- Combaterea efectelor somajului structural;

- Promovarea coeziunii și incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile (romi, tineri care părăsesc sistemul de stat de protecție a copilului, persoane cu handicap).

Domenii principale de acțiune cu rezultate asteptate:

1. Consolidarea nivelului de ocupare a forței de muncă, tinzând spre atingerea obiectivelor europene stabilite la Lisabona;

2. Promovarea adaptabilitatii și mobilitatii forței de muncă;

3. Îmbunătățirea capacității de integrare pe piața muncii și prelungirea vieții active;

4. Combaterea efectelor somajului structural și reducerea ratei somajului;

5. Reducerea ratei somajului pentru grupurile vulnerabile;

6. Asigurarea egalității de sanse pe piața muncii;

7. Consolidarea parteneriatului social;

8. Creșterea eficientei activității instituțiilor cu responsabilități pe piața muncii;

9. Reducerea semnificativă a disparitatilor regionale în ceea ce privește ocuparea forței de muncă.

Impactul implementarii acestei strategii s-a considerat ca se va inregistra:

- La nivel macroeconomic - prin consolidarea mediului economic și social și prin crearea de condiții favorabile pentru promovarea și dezvoltarea de noi afaceri;

- La nivel regional - prin reducerea disparitatilor regionale și promovarea unei dezvoltări economice durabile;

- La nivelul beneficiarilor - prin mărirea capacității de integrare pe piața muncii a grupurilor vizate, ca urmare a implicarii în programe specifice, fapt ce va putea fi evaluat prin monitorizarea următoarelor aspecte:

- numărul persoanelor care se reintegrează pe piața muncii și a celor care inițiază activități pe cont propriu;

- nivelul salarial al persoanelor după implicare în programe specifice;

- nivel ridicat al atractivității muncii.

2. Strategia pe termen scurt și mediu pentru formare profesională continua 2005 - 2010

Strategia pentru formarea profesională continua (FPC) urmărește dezvoltarea unui sistem transparent și flexibil, care să asigure creșterea ocupabilitatii, adaptabilitatii și mobilitatii forței de muncă și care să răspundă nevoilor companiilor privind forta de muncă calificată.

Strategia stabilește doua obiective strategice, realizate prin direcții de acțiune specifice și direcții de acțiune transversale:

Obiectivul strategic 1: O participare crescută la FPC și facilitarea accesului pentru toate categoriile de persoane din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, cu următoarele direcții de acțiune specifice:

- Constientizarea cu privire la beneficiile FPC pentru persoane, angajatori și alți factori interesați;

- Creșterea investițiilor publice și private în FPC și eficientizarea lor;

- Dezvoltarea unui sistem de FPC flexibil și transparent, bazat pe competente, integrat Cadrului Național al Calificarilor;

- Îmbunătățirea rețelei de informare, consiliere și orientare profesională;

- Asigurarea condițiilor necesare pentru evaluarea/validarea și recunoașterea experienței și învățării anterioare, inclusiv a competentelor dobândite în contexte de invatare non-formale și informele;

Obiectivul strategic 2: Creșterea calității și eficientei sistemului de FPC printr-un management orientat spre rezultate, cu următoarele direcții de acțiune specifice:

- Consolidarea structurilor instituționale și a parteneriatelor în FPC;

- Implementarea mecanismelor de asigurare a calității;

- Direcțiile de acțiune transversale sunt:

- Realizarea de studii, analize și statistici pentru FPC;

- Adaptarea cadrului legal pentru elaborarea și implementarea noului sistem de FPC.

D. Raportul de monitorizare

Raportul de monitorizare realizat de serviciile Comisiei Europene, document de importanța deosebită adoptat de Parlamentul European și publicat în luna noiembrie 2005 a menționat pentru România în domeniul politicilor privind ocuparea forței de muncă următoarele recomandări:

- eforturi suplimentare pentru implementarea eficienta a prioritatilor identificate în Documentul Comun de Evaluare a Prioritatilor Politicii de Ocupare (JAP);

- integrarea grupurilor minorităților etnice, în special a celei rome, pe piața muncii;

- îmbunătățirea eficacitatii și eficientei serviciului public de ocupare a forței de muncă;

- activarea eficienta a măsurilor de pe piața muncii.

Capitolul III Piața forței de muncă în anul 2005 și tendintele acesteia

A. Aspecte macroeconomice

România a continuat sa înregistreze ritmuri ridicate de creștere economică, chiar în condițiile în care acțiunea factorilor restrictivi s-a extins pe 3 trimestre din anul 2005. Astfel, produsul intern al anului 2005 a înregistrat o majorare cu 4,1% față de anul 2004.

Principalul factor de creștere economică a rămas consumul de piața al gospodariilor (cumpărările de mărfuri și serviciile), cu toate ca formarea bruta de capital fix își menține ritmul ridicat de creștere.

O caracteristica importanța a creșterii economice în anul 2005 o reprezintă tendinta de modificare a structurii economiei în favoarea sectorului serviciilor, care a înregistrat o creștere cu 8,1%.

Contribuția ramurilor economice la creșterea reală a produsului intern brut

- procente -

2003

2004

2005

Industrie

1,2

1,6

0,6

Agricultura

0,6

2,2

-1,8

Construcții

0,4

0,5

0,6

Servicii

2,5

3,2

3,7

Alte componente (SIFIM și impozite nete)

0,5

0,9

1,0

Produsul intern brut

5,2

8,4

4,1

Sursa: INS

Notă: Începând din 2004 s-a procedat la realocarea SIFIM pe ramuri

de activitate.

B. Piața muncii - Evolutii recente

1. Utilizarea forței de muncă în primele 9 luni ale anului 2005 s-a caracterizat în principal prin reducerea populației ocupate totale cu 0,2% (de la 9184 mii persoane la 9169 mii persoane) și menținerea numărului populației ocupate în vârsta de muncă.

- modificări procentuale față de anul anterior -

9 luni 2004

9 luni 2005

Populația ocupată totală

Populația ocupată în vârsta de muncă

Populația ocupată peste 64 ani

-1,1

-0,1

-15,5

-0,2

0,0

-2,5

Sursa: Comisia Naționala de Prognoza

Populația ocupată în sectorul primar al economiei naționale înregistrează reduceri importante astfel, din anul 2004, a început sa scada ponderea populației ocupate în agricultura care nu mai deține în prezent majoritatea.

În ceea ce privește dinamica populației ocupate din sectorul secundar, menționăm ca aceasta s-a redus continuu până în anul 2002, după care tendinta a fost de creștere. Se observa, în același timp, o extindere a ocupării în sectorul serviciilor.

- % -

9 luni

2003

9 luni

2004

9 luni

2005

Populația ocupată totală

Sector primar

Sector secundar

- Industrie

- Construcții

Sector tertiar

100,0

36,2

29,5

25,0

4,5

34,3

100,0

31,9

31,1

25,9

5,2

37

100,0

32,4

30,3

24,8

5,5

37,3

Sursa: Comisia Naționala de Prognoza

Activitățile cu o dinamica peste medie privind ocuparea au fost comerțul, tranzacțiile imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate întreprinderilor, hotelurilor și restaurantelor.

Alte tendinte economice pozitive sunt reprezentate de creșterea constanta a ponderii ocupării în sectorul privat și mixt (76,3% în 9 luni 2003, 76,6% în 9 luni 2004 și 78,8% în 9 luni 2005), urmată de reducerea corespunzătoare a ponderii ocupării în sectorul public (23,7% în 9 luni 2003, 23,4% în 9 luni 2004 și 21,2% în 9 luni 2005).

Numărul șomerilor definiți conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii a scăzut de la 799 mii persoane în 9 luni 2004, la 718 mii persoane în 9 luni 2005, iar rata somajului în mod corespunzător de la 8,0% la 7,3%.

Numărul șomerilor înregistrați la finele lunii decembrie 2005 a fost de 523 mii persoane, în comparatie cu 558 mii persoane la finele anului 2004, iar rata somajului a scăzut, în mod corespunzător, de la 6,3% la 5,9%. Femeile au reprezentat în decembrie 2005 41,9% din numărul total de șomeri înregistrați, aceasta pondere fiind mai redusă decât în decembrie 2004 (42%). Rata somajului feminin a fost de 5,3%, mai redusă decât în decembrie 2004 (5,6%).

Media anuală a ratei somajului înregistrat în anul 2005 a fost de 5,8%, evoluția acesteia fiind relativ constanta, cu un nivel de maxim atins în luna ianuarie (6,4%) și cel de minim (5,6%) fiind înregistrat în lunile mai, iunie, iulie și septembrie.

2. În anul 2005, au fost adoptate doua măsuri legislative care determina influente pe termen mediu asupra pieței muncii, și anume relaxarea fiscală și modificarea Codului Muncii. Modificările aduse Codului Muncii, prin

Ordonanța de Urgenta nr. 65/2005

privind modificarea și completarea

Legii nr. 53/2003

- Codul Muncii și prin

Legea nr. 371/2005 , au vizat, în principal liberalizarea pieței forței de muncă și asigurarea libertății contractuale în domeniul stabilirii și negocierii relațiilor de muncă.

Procesul de modificare și completare a Codului Muncii s-a fundamentat, în buna măsura, pe negocieri bipartite între sindicate și patronate.

Modificările vizează, printre altele, următoarele:

- reanalizarea condițiilor și modalităților de încheiere a contractului individual de muncă,

- revizuirea prevederilor referitoare la clauza de neconcurenta,

- simplificarea procedurilor de evidenta a salariaților,

- flexibilizarea procedurilor privind concedierile individuale și colective,

- relaxarea restrictiilor privind contractele individuale de muncă pe durata determinata,

- stabilirea duratei timpului de muncă și a muncii suplimentare în condițiile unei economii de piața functionale,

- reexaminarea modalităților de cooperare dintre angajatori și sindicate în ceea ce privește îmbunătățirea normelor de muncă,

- revizuirea prevederilor referitoare la formarea profesională a angajaților,

- revizuirea sistemului de contravenții și sancțiuni în vederea combaterii muncii ilegale.

3. Reforma fiscală, prin introducerea cotei unice de impozitare, aplicată de la începutul anului 2005, a avut efecte pozitive, concretizate în creșterea numărului de salariați din economia oficială și inversarea evoluției anterioare a numărului de salariați, respectiv precum și un venit suplimentar la bugetele asigurărilor.

Numărul salariaților la sfârșitul lunii decembrie 2005, a fost de 4501,2 mii persoane, cu 102,9 mii mai mare decât în decembrie 2004. Din aceasta creștere, cea mai mare parte (164,5 mii) revine activităților prestatoare de servicii și 27,4 mii construcțiilor. În agricultura, datorită condițiilor climaterice, s-a produs o reducere cu 7,6 mii a numărului de salariați, iar în industrie cu 81,4 mii.

C. Aplicarea politicilor privind piața muncii

Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, în calitate de serviciu public de ocupare, a preluat măsurile prevăzute în PNAO 2004-2005 și le-a prevăzut în cele doua instrumente de programare a măsurilor de ocupare și formare profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (Programul de Ocupare a Forței de Muncă și Planul Național de Formare Profesională) sau altor grupuri de persoane (Programul de Ocupare a persoanelor marginalizate social).

Actionand într-un context economic favorabil Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă a putut să-și stabilească și să-și realizeze obiectivele esențiale în domeniul ocupării cu atingerea unui grad de ocupare a locurilor de muncă vacante de 83,5%, prin includerea în anul 2005 a 747.225 de persoane în măsurile active de stimulare a ocupării forței de muncă.

Ponderea cheltuielilor cu măsurile active implementate prin program au reprezentat, în totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru șomaj, cca. 19% față de 17% în anul 2004.

Ponderea șomerilor participanți la cursurile de formare profesională organizate, inclusiv a șomerilor care au început o formă de pregătire încă din anul 2004 (51.444 șomeri) în numărul mediu de șomeri existenți în evidentele Agenției la finele fiecărei luni din perioada de raportare (513.721), este de 10,0%, cu 2 puncte procentuale mai mult decât a fost programat pentru anul 2005.

D. Tendinte privind piața forței de muncă

Implementarea politicilor active de ocupare, alături de celelalte măsuri prevăzute în Programul de Guvernare, menite a asigura o creștere economică sustenabila, vor asigura pe termen mediu o imbunatatire a ocupării atât prin prisma creșterii numărului de salariați cat și a ratei de participare a populației în vârsta de muncă.

2005*)

2006

2007

2008

- modificare procentuală față de anul anterior -

Populația activa totală

Populația ocupată totală

Salariați

-0,2

-0,1

1,0

-0,2

-0,1

0,8

-0,3

-0,1

0,6

-0,2

-0,0

0,3

- % -

Rata de participare a populației în

vârsta de muncă

Rata de ocupare a populației în vârsta

de muncă

Productivitatea muncii

Rata somajului BIM

63,3

58,0

63,3

5,8

7,9

63,4

58,3

63

6,1

7,8

63,5

58,5

6,4

7,6

63,6

58,6

6,5

7,4

Sursa: Comisia Naționala de Prognoza.

*) Date preliminare decembrie 2005.

Evoluția ocupării va fi influentata de cativa factori contradictorii.

- Pe de o parte, fluxul de investiții străine va genera noi locuri de muncă. Întreprinderile mici și mijlocii se asteapta să aibă, de asemenea, o contribuție pozitiva, localizata mai ales la nivelul muncii nesalariale.

- Pe de altă parte, continuarea procesului de restructurare și privatizare va induce presiuni asupra ocupării. De asemenea, în ciuda unei cresteri economice relativ ridicate, piața locurilor de muncă rămâne tensionata, în principal din cauza structurii calificării șomerilor.

- Ca un rezultat agregat al acestor factori, prognoza macroeconomica estimeaza posibilitatea reducerii ratei somajului până la circa 7,4% în 2008.

Capitolul IV Capacitatea instituțională de administrare a pieței forței de muncă

A. Actorii Organizaționali
Instituțiile care contribuie la realizarea atât a cadrului de reglementare cat și a măsurilor complexe de reglare a pieței forței de muncă sunt:
- Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, prin Direcția Politici Forta de Muncă - în colaborare cu ministerele și instituțiile relevante, elaborează politicile și strategiile în domeniul ocupării forței de muncă, inclusiv în ce privește domeniul formării profesionale continue.
- Ministerul Educației și Cercetării - împreună cu Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei asigura articularea învățământului profesional inițial și formarea profesională inițială și continua și să fie în concordanta cu nevoile pieței muncii.
- Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă - implementeaza și finanțează, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, măsurile active pentru stimularea ocupării forței de muncă, inclusiv cele de consiliere, orientare și formare profesională.
- Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA) - organism tripartit, cu rol consultativ în elaborarea politicilor și a strategiilor pentru formarea profesională a adulților, format din reprezentanți ai Guvernului, patronatelor și sindicatelor. Totodată, CNFPA coordonează la nivel național activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulților, de elaborare a standardelor ocupationale și de evaluare și certificare a competentelor dobândite prin formare profesională continua. Din anul 2005, i s-a atribuit rolul de Autoritate Naționala pentru Calificări, cu scopul de a crea un sistem transparent de calificări în formarea profesională.
- Furnizorii de formare profesională, de stat sau privati - au rolul de a organiza, implementa și evalua programele de formare profesională care trebuie să răspundă nevoilor de competente ale companiilor și ale persoanelor.
- Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - coordonează asistența de preaderare în domeniul de competența al ministerului, prin atribuțiile de autoritate de implementare pentru, componenta "Dezvoltarea resurselor umane" a Subprogramului PHARE 2003 "Coeziune economică și socială" și de agenție de implementare pentru componenta "Dezvoltarea resurselor umane" a Subprogramului PHARE 2004 - 2006 "Coeziune economică și socială.
- Partenerii sociali - cu sarcini și responsabilități, atât la nivel național, cat și sectorial și de unitate economică; implicarea lor din ce în ce mai puternica a impulsionat modificarea și adaptarea cadrului legislativ.
B. Serviciul public de ocupare
Crearea unui Serviciu public de ocupare modern s-a realizat în România prin intrarea în vigoare a
Legii nr. 145/1998
privind infiitarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu modificările și completările ulterioare, instituție care funcționează în temeiul principiului tripartitismului.
Urmare adoptării
Legii nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare. Agenția Naționala pentru Ocupare și Formare Profesională devenită Agenția Natioeala pentru Ocuparea Forței de Muncă - ANOFM a schimbat radical conceptia de utilizare a bugetului asigurărilor pentru șomaj, cu un accent deosebit pus pe măsurile active pentru ocuparea forței de muncă reglementate de lege.
În anul 2005, în conformitate cu prevederile programului de guvernare, s-a elaborat un proiect de lege privind funcționarea ANOFM cu scopul principal de a dezvolta capacitatea instituțională a Agenției și de a crea autonomia decizionala și de conducere a instituției. Proiectul de lege este adoptat de Senatul României și a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților, camera decizionala, urmând a fi adoptat.
În ultimii ani structura teritorială a ANOFM a fost puternic dezvoltata, fiind în momentul de fața una dintre instituțiile guvernamentale cu răspândire până la nivel local, astfel, în anul 2005 cele 3.475 posturi erau repartizate astfel: 204 posturi în aparatul propriu central; 3.156 posturi în agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București și 115 posturi pentru centrul de formare a personalului propriu.
Agenția funcționează ca furnizor de servicii care își stabilește ca tinte naționale ocuparea și formarea profesională a unui număr de persoane care sunt în căutarea unui loc de muncă.
Activitatea viitoare a ANOFM trebuie să se concentreze pe acțiuni de creștere a gradului de adresabilitate către instituție a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, apropierea valorii ratei somajului înregistrat de valoarea ratei somajului BIM, astfel încât Agenția sa devină principalul factor de dinamizare a tendințelor de evoluție a pieței forței de muncă.
Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă a continuat demersurile pentru îmbunătățirea condițiilor care asigura calitatea serviciilor SPO și, astfel s-a obținut certificatul de calitate al sistemului de management, conform ISO 9001/2001, pentru sediul central al ANOFM și pentru un număr de 36 agenții locale.
Dezvoltarea instituțională a ANOFM în anul 2006
În subordinea Agenției, pe lângă agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București (agenții teritoriale) funcționează centrele regionale de formare profesională a adulților (centre regionale). Centrul Național de Formare Profesionaia a Personalului Propriu va fi operational în cursul anului 2006. Începând cu luna ianuarie 2006 numărul total de posturi al ANOFM a crescut, urmare aplicării prevederilor OUG nr. 1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României, ajungând la 3.545 posturi structurate astfel: 205 posturi pentru aparatul propriu central; 3.051 posturi pentru agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București, Structura Organismului Intermediar pentru Programul Operational Sectorial de dezvoltare a resurselor umane s-a mărit de la 24 posturi la 30 posturi, prin redistribuire de la unitățile subordonate. La nivel regional, 115 posturi sunt alocate pentru centrele regionale pentru formarea profesională a adulților și 174 de posturi alocate pentru cele 8 OI POS DRU care, de la 1 ianuarie 2007, vor funcționa în subordinea ministerului, pentru o eficienta sporită a gestionării Fondului Social European.
Activitatea agentiilor județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București s-au reorganizat astfel încât din totalul de 3.051 posturi, 2.241 posturi sunt ocupate cu funcționari care lucrează direct cu publicul ceea ce reprezintă 71% din numărul total de posturi. În cursul anului 2006, în cadrul Proiectului Phare, Sprijin pentru întărirea capacității instituționale a A.N.O.F.M. s-au derulat 4 programe de instruire cu un număr de 380 participanți de la nivel central și local. În prima etapa, 320 funcționari publici care lucrează direct cu publicul au fost instruiti avându-se în vedere: transmiterea de cunoștințe în vederea dezvoltării competentelor transversale; eficienta comunicării; responsabilizare și disciplina; lucrul în echipa.
Instruirea la care au participat 60 de directori de la nivel central și local a abordat următoarele teme: stilul de conducere; comunicarea; formarea continua a personalului propriu.
C. Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților
În ceea ce privește etapele educaționale ulterioare absolvirii sistemului de educație inițial, în România sunt definite mai multe concepte și o serie de instituții dezvoltate pe baza acestora care funcționează împreună în scopul agregarii unui sistem de invatare pe tot parcursul vieții care să susțină o creștere sanatoasa a cantității și calității cererii și ofertei locurilor de muncă pentru forta de muncă românească. Până în prezent sistemul nu este funcțional și rezultatele sunt disparate, România prezentând, la nivel european, una din cele mai mici rate de participare la formele de educație continua.
Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA) funcționează din anul 1999 în conformitate cu
Legea nr. 132/1999
privind înființarea organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților, republicată, modificată și completată în anul 2004 prin
Legea nr. 559/2004
ca organism tripartit.
Din luna decembrie 2004, Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA) a primit calitatea de Autoritate Naționala a Calificarilor, cu scopul realizării în România a unui sistem național coerent al calificarilor, aplicabil atât în formarea profesională inițială, cat și în formarea profesională continua.
În aceasta calitate, CNFPA dezvolta și implementeaza metodologii privind dezvoltarea, validarea și certificarea calificarilor, elaborează și actualizează Registrul Național al Calificarilor, sprijină înființarea Comitetelor sectoriale și coordonează activitatea acestora. Rolul comitetelor sectoriale consta în dezvoltarea, actualizarea și validarea calificarilor, prin participarea partenerilor sociali, la nivelul sectoarelor de activitate.
În februarie 2005, Primul-ministru și reprezentanți ai guvernului, ai confederatiilor patronale și sindicale reprezentate în CNFPA au semnat Acordul Tripartit privind Cadrul Național al Calificarilor pentru constituirea comitetelor sectoriale.
Corelarea Cadrului Național al Calificarilor cu cel european va contribui la creșterea mobilitatii forței de muncă și va facilita transferul și recunoașterea calificarilor în țările membre UE.
Prioritate PNAO 2006
Consolidarea capacităților instituționale existente la nivel național regional și local
Obiective și măsuri pentru anul 2006
┌───────────────────┬───────────────────────────────────────────┬────────────┐
│
Obiective
│
Măsuri
│ Instituție │
│
│
│responsabilă│
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Consolidarea
│Organizarea de sesiuni de pregătire pentru │ MMSSF
│
│capacității
│elaborarea, implementarea și monitorizarea │
│
│administrative a
│politicilor de ocupare în contextul
│ DPFM
│
│MMSSF - DFFM
│viitorului sistem de planificare și
│
│
│
│monitorizare în conformitate cu noile linii│
│
│
│integrate pentru dezvoltare și ocupare.
│
│
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Consolidarea
│Implementarea legii privind înființarea,
│ ANOFM
│
│capacității ANOFM
│organizarea și funcționarea ANOFM și a
│
│
│de a furniza
│hotărârii de guvern privind Statutul
│
│
│servicii care sunt │Agenției Naționale.
│
│
│adaptate
├───────────────────────────────────────────┤
│
│clienților, în
│Continuarea implementarii proiectelor cu
│
│
│special grupurilor │finanțare externa: Phare "Sprijin pentru
│
│
│defavorizate pe
│întărirea capacității instituționale a
│
│
│piața forței de
│A.N.O.F.M."; Banca Mondială "Dezvoltarea
│
│
│munca
│sectorului social"
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Formarea celor 20 de consilieri care
│
│
│
│urmează sa lucreze în sistem EURES
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Operationalizarea Organismului Intermediar │
│
│
│pentru Programul Operational
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Implementarea Programului anual de
│
│
│
│pregătire profesionata a personalului
│
│
│
│propriu
│
│
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Consolidarea
│Înființarea de noi Comitete sectoriale
│ CNFPA
│
│capacității
│pentru 6 domenii de activitate
│ Parteneri
│
│administrative a
│
│ sociali
│
│Autorității
├───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Naționale pentru
│Creșterea numărului de centre autorizate de│ CNFPA
│
│Calificări
│evaluare de competente
│
│
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Creșterea
│Sprijinirea activității comitetelor
│ CNFPA
│
│capacității de
│sectoriale și pregătirea membrilor
│ Comitete
│
│creare de
│comitetelor sectoriale, prin participarea
│ sectoriale │
│parteneriate la
│acestora la diferite proiecte și la acțiuni│
│
│nivel sectorial și │cu caracter de informare/instruire
│
│
│consolidarea
├───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│comitetelor
│Diseminarea bunelor practici ale
│ CNFPA
│
│sectoriale
│activității comitetelor sectoriale
│ Comitete
│
│existente
│înființate, în vederea stimulării
│ sectoriale │
│
│interesului partenerilor sociali și
│
│
│
│infiintarii de noi comitete sectoriale
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│Participarea Comitetului Sectorial Turism, │ ANT
│
│
│Hoteluri, Restaurante la definirea unui
│ CNFPA
│
│
│document unic de referința care să
│
│
│
│stabilească corespondenta între
│
│
│
│Clasificarea Ocupatiilor din România și
│
│
│
│Nomenclatorul Calificarilor
│
│
└───────────────────┴───────────────────────────────────────────┴────────────┘

Capitolul V Piața forței de muncă din mediul rural - creșterea ocupării formale

A. Situația actuala
Agricultura este una din ramurile cheie ale economiei românești, iar dezvoltarea rurală a căpătat o atenție deosebită în contextul aderării României la Uniunea Europeană.
Din anul 2005 politica privind agricultura românească are ca ținta reformarea și modernizarea sectorului prin punerea în aplicare a programelor care să ducă la o agricultura eficienta, o agricultura de piața. Obiectivul cel mai important al eforturilor de reformare a agriculturii românești este acela ca rezidentii din mediul rural să fie incurajati sa rămână sa dezvolte activități economice specifice care să ducă la un standard de viața mai ridicat.
Astfel, s-a trecut de la sistemele de subventionare, la aplicarea în principal a doua programe cheie Programul Fermierul și Programul Renta Viageră, obiectivul ambelor programe fiind, pe termen mediu și lung, crearea unor ferme pe model european, cu potențial economic și de piața.
Prioritatea Ministerului Agriculturii Pădurii și Dezvoltării Rurale pentru perioada următoare este mărirea capacității de absorbție a fondurilor europene, fonduri cu care se pot duce la îndeplinire programele de dezvoltare rurală.
În cadrul acestui minister, a fost organizat sistemul de administrare a fondurilor europene prin înființarea unei Autorități Competente, organismul central responsabil pentru cele 2 Agenții de Plati și pentru Organismul de Coordonare al acestora, după cum urmează:
- Agenția de Plati și Intervenție în Agricultura (APIA) funcționează, cu un număr total de 2.015 persoane angajate, la nivel central, județean și local. Acțiunile prioritare ale agenției sunt axate pe procedurile de plati directe, de mecanisme comerciale, de intervenție pe piața cerealelor și pentru organizarea și funcționarea Agenției.
La nivel județean personalul Agenției are atribuții de implementare a strategiei în domeniu, implementarea sistemului pentru înregistrarea și controlul sprijinului acordat agricultorilor, verificarea datelor în Registrul electronic al fermelor și controlul cererilor. Majoritatea personalului este angajat la nivel local unde are ca principale atribuții primirea și prima verificare administrativă a cererilor.
Experienta SAPARD a creat un precedent pentru fondurile care se vor derula începând din anul 2007, prin crearea unor capacități instituționale atât la nivel central, cat și la nivel regional, impunând atât o disciplina financiară, cat și promovarea conceptului de investiții, prin participare publică și privată, ca urmare Agenția SAPARD a fost nucleul unei noi agenții.
- Agenția de Plati pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) urmare adoptării OUG nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plati pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD, cu modificările și completările ulterioare, funcționează de asemenea pe 3 nivele: nivelul central și cel regional, preluate de la Agenția SAPARD, precum și nivelul județean, prin preluarea Serviciilor Tehnice Delegate din cadrul MAPDR. Cele 8 Birouri Regionale de Implementare a Programului SAPARD au fost transformate în 8 Centre Regionale de Plati pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.
De asemenea, este în curs de realizare Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS), întreaga suprafața a României fiind acoperită cu zboruri în vederea obținerii de orto-fotoplanuri pe care le finalizează și livreaza Agenția Naționala de Cadastru și Publicitate.
În octombrie 2005 a început campania de înregistrare a fermelor agricole pentru completarea Registrului Fermelor iar până în prezent au fost înregistrate 1.247.140 ferme (în total o suprafața de 7.212.664 ha), respectiv 83% din total, iar 48% din acestea au fost introduse în baza de date. În timpul procesului de înregistrare fermierii au fost informati cu privire la principiile de baza ale plăților directe și la procedurile de înregistrare. Campania de informare a inclus conferințe de presa, articole publicate în ziar și în reviste agricole, broșuri, postere, sesiuni de informare la nivel local și în cadrul sesiunilor generale adresate fermierilor.
În anul 2006, prin aplicarea prevederilor
Legii nr. 231/2005
privind stimularea investițiilor în agricultura, susținerea producătorilor agricoli în sectorul vegetal este orientata spre susținerea produselor agricole competitive și realizarea cotelor negociate cu Uniunea Europeană. Totodată, se urmărește adaptarea formelor de sprijin la sistemul european de plati.
Beneficiarii sprijinului sunt producătorii agricoli și aceștia trebuie să facă dovada utilizării de semințe certificate, să asigure culturile conform legislației în vigoare și să facă dovada dreptului de proprietate/folosință asupra terenurilor înscrise în Registrul agricol.
Uniunea Europeană investeste pentru a sprijini instituțiile din România în vederea implementarii Politicii Agricole Comune a UE, dintre acestea sunt de menționat în ceea ce privește creșterea capacității administrative, proiectele:
- "Consolidarea capacității Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale de a elabora politici", cu o durată de 21 luni și un buget total de 991.819 Euro, pentru consolidarea capacității de analiza economică, aplicarea și evaluarea optiunilor alternative de politica, stabilirea de abordari optime precum și pentru dezvoltarea de mecanisme necesare stabilirii și monitorizarii impactului politicii cu parteneri din Austria și Germania.
- "Continuarea sprijinului pentru implementarea completa a Sistemului Integrat de Administrare și Control (IACS)", cu o durată de 21 de luni și un buget total de 1.332.760 Euro, va sigura consolidarea structurii administrative a IACS astfel încât până la data aderării sa existe un sistem deplin funcțional. Rezultatele concrete ale proiectului includ cadrul instituțional și legislativ pentru IACS, Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole, baza de date IACS/GIS, manuale de proceduri, instruirea personalului și asigurarea de informații pentru fermieri cu privire la plățile directe ale UE și IACS. Proiectul va beneficia de experienta și competența profesională a experților de la Ministerul Federal pentru Agricultura, Alimentație și Protecția Consumatorilor din Germania și Ministerul Agriculturii și Pădurilor din Italia.
B. Forta de muncă din mediul rural
În anul 2004, corespunzător Anchetei Forței de Muncă - AMIGO efectuată de INS, populația rezidență în mediul rural a reprezentat un procent de 46.1% din totalul populației României, iar populația ocupată era de 46.4% din total, respectiv 9158 mii. persoane.
Începând cu anul 2004 populația ocupată în agricultura nu mai deține ponderea majoritara. Proporția populației ocupate în agricultura a fost de 31.0% din total, iar la grupa de vârsta de 15-64 ani, proporția scade la 27,5%. Ratele de activitate și de ocupare sunt înregistrate ca mai mari în mediul rural față de mediul urban pentru tineri (15-24 ani) și pentru persoanele de 55 de ani și peste.
Din perspectiva statutului profesional, lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerati au reprezentat 32.3% din totalul populației ocupate în 2004 și 90.8% dintre aceștia erau rezidenți în mediul rural.
Mai exact, în mediul rural, au fost înregistrate 1.364 mii persoane ca lucrători pe cont propriu în agricultura, păduri, vânătoare, silvicultura s.a. iar 1.195 mii persoane ca lucrători familiali neremunerati, în aceleași feluri de activități economice, în timp ce numai 125 mii de persoane au fost înregistrate ca salariați.
Fermierii și lucrătorii calificați în agricultura, silvicultura, vânătoare și pescuit, precum și persoanele care lucrau în artizanat și mestesuguri detineau 66,41% din ocupare (54,8% și respectiv 11,6%),
În ceea ce privește rata somajului între urban/rural disparitatile sunt importante (vezi grafic).
Rata somajului BIM Urban/Rural
Pe grupe de vârsta, se observa diferențe constante în toate grupele de vârsta între 15 ani și 54 de ani, cu excepția grupei de vârsta de 35-44, unde ratele coincid (63%). Pentru persoanele în vârsta de 55 și peste rata somajului în mediul rural este practic imperceptibila (0,6%), aceasta grupa de vârsta declarandu-se "ocupată".
Diferența înregistrată pentru grupa de vârsta de 55-64, constanta între 2002-2004, ne arata ce provocare extraordinară este "activarea" pe piața formala a muncii a populației de vârsta apropiată celei de pensionare, mai ales a celei din mediul rural.
Faptele prezentate mai sus sunt o imagine clara a sub-ocupării populației din zonele agricole și caracterul dominant al activităților economice de subzistenta. Având în vedere rata scăzută a ocupării, provocarea rezida în alegerea justa a măsurilor active pentru îmbunătățirea stării sociale generale și pentru includerea acestei populații pe piața formala a muncii (inclusiv în activități cu valoare adăugată crescută).
La 31.12.2005, la nivel național, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrați un număr de 310.346 de șomeri care provin din mediul rural.
În ceea ce privește inactivitatea, procentul de persoane casnice (femei), din mediul rural a fost de 56,2% din totalul de 1264 mii persoane inactive. Cele mai mari diferențe între urban și rural pentru rata de inactivitate se înregistrează la grupele de vârsta 65-69 de ani (+ 37,3 puncte procentuale) și, respectiv, 60-64 ani (+36,5 puncte procentuale), cu valori mai mari pentru urban față de rural.
Din totalul persoanelor inactive de 15 ani și peste (8202.000 mii persoane), 752 mii au declarat ca sunt în căutarea unui loc de muncă, dar nu sunt disponibili sa înceapă lucrul sau nu cauta de lucru dar sunt disponibili sa înceapă lucrul.
În ultimii ani, transformările din industria românească au avut un impact profund asupra raportului de populație ocupată în mediul rural, astfel aceasta a manifestat o creștere numerică, în special datorită disponibilizarii de personal din sectoarele industriale restructurate.
C. Propuneri de creștere a ocupării
În cadrul cooperării bilaterale cu Comisia Europeană, în contextul procesului de implementare a prioritatilor din Documentul Comun de Evaluare a prioritatilor politice de ocupare (JAP), Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei a organizat în anul 2005 o reuniune tematica cu tema Dezvoltarea resurselor umane în mediul rural, cu participarea unor experți europeni și români.
Au fost identificate dificultăți cu care se confrunta mediul rural în ceea ce privește piața forței de muncă, educația și formarea profesională, subliniindu-se necesitatea continuării eforturilor de intarire a capacității instituționale a administrației în general și crearea unui cadru adecvat pentru implementarea politicilor de ocupare, formare profesională și dezvoltare rurală la nivel regional și local (inclusiv prin utilizarea fondurilor structurale).
Din dezbateri a rezultat faptul ca îmbunătățirea calității resurselor umane disponibile este cheia lansării procesului de dezvoltare în mediul rural, proces care se poate sprijini pe o creștere pe trei dimensiuni a capacității instituționale de coordonare a politicilor adresate mediului rural. Cele trei direcții fiind:
- abordarea integrată (parteneriat efectiv între direcțiile de muncă, agricultura și inspectoratele școlare; diagnoza locală, responsabilitatea asupra proiectelor de dezvoltare și asumarea unui viitor propriu);
- cooperarea inter-instituțională;
- implicarea actorilor de la nivel local (gestionare la nivel local a procesului de dezvoltare a zonelor rurale prin asigurarea durabilitatii din punct de vedere cultural și a responsabilității colective.
Este necesară o pregătire în plan strategic la nivel național, prin elaborarea de proiecte și perfecționarea mecanismelor de implementare, având în vedere rolul de facilitare a circulației ideilor și de sprijin financiar asumat de Comisia Europeană (aprox. 6-10 mld. Euro vor fi alocate obiectivului de dezvoltare a resurselor umane din totalul de circa 22 mld. Euro care va constitui sprijinul financiar al UE în perioada 2007-2013 pentru România).
În domeniul dezvoltării mediului rural și pentru ca procesul să fie durabil, prioritățile trebuie să fie axate pe:
- relationarea ocupării în agricultura cu creșterea nivelului productivitatii muncii în acest sector, creșterea investițiilor în formarea resurselor umane în zona rurală, consolidarea avantajului natural comparativ al României și transformarea acestuia în avantaj competitiv (în sensul producției de valoare adăugată);
- menținerea ratei de creștere economică pe termen lung, determinând o imbunatatire a perceptiei asupra predictibilitatii economiei și încurajând investitorii. Generarea de locuri de muncă va asigura dislocarea unei părți a ocupării din agricultura și va orienta forta de muncă spre servicii cu o valoare adăugată ridicată;
- creșterea investițiilor în infrastructura zonelor rurale (drumuri, comunicații, școli) și dezvoltarea unor sectoare economice bazate pe activitatea agricolă de astăzi, dar care să asigure prelucrarea și furnizarea unor produse competitive și de calitate sporită;
- asigurarea unui stoc suficient de competente profesionale prin investiții în dezvoltarea resurselor umane în mediul rural (mai ales prin investiții în infrastructura de formare și orientarea pe formarea de competente în ocupații cerute în mediul rural). România trebuie să adopte măsuri suplimentare pentru asigurarea accesului, creșterea participării și calității învățământului secundar, inclusiv măsuri pentru îmbunătățirea tranzitiei de la școala la munca și a celor destinate reducerii părăsirii premature a sistemului educațional.
Pentru anul 2006 Ministerul Agriculturii Pădurii și Dezvoltării Rurale își propune și măsuri specifice cu efecte asupra creșterii gradului de ocupare în mediul rural:
- Asigurarea resurselor financiare necesare pentru angajarea de personal și desfășurarea activității Agenției de Plati și Intervenție în Agricultura;
- Derularea de campanii de informare cu privire la schemele de plati ale Uniunii Europene acordate fermierilor și operatorilor;
- Susținerea producătorilor în crearea unor organizații de producători în diferite sectoare;
- Campanie de informare a producătorilor de lapte;
- Dezvoltarea capacității de implementare a acțiunilor de dezvoltare rurală, adaptate la acquis-ul comunitar;
- Continuarea pregătirii personalului pentru implementarea programelor de dezvoltare rurală aferente perioadei de post-aderare;
- Continuarea implementarii măsurii 3.4 a Programului SAPARD denumita "Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care să genereze activități multiple și venituri alternative" în vederea asigurării unei diversificari sporite a activităților agricole;
- Sprijinirea turismului rural și a altor activități precum dezvoltarea mestesugurilor și artizanatului;
- Promovarea în Planul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 de măsuri pentru dezvoltarea serviciilor în mediul rural: consultanța, contabilitate, etc.;
- Stabilirea ca obiective importante ale Planul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013: instalarea tinerilor fermieri și formarea unor exploatații moderne, măsura corelata cu Programul renta viageră.
Prioritate PNAO 2006
Ocuparea forței de muncă din mediul rural
Obiective și măsuri pentru anul 2006
┌───────────────────┬───────────────────────────────────────────┬────────────┐
│
Obiective
│
Măsuri
│ Instituție │
│
│
│responsabilă│
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Asigurarea
│Derularea de campanii de informare cu
│
MAPDR
│
│dezvoltării rurale │privire la schemele de plati ale Uniunii
│
│
│prin pregătirea
│Europene acordate fermierilor și
│
│
│populației
│operatorilor
│
│
│rezidente în mediul├───────────────────────────────────────────┤
│
│rural pentru
│Susținerea producătorilor în crearea unor
│
│
│utilizarea
│organizații de producători în diferite
│
│
│fondurilor și
│sectoare
│
│
│programelor
├───────────────────────────────────────────┤
│
│europene aferente
│Dezvoltarea capacității de implementare a
│
│
│perioadei de
│acțiunilor de dezvoltare rurală, adaptate
│
│
│postaderare
│la acguis-ul comunitar
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Continuarea pregătirii personalului pentru │
│
│
│implementarea programelor de dezvoltare
│
│
│
│rurală aferente perioadei de post-aderare
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Continuarea implementarii măsurii 3.4 a
│
│
│
│Programului SAPARD denumita "Dezvoltarea și│
│
│
│diversificarea activităților economice care│
│
│
│sa genereze activități multiple și venituri│
│
│
│alternative" în vederea asigurării unei
│
│
│
│diversificari sporite a activităților
│
│
│
│agricole;
│
│
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Îmbunătățirea
│Continuarea implementarii celor 3
│
MEdC
│
│calității
│Componente ale Proiectului pentru
│
│
│infrastructurii
│Învățământul Rural, finanțat de Banca
│
│
│educaționale și a
│Mondială, în scopul îmbunătățirii accesului│
│
│resurselor umane
│elevilor din mediul rural la un învățământ │
│
│disponibile în
│de calitate
│
│
│mediul rural
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Implementarea Componentei I 3 a Proiectului│
│
│
│pentru Învățământul Rural - Reabilitarea
│
│
│
│școlilor din mediul rural, pentru
│
│
│
│asigurarea condițiilor minime igienico-
│
│
│
│sanitare în școlile din zonele sarace,
│
│
│
│mobilarea a 1500 de școli
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Implementarea proiectului Phare 2004-2006
│
│
│
│"Dezvoltarea Formării continue a
│
│
│
│personalului din învățământul
│
│
│
│preuniversitar"
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Implementarea programului "Educația pentru │
│
│
│informație în mediul rural defavorizat"
│
│
│
│pentru promovarea unei pedagogii inovante
│
│
│
│și asigurarea accesului liber la informație│
│
│
│și cultura a comunităților locale
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│Derularea de activități de formare pentru
│
MEdC
│
│
│directorii și responsabilii cu asigurarea
│
CTVET
│
│
│calității din 177 de școli (122 școli din
│
│
│
│programul Phare TVET 2002 și 55 școli din
│
│
│
│mediul rural asistate prin programele Phare│
│
│
│TVET 2003 și 2004-2006.
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Stagii de formare privind monitorizarea
│
│
│
│procesului de implementare a instrumentelor│
│
│
│de asigurare a calității pentru inspectorii│
│
│
│generali adjuncți din județele în care se
│
│
│
│afla localizate școlile implicate TVET
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Seminarii de formare adresate directorilor │
│
│
│și cadrelor didactice din 50 de școli din
│
│
│
│mediul rural asistate prin programul Phare │
│
│
│TVET 2003 cu următoarele tematici;
│
│
│
│invatarea centrata pe elev; Management
│
│
│
│școlar; Rețele școlare și parteneriat
│
│
│
│social; Invatare individuală în vederea
│
│
│
│integrării elevilor cu CES; Elaborare de
│
│
│
│curriculum în dezvoltare locală.
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Livrări de echipamente pentru pregătirea de│
│
│
│specialitate pentru 111 școli asistate prin│
│
│
│proiectele Phare TVET 2001 și 2002.
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Livrările de echipamente IT și birotica
│
│
│
│pentru 150 de școli asistate prin
│
│
│
│programele Phare TVET 2003 și 2004 - 2006. │
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Aplicarea Strategiei de dezvoltare a
│
│
│
│învățământului rural 2005 - 2009, cu
│
│
│
│proiectie pentru anul 2013
│
│
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Consolidarea
│Aplicarea prevederilor Programului de
│
ANOF
│
│capacității ANOFM
│ocupare a forței de muncă pentru anul 2006 │
│
│de a furniza la
│al ANOFM prin ocuparea a 140.365 persoane
│
M
│
│nivel local
│din mediul rural, reprezentând 36,9% din
│
│
│servicii adaptate
│numărul total de 380.000 de persoane
│
│
│clienților
│programate a fi încadrate în anul 2006.
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Formarea, prin Planul Național de Formare
│
│
│
│Profesională a cca. 15.000 de persoane din │
│
│
│mediul rural, respectiv 30% din total
│
│
│
│persoane programate a fi cuprinse la
│
│
│
│cursuri de formare.
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Desfășurarea Caravanei Ocupării Mediului
│
│
│
│Rural pentru informarea populației din
│
│
│
│mediul rural de facilitățile prevăzute de
│
│
│
│ Legea nr. 76/2002
și oferirea de servicii
│
│
│
│de către ANOFM.
│
│
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Creșterea
│Constituirea "Conferintei permanente a
│
ANT
│
│capacității
│turismului rural", ca instanța de schimburi│
│
│instituționale a
│și acorduri între diferitele organisme din │
│
│ANT de sprijin a
│turismul rural.
│
│
│turismului rural
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Organizarea de caravane formative în zone
│
│
│
│turistice cu potențial pentru asistența de │
│
│
│specialitate organelor din administrația
│
│
│
│publică locală în dezvoltarea turismului
│
│
│
│rural cu prezentarea profilelor
│
│
│
│ocupationale, a oportunitatilor
│
│
│
│investitionale actuale și de perspectiva
│
│
│
│(fonduri structurale, fonduri pentru
│
│
│
│agricultura și dezvoltare rurală).
│
│
│
├───────────────────────────────────────────┤
│
│
│Sesiuni de diseminare a exemplelor de "bune│
│
│
│practici" și "istorii de succes"
│
│
└───────────────────┴───────────────────────────────────────────┴────────────┘

Capitolul VI Probleme ale insertiei pe piața forței de muncă a persoanelor de etnie roma

A. Evaluare generală

Proporția romilor în cadrul populației din România este importanța, aceștia plasandu-se pe locul doi ca minoritate, după maghiari. Recensământul din 2002 înregistrează 2,5% din populație ca fiind romi, conform propriei lor identificari etnice declarate (peste 535 persoane). În schimb, în Raportul de țara formulat în 2004 de Comisia Europeană se estimeaza ca populația de etnie roma este cuprinsă între 1,8 și 2,5 milioane.

Populația roma se plaseaza la un nivel extrem de ridicat de saracie, în 2003 riscul de saracie fiind de 3 ori mai ridicat față de cel de la nivel național. O parte semnificativă a comunităților de romi cumulează o serie de neajunsuri sociale: participare scăzută la educație, lipsa calificării și a experienței pe piața muncii, o istorie de neparticipare la economia formala, număr mare de copii începând de la varste ținere ale mamelor, lipsa locuinței sau condiții proaste de locuit, concentrarea comunităților în zone defavorizate fie din mediul urban fie în mediul rural

B. Politici guvernamentale, cadrul legal și instituțional

În România, populația de etnie roma beneficiază, fără discriminare, de aceeași legislație ca și populația română sau populația din celelalte etnii. În luna aprilie 2001, prin

Hotărârea Guvernului nr. 430/2001 , s-a adoptat Strategia Guvernului pentru îmbunătățirea situației romilor, iar prin OUG 78/2004 s-a înființat Agenția Naționala pentru Romi (ANR), având sarcini de a monitoriza acțiunile specifice ale ministerelor implicate.

Organizarea și funcționarea ANR au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului 1703/2004. În anul 2005 prin o noua

Hotărâre a Guvernului cu nr. 1124/2005 , instituției i-au fost extinse atribuțiile, astfel ca, în prezent, aceasta aplica, coordonează, monitorizează și evalueaza măsurile din domeniile de intervenție socială cuprinse în Strategia Guvernului României de imbunatatire a situației romilor. În principal rolul Agenției Naționale pentru Romi este acela de a:

- elabora politica și strategia Guvernului în domeniul protecției drepturilor minorității romilor;

- coordona, monitoriza și evalua măsurile sectoriale de intervenție socială, cuprinse în Strategie;

- iniția, participa și promova, împreună cu instituțiile și organizațiile neguvernamentale specializate, acțiuni și programe sectoriale, destinate îmbunătățirii situației romilor.

De asemenea, în contextul procesului de aderare Uniunea Europeană de transpunere a principiilor, valorilor și legislației comunitare, a fost înființat la 1 august 2002 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminarii, urmare a adoptării Oodonantei Guvernului 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, având misiunea de a promova și apara drepturilor stabilite prin legislația anti-discriminare.

Urmare petitiilor primite CNCD a analizat și soluționat în anul 2005 un număr de 360 de cazuri. Criteriile de discriminare cele mai intalnite în petitiile adresate CNCD au fost: categorie socială (90), etnie (85), naționalitate (39), handicap (21), convingeri (19), vârsta (17), religie (11), HIV/SIDA (10), gen (9), orientare sexuală (9), categorie defavorizată (6). De asemenea, în cazul celor 48 de autosesizari soluționate, cele mai multe au vizat criterii precum etnie (26), gen (15), naționalitate (8), vârsta (5), categorie socială (4). Pentru criteriul etnie au fost aplicate un număr de 22 de sancțiuni de la avertismente la amenzi (cuantum maxim de 40 de milioane ROL).

Petitiile care au ca obiect discriminarea persoanelor aparținând etniei romilor se referă la: interzicerea accesului în locurile publice, tratamentul verbal jignitor, limitarea accesului la angajare în munca.

C. Principalul factor determinant al defavorizarii sociale pentru populația roma-gradul scăzut de cuprindere în sistemul educațional

Conform unor cercetări finalizate în 2002 în cadrul comunității roma, aproape 12% dintre copiii în vârsta de 7-16 ani au întrerupt școala înainte de finalizarea invatamantulai obligatoriu, iar 18% sunt nescolarizati. Per total, peste 80% dintre copii nescolarizati sunt romi și 38,6% dintre romi sunt analfabeti funcțional.

Analfabetismul funcțional, ca fenomen în cadrul populației rome este acuzat de faptul ca locuiește, de regula, în cartiere marginase iar școlile în care învață copiii romi au condiții de invatare inferioare. În școlile în care sunt preponderent elevi romi rata repetentiei atinge valoarea de 11,3% (aproape de trei ori mai ridicată decât în cazul întregului sistem de învățământ). Datorită nivelului calitativ scăzut al școlii, aproape 20% din elevii romi ajunsi în clasa a IV-a sunt analfabeti funcțional.

În anul școlar 2002-2003 elevii romi au reprezentat 4,23% din numărul total de elevi înscriși la nivel național. Participarea la educație a atins la nivelul liceului un procent de 1,04% din populația școlară de aceeași vârsta.

Pe lângă cauzele materiale, nivelul de educație al generațiilor anterioare contribuie și el la gradul scăzut de participare școlară al generațiilor actuale de copii romi. De asemenea, lipsa educației preșcolare și deficientele de cunoaștere a limbii române de către mulți copii romi le afectează performanțele școlare.

Toate aceste aspecte au drept rezultat incapacitatea multor copii romi de a se integra în mediul educațional, fapt ce conduce la o frecventa scăzută la școala, diminuarea motivatiei pentru actul învățării și apariția abandonului școlar. Cauzele comune pot fi sintetizate în:

- insuficienta resurselor materiale și financiare care să asigure un trai decent în special în mediul rural și suburbiile orașelor;

- gradul de cultura scăzut al familiilor din care provin copii/elevii care se manifesta printr-o atitudine negativa, uneori ostila față de actul educațional organizat;

- migratia forței de muncă spre alte zone ale tarii sau în statele din UE, care conduce la copii ce nu mai beneficiază de supravegherea părinților.

Se constata creșterea gradului de cuprindere a elevilor romi în învățământ, în anul școlar 2004-2005 față de anii anteriori și datorită unor măsuri precum plata alocației pentru copiii de vârsta școlară prin intermediul instituțiilor de învățământ sau programe de tipul "Acces la educație pentru grupuri dezavantajate", "Cornul și laptele" sau, pentru adulti, "A doua sansa".

În 2004-2005, cea mai ridicată rata de cuprindere școlară a populației Roma se înregistrează în județul Iași (28,76%), urmat de Bacau (14,86%) și Botosani (14,42%); cea mai scăzută rata de cuprindere în sistemul de educație a populației roma se inregistra în cazul jud. Suceava (7,91%).

D. Eficienta serviciilor publice care sprijină includerea pe piața muncii a romilor

Politicile publice pentru romi în ceea ce privește Ocuparea, domeniu de acțiune prioritar, sunt cuprinse în documente naționale strategice, precum:

> Planul General de măsuri la Strategiei Guvernamentale de imbunatatire a situației Romilor aprobat în anul 2001 și actualizat în 2006;

> Planul de activități al Deceniului de Incluziune al Romilor 2005-2015;

> Memorandumul de Incluziune Socială;

> Planul Național de Dezvoltare 2007-2013,

> Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,

> Programul de Incluziune Socială al Băncii Mondiale.

Este necesară o analiza a aspiratiilor etniei, cerințelor și asteptarilor în materie de ocupare, la nivelul indivizilor și comunităților, a metodelor celor mai eficiente de stimulare și atragere a lor pe piața muncii, aceasta analiza, facuta pe baze științifice interdisciplinare, sociologice, etnologice, antropologice.

Politicile publice pentru romi iau în considerare, încă, doar normele și măsurile generale dovedite valabile pentru majoritatea populației fără particularizari specifice și, posibil și din acest motiv, cu rezultate nesemnificative pe piața formala a muncii.

Principalele probleme pe care le intampina agențiile pentru ocuparea forței de muncă cu privire la includerea în măsurile active a persoanelor de etnie roma sunt:

- Nedeclararea apartenentei la etnia roma.

- Persoanele de etnie roma se lasă greu antrenate în programele de formare profesională;

- Chiar și în rândul celor care se înscriu la programele de formare profesională, rata de abandon este mare;

- Lipsa educației inițiale (4 sau 8 clase) împiedica accesul persoanelor de etnie roma la programe de calificare.

Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă este instituția guvernamentală cu rolul principal în aplicarea Strategiei de imbunatatire a situației romilor în privinta creșterii gradului de ocupare al acestora, astfel, din anul 2001 Agenția elaborează și implementeaza programe de ocupare care se adresează populației de etnie roma.

În anul 2004, prin Programul Național de Ocupare a Forței de Muncă implementat de ANOFM, au fost încadrate în munca 9079 persoane de etnie roma, iar în primul trimestru al anului 2005 au fost încadrate 3625. Pe parcursul întregului an 2005, este planificata încadrarea a 6845 persoane de etnie roma.

Principalele măsuri care au condus la încadrarea în munca a romilor în anul 2004 au fost:

- încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere - 4286 persoane;

- încadrarea prin ocuparea temporară a forței de muncă în lucrări publice de interes comunitar - 3819 persoane;

- ocuparea forței de muncă prin acordarea de alocații pentru somerii care se încadrează înainte de expirarea somajului - 681 persoane.

În scopul creșterii gradului de ocupare a romilor și, mai ales, atragerea acestora pe piața formala a muncii ANR și ANOFM au încheiat un parteneriat în august 2005 care prevede realizarea comuna a următoarelor acțiuni:

- Înființarea grupurilor de lucru pentru creșterea ratei de ocupare a populației de etnie roma pe lângă Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă - AJOFM

- "Caravana ocupării", realizată de către ANOFM pentru populația de etnie roma în parteneriat cu ANR

- Bursa locurilor de muncă pentru persoanele de etnie roma, realizată în fiecare luna de care AJOFM-uri, cu Birourile regionale ale ANR.

Urmare implementarii programelor de ocupare pentru persoanele de etnie roma, în ultimii 2 ani ANOFM a avut următoarele rezultate:

> În anul 2004

- au fost încadrate în munca 9079 persoane de etnie roma;

- au fost cuprinși în cursuri de formare profesională 282 persoane de etnie roma, 98 dintre aceștia fiind încadrați în munca.

- au participat 9.845 persoane la bursa a locurilor de muncă pentru persoanele de etnie roma fiind oferite 11.304 de locuri de muncă și au fost încadrate 2.257 persoane.

> În anul 2005

- s-au încadrat în munca, 10.366 persoane de etnie roma, din cele 6.440 persoane de etnie roma prevăzute a fi încadrate până la sfârșitul anului 2005

- au fost cuprinse în programe de formare profesională 1.601 persoane de etnie roma din care 561 femei.

- au participat 5.788 persoane la bursa locurilor de muncă pentru romi, din care au fost încadrate 1.129 persoane.

Programele de formare la care au fost cuprinse cele mai multe persoane de etnie roma au fost: lucrator în comerț; zidar rosar tencuitor; lucrator în creșterea animalelor; asamblor articole din textile; operator confectioner industrial îmbrăcăminte; dulgher; lucrator în cultura plantelor. Principalele meserii aferente cursurilor de calificare la care au fost înscrise persoanele de etnie roma sunt:

- zidan pietrar, tencuitor

- confectioner asamblor articole textile

- iucraior în comerț

- ospatar (chelner)

- lucrator în structuri pentru construcții

- lucrator în cultura plantelor

- peisagist floricultor

La nivelul fiecărui județ, în luna martie 2004, ANR și AJOFM au încheiat protocoale de colaborare cu consilierii pentru romi din cadrul prefecturii și cu organizații neguvernamentale de nivel local care au ca obiect de activitate problematica romilor. Aceste protocoale au fost reînnoite în anul 2005 pentru o perioadă nedeterminată de timp. Protocoalele stabilesc principalele acțiuni întreprinse pentru realizarea unei mai bune colaborări între comunitatile de romi și instituțiile publice locale în scopul de a crește numărul de persoane de etnie roma încadrate în munca.

Caravana ocupării în comunitatile de romi a demarat în august 2005 cu sprijinul tuturor instituțiilor implicate în problematica romilor la nivel local: consiliile locale, primării, prefecturi.

Până la sfârșitul anului 2005, în cadrul acestei acțiuni, au avut loc deplasări în 515 localități cu importante comunități de romi, din cele 42 județe. Deplasarile efectuate s-au concretizai prin următoarele rezultate:

- Persoane participante: 11.408, din care femei: 4.875;

- Persoane înscrise în baza de date: 4.898, din care femei: 1.600;

- Număr persoane programate a fi cuprinse în măsuri active: 3.979, din care femei: 1.128;

- Număr persoane ocupate: 1.496, din care femei: 330.

E. Programe aflate în desfășurare, cu finanțare din fonduri europene, destinate etniei rome

Agenția Naționala pentru Romi are preocupări permanente pentru atragerea de fonduri pentru susținerea financiară a măsurilor prevăzute în Strategia naționala de imbunatatire a situației romilor, inclusiv a celor din domeniul ocupării forței de muncă.

> Programul PHARE 2002/000-586.01.02, "Sprijin pentru strategia naționala de imbunatatire a situației romilor" în valoare totală de 7,6 Meuro, cu doua componente principale:

- consolidarea capacității instituționale a structurii de implementare a Strategiei și a altor parteneri cu care aceasta colaborează;

- investiții, în valoare de 4,8 MEURO (prin "Schema de grant-uri" au fost finanțate până în prezent un număr de 65 proiecte pe domenii grupate astfel: sănătate, locuire, mica infrastructura și activități aducatoare de venit, pregătire profesională).

> Programul PHARE Multianual 2004-2006 - Sectorul minorități prevede doua prioritati: "Consolidarea capacității instituționale și construirea de parteneriate în vederea îmbunătățirii condițiilor de viața ale romilor și a imaginii acestora" și "Îmbunătățirea accesului la educație al comunităților dezavantajate".

Ministerul Educației și Cercetării derulează în cadrul Programului PHARE 2003 005 551 01 02-

> Programul "Accesul la educație al grupurilor dezavantajate", cu valoare de 11,330 mil Euro, în scopul prevenirii și combaterii excluziunii sociale și crearea unui mecanism pentru îmbunătățirea accesului la educație al grupurilor dezavantajate.

Obiectivele programului urmăresc:

- Îmbunătățirea condițiilor, la nivelul educației preșcolare, pentru copiii din grupuri dezavantajate

- Stimularea participării școlare și îmbunătățirea rezultatelor școlare ale acestor copii pe parcursul învățământului obligatoriu

- Stimularea înscrierii tinerilor care au depășit vârsta legală, pentru finalizarea învățământului primar și secundar inferior, în programe tip A doua sansa.

Prioritate PNAO 2006

Insertia pe piața forței de muncă a persoanelor de etnie roma

Obiective și măsuri pentru anul 2006

*Font 9*

Obiective

Măsuri

Instituția

responsabilă

Îmbunătățirea accesului la

educație al grupurilor

dezavantajate

Derularea Programelor Phare "Accesul la

educație al grupurilor dezavantajate",

respectiv programul 2003 005 551 01 02 (cu

valoare de 11,330 mil Euro) și programul

2004/016 - 772.01.01.02 (cu valoare de 5

mil Euro), în scopul prevenirii și comba-

terii excluziunii sociale și crearea unui

mecanism pentru îmbunătățirea accesului la

educație al grupurilor dezavantajate.

MEdC

Promovarea, măsurilor de

integrare a populației

rome pe piața muncii,

inclusiv prin combaterea

discriminarii

Desfășurarea Caravanei ocupării în

comunitatile de romi,cu implicarea tuturor

instituțiilor cu responsabilități în pro-

blematica romilor de la nivel central și

local;

ANOFM,

ANR, ANT

Îndeplinirea măsurii din Programul de

ocupare a forței

de muncă al ANOFM

pentru anul 2006:

- ocuparea a 10.000 persoane de etnic roma

în urma aplicării măsurilor active preva-

zute de

Legea nr. 76/2002

privind sistemul

asigurărilor de șomaj și stimularea ocu-

parii forței de muncă, cu modificările și

completările ulterioare;

Îndeplinirea măsurii din Planul Național

de Formare Profesională ANOFM pentru

anul 2006:

- cuprinderea în programe de formare

profesională a 1.661 de persoane de etnie

roma, din care: 515 femei;

Încheierea unui Acord de colaborare între

partenerii din sectorul turism, hoteluri,

restaurante și ANOFM, ANR la nivel central

și local privind oportunitatile de formare

și ocupare a persoanelor de etnie roma

Organizarea de intalniri ale ANT la nivel

județean pentru definirea unui Normativ

operativ al ocupatiilor pentru formarea de

personal de etnie roma pentru sectorul

turism, hoteluri, restaurante.

Organizarea Bursei lunare a locurilor de

munca pentru persoanele de etnie roma

Consolidarea capacității

instituționale a Agenția

Naționala pentru Romi, în

special la nivel teritorial

Inițierea și desfășurarea, de către ANR, a

zece programe de dezvoltare comunitara, cu

prioritate de acțiune în domeniul ocupare

Capitolul VII Soluții de ameliorare a discrepantelor zonale și regionale prin utilizarea cat mai eficienta a Fondului Social European

A. Cadrul legal și instituțional
În conformitate cu Hotărârea Guvernului 497/2004, privind stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale, cu modificările și completările ulterioare, MMSSF este Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POS DRU).
Conform Hotărârii Guvernului 412/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, cu modificările și completările ulterioare, AM POS DRU este organizată la nivel de direcție generală și este structurată în Agenția de Implementare Phare și Direcția Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.
În cadrul AM POS DRU s-a înființat structura denumita Șef de Misiune pentru Fondul Social European, dispunând de 6 posturi și având ca principala responsabilitate coordonarea la nivel tehnic și financiar a Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) și a Programului Operational Dezvoltarea Capacității Administrative (PO DCA).
Prin Memorandumul nr. ADB/34256/13.12.2005, initiat de Ministerul Integrării Europene, și aprobat de Primul-Ministru al României, a fost suplimentat numărul de posturi alocate organismelor dedicate gestionării fondurilor comunitare. În acest sens, pentru Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei au fost aprobate 31 de posturi suplimentare. Prin Hotărârea Guvernului 138/2O06 privind modificarea unor acte normative, Hotărârea Guvernului 412/20.05.2005, privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, a fost modificată pentru introducerea celor 31 de posturi alocate AM POS DRU, în numărul total de posturi al MMSSF.
Pentru anul 2006, în cadrul AM POS DRU este prevăzut un număr de 75 de posturi.
Atribuțiile Autorității de management sunt, în principal, următoarele:
a) Elaborarea POS DRU în parteneriat cu toți factorii interesați, asigurarea corelării cu obiectivele din PND și a complementaritatii cu celelalte POS-uri, elaborarea Programului Complement;
b) Transmiterea POS DRU la Comisia Europeană în vederea negocierii și aprobării acestuia, precum și asigurarea legăturii permanente cu CE;
c) Coordonarea și managementul general al POS DRU;
d) Delegarea de responsabilități OI-urilor privind programarea, monitorizarea și implementarea proiectelor pe baza contractuală și asigurarea respectării acestora;
e) Asigurarea selectării proiectelor în conformitate cu criteriile de selecție aprobate de Comitetul de Monitorizare al POS DRU;
f) Furnizarea, deschis și nediscriminatoriu, potențialilor beneficiari de proiecte și tuturor celor interesați informații privind POS DRU, criterii de selecție ale proiectelor, formulare de aplicații;
g) Pregătirea unui portofoliu viabil de proiecte și lansarea, în coordonare cu OI-urile, de solicitări de propuneri de proiecte și sprijin beneficiarilor selectați în pregătirea tehnica a proiectelor;
h) Avizarea tehnica a documentelor de licitație și atribuirea contractelor de servicii și lucrări pentru proiecte;
i) Asigura un management adecvat la nivel de proiect și semnează cu OI-urile și Beneficiarii Finali, Acorduri de Implementare;
j) Asigura, conformitatea cu regulile comunitare și naționale în domeniu a tuturor cheltuielilor efectuate pentru produsele și serviciile furnizate în cadrul proiectelor sunt;
k) Asigura ca OI-urile realizează verificările on-the-spot conform procedurilor și în primii 2 ani vor participa împreună cu OI-urile la cel puțin 50% din verificările on-the-spot efectuate;
1) Transmite toate informațiile necesare Autorității de Plata pentru certificare;
m) Efectuează plata către Beneficiarii Finali prin intermediul Unității de Plata;
n) Asigura colectarea tuturor datelor privind implementarea, necesare pentru managementul financiar, monitorizarea, controlul și evaluarea proiectelor și introducerea acestora în SMIS;
o) Asigura, la nivelul Unității de Plata și la Beneficiarii Finali ai proiectelor funcționează un sistem separat de contabilitate sau un cod de contabilitate adecvat pentru toate tranzacțiile legate de proiect;
p) Elaborează Manualele de Implementare / procedurile pentru POS DRU și se asigura ca toate instituțiile implicate în implementarea POS DRU și-au insusit prevederile acestora și utilizează procedurile de lucru conforme;
q) Elaborează și, după aprobarea de către Comitetul de Monitorizare, transmite Comisiei rapoartele anuale de implementare a POS DRU precum și raportul final;
r) Asigura conformarea cu cerințele de informare și publicitate ale POS;
s) Constituie comitetul de monitorizare al POS DRU, cu respectarea principiilor parteneriatului, reprezentativitatii și egalității de sanse între femei și bărbați;
t) Conduce și asigura secretariatul Comitetului de Monitorizare.
Organisme Intermediare (OI)
Pentru îndeplinirea funcției de organism intermediar (OI) pentru POS DRU, prin
Hotărârea Guvernului nr. 1179/2004
pentru modificarea și completarea
Hotărârii Guvernului nr. 497/2004
privind stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale, au fost desemnate Ministerul Educației și Cercetării (MEdC) și Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele doua OI au structuri la nivel regional corespunzător celor 8 regiuni de dezvoltare.
AM POS DRU este responsabilă pentru implementarea POS DRU iar cele doua organisme intermediare implementeaza axele prioritare. AM POS DRU deleagă atribuții către organismele intermediare, aplica mecanismele de coordonare și control ale acestora, dar AM POS DRU rămâne responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate.
Prin aprobarea de către guvern a modificării
Hotărârii Guvernului nr. 412/05.05.2005
privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, cele 8 Unități de Implementare a Programului (UIP) organizate la nivel regional, subordonate Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, se transforma în Organisme Intermediare Regionale pentru Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane și trec în subordinea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
B. Fondul Social European (FSE)
Domeniile de acțiune al FSE 2007 - 2013 se referă la:
a). Creșterea adaptabilitatii forței de muncă, a întreprinderilor și a antreprenorilor:
i. invatarea pe tot parcursul vieții:
- creșterea investițiilor în resursele umane din întreprinderi și în special IMM-uri prin implementarea de sisteme și strategii la locul de muncă, inclusiv ucenicia, care va asigura îmbunătățirea accesului la FP, mai ales pentru lucrătorii necalificati și lucrătorii în vârsta;
- dezvoltarea calificarilor și competentelor, diseminarea competentelor din domeniul TIC, e-learning, al noilor tehnologii (eco-friendly) și management;
- promovarea antreprenoriatului și inovarii și a afacerilor pe cont propriu (business start-up).
îi. dezvoltarea ocupării specifice, pregătire și servicii suport, inclusiv reinsertia profesionaia în caz de restructurare a sectorului (elaborarea și diseminarea formelor inovatoare și productive de organizare a muncii);
- îmbunătățirea sănătății și securității la locul de muncă;
- identificarea viitoarelor cerințe privind calificarile și profilul ocupational; sprijinirea reinsertiei profesionale în contextul restructurarilor de sector.
b). Creșterea participării pe piața muncii (îmbunătățirea accesului la ocupare și integrarea durabila pe piața muncii a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și a persoanelor inactive, prevenirea somajului, în special a somajului de lungă durata și a somajului tinerilor, prelungirea vieții active):
i. modernizarea și consolidarea instituțiilor PM, în special SPO și a altor instituții relevante;
îi. măsuri active și preventive (identificarea nevoilor prin planuri individualizate, FP, căutarea unui loc de muncă, mecanisme flexibile pentru reconcilierea vieții familiale cu cea profesională);
iii. integrarea dimensiunii de egalitate între femei și bărbați
- acțiuni specifice pentru îmbunătățirea accesului la ocupare și creșterea participării femeilor pe PM;
- reducerea segregarii pe bază de gen;
iv. ocuparea migrantilor și întărirea integrării sociale, facilitarea mobilitatii geografice și profesionale și integrarea PM în zonele transfrontaliere,.
c). Consolidarea incluziunii sociale prin integrarea pe PM a grupurilor vulnerabile:
i. integrarea și reintegrarea profesională a persoanelor vulnerabile și care ingrijesc persoane dependente (excluziune socială, abandon școlar, minorități, dizabilitati) - prin accesul la învățământ și formare profesională, sprijin social etc;
îi. acceptarea diversitatii și combaterea discriminarii la locul de muncă (campanii de sensibilizare, implicarea comunităților locale și a întreprinderilor și promovarea inițiativelor locale).
d). Îmbunătățirea capitalului uman, pentru a promova:
i. reforme ale sistemelor de educație și FP
- îmbunătățirea relevantei formării inițiale și profesionale pentru PM;
- actualizarea competentelor formatorilor în contextul economiei bazate pe cunoaștere;
îi. dezvoltarea de rețele între instituțiile de învățământ superior, centrele de cercetare tehnologice și întreprinderi.
e). Dezvoltarea de parteneriate și crearea de rețele (actori sociali, ONG-uri) la nivel național, regional, local și transnational, pentru promovarea unei PM inclusive.
C. Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" 2007 - 2013
POS DRU stabilește axele prioritare și domeniile majore de intervenție ale României în domeniul resurselor umane în vederea implementarii asistenței financiare a Uniunii Europene prin Fondul Social European (FSE), în cadrul Obiectivului "Convergenta", pentru perioada de programare 2007-2013, conform priorității naționale de dezvoltare "Dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și combaterea excluziunii sociale sl dezvoltarea capacității administrative" identificate în Planul Național de Dezvoltare.
Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivitatii acestuia pe piața muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul vieții și dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și inclusive.
Axele prioritare ale Programului Operational Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" 2007-2013 au fost stabilite după cum urmează:
1. Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere
Domenii majore de intervenție
- Educație și formare profesională inițială de calitate în sprijinul creșterii economice și ocupării;
- Educația universitară în sprijinul societății bazate pe cunoaștere;
- Capital uman competitiv în educație și cercetare;
- Asigurarea calității în FPC.
2. Conectarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii
Domenii majore de intervenție
- Tranzitia de la școala la locul de muncă;
- Părăsirea timpurie a școlii și educația de tip "a doua sansa";
- Creșterea accesului și participării la FPC
- Promovarea tranzitiei de la școala la viața activa;
- Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și "educația de a doua sansa";
- Îmbunătățirea accesului și participării la FPC.
3. Creșterea adaptabilitatii forței de muncă și a întreprinderilor
Domenii majore de intervenție
- Promovarea culturii antreprenoriale
- Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilitatii
- Dezvoltarea parteneriatului și încurajarea inițiativelor pentru partenerii sociali
4. Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Domenii majore de intervenție
- Întărirea capacității SPO de furnizare a serviciilor de ocupare;
- Formarea personalului propriu.
5. Promovarea măsurilor active de ocupare
Domenii majore de intervenție
- Dezvoltarea și implementarea măsurilor de ocupare activa
- Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale în ce privește resursele umane și ocuparea
6. Promovarea incluziunii sociale
Domenii majore de intervenție
- Dezvoltarea economiei sociale;
- Dezvoltarea unei rețele de servicii sociale integrate;
- Îmbunătățirea accesului și participării grupurilor vulnerabile la sistemul de educație și pe piața muncii;
- Promovarea egalității de sanse pe piața muncii;
- Initiativele transnationale pe piața incluziva a muncii.
7. Asistența tehnica
- Sprijin pentru implementarea, managementul general și evaluarea POS DRU;
- Sprijin pentru comunicare și promovarea POS DRU.
Beneficiari
- Organizații profesionale, fundații și asociații;
- Organizații sindicale și patronale;
- Agențiile județene de ocupare;
- Autoritățile publice locale;
- Furnizorii de educație;
- Furnizorii de formare profesională acreditați;
- Instituții de învățământ superior;
- Companii de stat sau private, IMM-uri;
- Entități care activează în domeniul economiei sociale.
Până la data aderării, AM POS DRU va continua pregatirile în vederea intaririi capacității sale administrative de a coordona, implementa și gestiona instrumentele structurale corespunzătoare.
Prioritate PNAO 2006
Ameliorarea discrepantelor zonale și regionale și utilizarea cat mai
eficienta a fondurilor comunitare, în special a Fondului Social European.
Obiective și măsuri pentru anul 2006
*Font 9*
┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│Obiective
│Măsuri
│Instituția
│
│
│
│responsabilă
│
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Continuarea pregătirilor
│Angajarea de personal, astfel încât la
│MMSSF
│
│în vederea intaririi
│sfârșitul anului 2006, numărul total al
│AM POS
│
│capacității administrative │persoanelor angajate să fie conform Planu-│Dezv.
│
│a MMSSF-AMPOSDRU pentru
│lui uni de acțiune
│Resurselor
│
│coordonarea, implementarea ├──────────────────────────────────────────┤Umane
│
│și gestionarea fondurilor
│Intensificarea colaborării în procesul de │
│
│structurale, în special a
│programare și de identificare a portofo-
│
│
│Fondului Social European
│liului de proiecte (prin misiuni în teri- │
│
│
│toriu, organizare de dezbateri și consul- │
│
│
│tari pe documente de programare), între
│
│
│
│Autoritățile de Management și Organismele │
│
│
│Intermediare pe de-o parte și structurile │
│
│
│regionale pe de altă parte
│
│
│
├──────────────────────────────────────────┤
│
│
│Organizarea și desfășurarea unor cursuri
│
│
│
│de pregătire profesională pentru toate
│
│
│
│autoritățile de management și organismele │
│
│
│intermediare (AN)
│
│
│
├──────────────────────────────────────────┤
│
│
│Finalizarea Programului Operational DRU și│
│
│
│transmiterea la Comisia Europeană (AN)
│
│
│
│termen -
│
│
│
├──────────────────────────────────────────┤
│
│
│Dezvoltarea unui portofoliu solid de
│
│
│
│proiecte ce urmează a fi finanțate cu
│
│
│
│ajutorul Fondului Social European
│
│
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┴───────────────┘

Capitolul VIII Inițiative transversale - Egalitatea de Sanse între Femei și Bărbați

În contextul aderării la Uniunea Europeană, politicile României în domeniul ocupării vor avea în vedere și armonizarea acțiunilor pentru atingerea tintelor de la Lisabona.

Astfel este prevăzut ca Statele Membre sa încurajeze participarea femeilor pe piața muncii și sa realizeze reduceri substanțiale a ponderii discriminarii de gen în rata de ocupare, rata de șomaj și sistemul de salarizare, până în anul 2010. În vederea elimiinarii discriminarii de gen, politicile vor avea ca scop obținerea, până în anul 2010, a unei reduceri substanțiale a diferențelor de salariu între femei și bărbați în fiecare Stat Membru printr-o abordare complexa a factorilor care determina aceasta situație, incluzând aici segregarea sectoriala și ocupationala, educația și formarea profesională, clasificarea ocupatiilor și sistemele de plată, creșterea constientizarii și a transparenței.

Cadrul legal care asigura premisele promovării conceptului egalității de sanse dintre femei și bărbați este asigurat de

Legea nr. 202/2002

privind egalitatea de sanse între femei și bărbați. Obiectivele principale stabilite pentru asigurarea egalității de sanse între femei și bărbați în domeniul muncii sunt următoarele:

- Stimularea creșterii gradului de ocupare al femeilor;

- Modificarea raportului de participare a femeilor și bărbaților în unele sectoare de activitate economică;

- Urmărirea reducerii diferențelor de venit, la munca de valoare egala, între femei și bărbați în sectorul privat;

- Evaluarea impactului politicilor salariale asupra diferențelor de remunerare între bărbați și femei.

Instituția responsabilă pentru coordonarea politicilor naționale referitoare la egalitatea de sanse între femei și bărbați este Agenția Naționala pentru Egalitate de Sanse între Femei și Bărbați, înființată conform Legii 202/2002, republicată, privind egalitatea de sanse între femei și bărbați.

Agenția Naționala pentru Egalitatea de Sanse între femei și bărbați (ANES) este autoritatea de stat care asigura promovarea principiului egalității de sanse și de tratament între femei și bărbați și asigura integrarea activa a perspectivei de gen în toate politicile și programele naționale. ANES are ca obiective principale: fundamentarea și elaborarea strategiei și politicilor guvernului în domeniul egalității de sanse și de tratament între femei și bărbați, aplicarea acestora, armonizarea cu reglementările UE a cadrului legislativ din domeniu. ANES este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Strategia Naționala pentru Egalitate de Sanse între Femei și Bărbați (2006-2009) și Planul General, de Acțiuni pentru implementarea Strategiei au fost aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 319/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270/24.03.2006.

În conformitate cu aceste documente, precum și cu prioritățile generale aprobate pentru PNAO - 2006, Agenția Naționala pentru Egalitate de Sanse între Femei și Bărbați își propune realizarea următoarelor măsuri în colaborare cu autoritățile responsabile cu elaborarea și implementarea politicilor de ocupare:

a) În sprijinul programelor de dezvoltare a resurselor umane

- Campanii de informare a femeilor și bărbaților privind drepturile egale pe piața muncii

- Promovarea accesului egal la formare inițială și continua pentru femei și bărbați

- Campanii de informare privind oportunitatile de angajare pentru femeile aflate în situație sau risc de marginalizare

- Campanii de informare a femeilor (în special a celor din mediul rural) privind protecția maternitatii la locul de muncă, prin diseminarea informațiilor la nivel regional/local

- Promovarea accesului femeilor în activități economice unde au o reprezentare scăzută

- Promovarea măsurilor care permit flexibilizarea timpului de muncă

- Promovarea creării unui sistem de invatare prin internet (e-learning) care să poată stimula munca la domiciliu, mai ales pentru femeile care nu își pot părăsi locuinta.

- Încurajarea propunerilor de proiecte privind aplicarea unor măsuri active de ocupare pentru femei, care să poată fi finanțate din Fondul Social European, începând cu ianuarie 2007

- Promovarea implementarii unor măsuri active de ocupare pentru femei la nivel regional/local, în funcție de nevoile de ocupare identificate

- Încurajarea proiectelor care presupun dezvoltarea de servicii sociale în comunitate pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor dependente din familie

- Stabilirea unui sistem de indicatori care să permită identificarea factorilor principali care determina diferențele de salarizare între bărbați și femei, precum segregarea ocupationala, valoarea socială atribuită ocupatiilor reflectată în nivelurile de salarizare, accesul la formare profesională de nivel înalt.

b) Soluții preconizate:

- Utilizarea indicatorilor de gen în cadrul implementarii și monitorizarii programelor regionale care au în vedere aplicarea măsurilor active de ocupare

- Aplicarea unor măsuri active de ocupare pentru femei, ca urmare a evaluării nevoilor regionale/locale

- Încheierea de parteneriate la nivel local în vederea dezvoltării de servicii sociale pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor dependente din familie

- Organizarea de burse de locuri de muncă pentru femeile aflate în situație sau risc de marginalizare

- Organizarea unor cursuri pentru pregătirea profesională continua a femeilor și bărbaților în vederea accesului lor egal în toate sectoarele de activitate

- Inițierea unor programe speciale de reconversie profesională a forței de muncă feminine inactive

- Aplicarea unor măsuri active care să permită femeilor accesul în sectoarele de activitate unde au o reprezentare scăzută

Rezultate asteptate:

- O mai buna cunoaștere a realității economico-sociale a femeilor și bărbaților și aplicarea măsurilor active de ocupare promovand principiul egalității de sanse între femei și bărbați

- Creșterea numărului de femei angajate pe piața muncii, în regiunile în care rata somajului feminin este mai mare în comparatie cu cea a somajului masculin

- Înființarea unor grădinițe și centre de îngrijire a copiilor și persoanelor dependente din familie

- Creșterea numărului de femei angajate și menținute în munca, în urma aplicării unor măsuri active de ocupare

- Creșterea numărului de femei încadrate în munca prin mediere, în urma organizării burselor de locuri de muncă.

Programul național multianual 2005-2008 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM, aprobat prin

Ordinul președintelui ANIMMC nr. 49/2006 , publicat în M.Of. nr. 173 din 23 februarie 2006. Programul este derulat în prezent de ANIMMC la nivel național cu finanțare de la bugetul de stat și care este deja apreciat la nivel UE ca model de Best practice.

Obiectivul Programului îl constituie promovarea unui sistem de informare și instruire care să faciliteze mobilitatea femeilor pe piața forței de muncă și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora în scopul implicarii lor în structuri economice private, în contextul problemelor legate de menținerea echilibrului dintre obligațiile familiale și cele profesionale și a prejudecatilor existente la nivel local. Pentru anul 2006 este alocat un buget de 500000 RON. La punctul (b) - soluții preconizate, rezultate asteptate:

- campanii de informare denumite "Zilele femeilor antreprenor" și schimburi de experienta cu durata de o zi, organizate în 9 localități din țara (Tulcea, Bacau, Suceava, Cluj Napoca, Targu Mures, Sibiu, Arad, Craiova, Pitesti) - se preconizeaza participarea a peste 500 de femei și a peste 9 structuri asociative ale femeilor antreprenor

- cursuri antreprenoriale pe durata a 5 zile organizate în 7 județe (Brăila, Vaslui, Bistrita-Nasaud, Harghita, Hunedoara, Mehedinti, Prahova), cu câte 25 locuri pentru fiecare locatie, 20% din locuri fiind rezervate femeilor din mediul rural, celor cu dizabilitati și minorităților etnice

- publicarea și distribuirea gratuita a 5 broșuri informative destinate femeilor manager, câte 600 de exemplare / titlu

- organizarea Conferintei "Antreprenoriatul feminin în România", cu participarea reprezentanților entitatilor guvernamentale și neguvernamentale implicate în promovarea / sprijinirea mediului de afaceri și a egalității de sanse și a organizațiilor internaționale de sprijin.

Programul destinat femeilor antreprenor este un program de succes, fapt pentru care poate fi continuat și multiplicat în anii următori, sub o formă adecvată accesarii Fondului Social European. Se preconizeaza ca asociațiile reprezentative ale femeilor manager și alte structuri ale mediului de afaceri local/județean/regional, sa propună proiecte similare pentru dezvoltarea competentelor antreprenoriale ale femeilor. Se estimeaza o rata de creștere anuală de 5% a numărului femeilor manager instruite prin acest program.

Capitolul IX Monitorizare PNAO 2006 și Programul Național de Reforma

A. Monitorizare PNAO 2006

Elaborarea Planului Național de Acțiune în domeniul Ocupării PNAO - 2006 a fost efectuată de un colectiv aflat în coordonarea directorului Direcției Politici Forta de Muncă, numit de către ministrul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei Coordonator național prin

ordinul nr. 893 din decembrie 2005 .

Pe parcursul procesului de elaborare, Direcția a cooperat, în principal, cu Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminarii, Agenția Naționala pentru Romi, Agenția Naționala pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperatie, Autoritatea Naționala pentru Turism, Agenția Naționala pentru Egalitatea de Sanse între femei și bărbați - ANES, Centrul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic.

Urmărirea îndeplinirii angajamentelor asumate de PNAO 2006 se va realiza de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, în cooperare cu instituțiile susmenționate pe baza unor indicatori de monitorizare.

Indicatorii de monitorizare a influentelor asupra pieței muncii a rezultatelor acțiunilor derulate de instituțiile cu responsabilități în aplicarea Planului Național de Acțiune în domeniul Ocupării PNAO - 2006 care se vor urmări, sunt următorii:

Indicatori calitativi:

> Rata de activitate a populației în vârsta de muncă (15-64 ani): ponderea populației active în vârsta de muncă (15-64 ani) în totalul populației de aceiași vârsta, exprimată procentual

> Rata somajului BIM: raportul dintre numărul șomerilor definiți conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii (BIM) și populația activa totală, exprimat procentual

> Rata somajului înregistrat: raportul procentual dintre numărul de șomeri înregistrați și populația activa civilă.

> Rata de participare a adulților (25-64 ani) la educație și formare profesională: ponderea persoanelor în vârsta de 25-64 ani care au participat la o formă de educație și formare profesională (într-o perioadă de referința) în numărul total al persoanelor de aceeași vârsta, exprimată procentual

> Rata de participare a șomerilor înregistrați la cursuri de formare profesională: proporția șomerilor cuprinși în cursuri de formare profesională, în totalul șomerilor înregistrați, exprimată procentual.

> Ponderea cheltuielilor pentru formarea profesională a șomerilor, în totalul cheltuielilor din bugetul asigurărilor pentru șomaj (%): cheltuielile publice cu formarea profesională din bugetul asigurărilor pentru șomaj (BAS) exprimate ca raport procentual în totalul cheltuielilor din BAS

> Costul mediu pe somer-beneficiar de cursuri gratuite de formare profesională: suma medie a cheltuielilor finanțate din BAS pentru formarea profesională a unui somer prin cursuri gratuite

Indicatori cantitativi:

> Numărul de acțiuni realizate de fiecare instituție responsabilă

> Numărul de șomeri înregistrați de serviciul public de ocupare

> Numărul de șomeri înregistrați care au obținut un nou loc de muinca

> Numărul de șomeri înregistrați care participa la cursuri de formare profesională

B. Programul Național de Reforma

Procesul de cooperare cu Comisia Europeană în domeniul prioritatilor de ocupare s-a bazat, până în prezent în principal, pe rapoartele anuale de progres cu privire la prioritățile identificate în Documentul Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare (JAP).

În acest moment, România se afla în procesul de pregătire pentru înscrierea în noul ciclu comunitar de programare a politicilor de atingere a tintelor de la Lisabona, respectiv de pregătire a primului Plan Național de Reforma.

Programul Național de Reforma se va realiza din toamna anului 2006, după o consultare prealabilă cu toate organismele implicate atât la nivel local cat și regional, în concordanta cu necesitățile naționale. Pentru îmbunătățirea coordonării interne a fost numit un Coordonator Național al Strategiei Lisabona și au fost desemnați responsabili Lisabona la nivelul fiecărei instituții.

Programul național de reforma reprezintă un document politic orientat către viitor, care trebuie să includă o strategie pe trei ani pentru dezvoltare și creare de locuri de muncă. Programele naționale de reforma vor descrie modul de răspuns la prioritățile identificate în partea introductivă. Prezentarea se va face pe trei direcții:

- Prioritățile macro-economice (vor fi luate în discuție mai detaliat programele de stabilitate și convergenta);

- Prioritățile micro-economice (aceasta parte va înlocui rapoartele Cardiff);

- Prioritățile de ocupare (aceasta parte va înlocui planurile naționale de acțiune pentru ocupare).

În acest nou context de restructurare a liniilor directoare în domeniul ocupării și, mai ales, de corelare mai strânsă cu prioritati legate de mediul macro și micro economic, România trebuie să-și adapteze, în special, mediul intern de cooperare inter și intra-instituțională, precum și cu partenerii sociali, în vederea producerii de politici și acțiuni în domeniul ocupării care să asigure atingerea tintelor asumate pe plan european.

O atenție deosebită trebuie acordată mecanismului de coordonare și corelare între diferitele planuri prioritare, precum și asupra mecanismului de raportare către UE.

Utile pentru reliefarea principalelor necesitați de acțiune în domeniu sunt tintele și indicatorii de progres stabiliți în cadrul Strategiei Europene de Ocupare, pe care statele membre și le-au asumat în 2003 și care rămân, în continuare, valabile:

- Fiecare somer va beneficia de un "nou început" înainte de a atinge 6 luni de șomaj, în cazul tinerilor, și 12 luni, în cazul adulților, sub forma unui program de formare, perfecționare, practica în munca, loc de muncă sau alta măsura de imbunatatire a capacității de ocupare, acompaniat, dacă e cazul, cu o asistența permanenta pentru căutarea unui loc de muncă;

- 25% din somerii pe termen lung ar trebui sa participle până în 2010 la o măsura activa sub forma unui program de formare, perfecționare, practica în munca, loc de muncă sau alta măsura de imbunatatire a capacității de ocupare (employability), cu scopul atingerii mediei înregistrate în cele mai avansate trei state membre;

- Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, din întreaga Uniune Europeană, să fie capabili sa consulte toate anunțurile de locuri de muncă, publicate prin serviciile de ocupare ale statelor membre;

- O creștere de cinci ani, la nivelul UE, a vârstei medii de ieșire de pe piața muncii, până în 2010 (comparata cu valoare de 59,9 ani în 2001);

- Asigurare facilităților de îngrijire a copiilor, până în 2010, pentru cel puțin 90% din copiii între 3 ani și vârsta obligatorie de înscriere la școala și pentru cel puțin 33% pentru copiii sub 3 ani;

- O rata medie UE de până în 10% a părăsirii timpurii a sistemului școlar;

- Cel puțin 85% a persoanelor în vârsta de 22 de ani din UE trebui sa fi urmat ciclul superior al învățământului preuniversitar;

- Rata medie a UE de participare la invatarea pe întreg parcursul vieții să fie de cel puțin 12,5 % din populația adulta în vârsta de muncă (grupa de vârsta 24 - 64)

Instituții participante la elaborarea Planului

Național de Acțiune în domeniul Ocupării PNAO - 2006

- Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei

- Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale

- Ministerul Educației și Cercetării

- Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de muncă

- Agenția Naționala pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperatie;

- Autoritatea Naționala pentru Turism

- Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților

- Agenția Naționala pentru Egalitatea de Sanse între femei și bărbați

- Consiliul Național pentru Combaterea Discriminarii

- Agenția Naționala pentru Romi

- Comisia naționala de prognoza

- Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale

- Parteneri sociali

---------