HG nr. 1513/2006

Articolul 1

Ministerul Administrației și Internelor, prin Autoritatea pentru străini, este responsabil pentru implementarea criteriilor și aranjamentelor practice de compensare a dezechilibrelor financiare rezultate din recunoașterea reciprocă a deciziilor de îndepărtare a cetățenilor statelor terțe de pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene.

Articolul 2

Prezenta hotărâre se aplică în cazurile în care strainul, cetățean al unui stat terț împotriva căruia s-a emis o decizie de îndepărtare de către un stat membru al Uniunii Europene, este depistat pe teritoriul României, iar îndepărtarea sa nu poate fi efectuată pe cheltuiala acestuia, întrucât nu dispune de mijloace financiare.

Articolul 3

Articolul 4

Punctul național de contact român are următoarele atribuții:

a) cooperează și face schimb de informații cu privire la emiterea sau aplicarea deciziei de îndepărtare a cetățenilor statelor terțe de către autoritățile române;

b) solicita, în scris, recuperarea cheltuielilor efectuate de statul român cu ocazia punerii în aplicare a unei decizii de îndepărtare emise de alt stat membru al Uniunii Europene, anexând documentele justificative ale costurilor de îndepărtare;

c) propune decontarea de către Autoritatea pentru străini a cheltuielilor efectuate de alt stat membru al Uniunii Europene care pune în aplicare o decizie de îndepărtare emisă de autoritățile române, în baza solicitării scrise a statului membru solicitant, însoțită de documente justificative;

d) confirma primirea solicitării și comunică punctului național de contact din statul membru a cărui decizie urmează să fie pusă în aplicare informații generale despre costurile operațiunilor de îndepărtare și eventuale costuri suplimentare;

e) se consulta cu punctul național de contact din statul membru al Uniunii Europene care aplica hotărârea de îndepărtare a cetățeanului statului terț, emisă de autoritățile române, cu privire la costurile executării măsurii sau la unele costuri suplimentare;

f) informează punctul național de contact al statului care pune în aplicare decizia de îndepărtare emisă de autoritățile române despre acceptarea sau respingerea de către directorul general al Autorității pentru străini a solicitării de rambursare;

g) centralizează datele privind punerea în aplicare a prezentei hotărâri și întocmește raportări periodice privind numărul total al acțiunilor de aplicare a măsurilor de îndepărtare ale căror costuri au fost rambursate și numărul total al refuzurilor de rambursare împreună cu motivele acestor refuzuri.

Articolul 5

Articolul 6

Prin costuri de îndepărtare de pe teritoriul României sau de pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene a cetățeanului unui stat terț împotriva căruia a fost emisă o decizie de îndepărtare se înțelege:

a) costurile de transport care includ costurile efective pentru biletele de avion până în țara de origine, la valoarea tarifului oficial IATA pentru zborul respectiv la data aplicării măsurii. Costurile efective pentru transportul terestru sau maritim, cu trenuri sau nave, pot fi pretinse la valoarea biletului la clasa a II-a pentru tren sau nava, iar pentru transportul terestru cu autovehicule, în baza decontului de cheltuieli, pentru distanta respectiva, la data aplicării măsurii;

b) costurile administrative care includ costurile efective pentru taxele de viza și taxele pentru emiterea documentelor de călătorie pentru îndepărtare;

c) diurna zilnica pentru escorte, acordată în condițiile legii;

d) costurile de cazare pentru escorte, care includ costurile efective pentru șederea acestor persoane într-o zona de tranzit și pentru finalizarea misiunii în țara de origine. Nu vor fi mai mult de doua persoane în escorta pentru o persoană returnată, cu excepția cazului în care, pe baza evaluării efectuate de autoritățile române, agreată de statul membru care a emis decizia de îndepărtare, sunt necesare mai multe persoane în escorta;

e) costurile de cazare pentru cetățeanul unui stat terț împotriva căruia s-a luat o măsura de îndepărtare de către un stat membru al Uniunii Europene includ cheltuielile efective pentru șederea acestuia pe o perioadă de maximum 3 luni într-un spațiu adecvat în conformitate cu legislația română. În cazul în care șederea persoanei returnate depășește 3 luni, Punctul național de contact român stabilește de comun acord cu punctul național al statului membru care a emis decizia de îndepărtare cuantumul costurilor suplimentare;

f) costurile medicale care includ costurile efective pentru asigurarea tratamentului medical pentru persoana returnată și escorta în cazuri de urgenta, inclusiv costurile de spitalizare necesare.

Articolul 7

Prezenta hotărâre intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

*

Prezenta hotărâre transpune Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 191/2004 privind stabilirea criteriilor și aranjamentelor practice pentru compensarea dezechilibrelor financiare rezultate din aplicarea

Directivei 40/2001/CE

privind recunoașterea mutuala a deciziilor de îndepărtare a cetățenilor statelor terțe, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L60 din 27 februarie 2004.