Hotărârea nr. 40/2006

RAPORT FINAL

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENAT

Comisia de anchetă având drept scop investigarea condițiilor de legalitate și de

oportunitate privind construirea imobilului "Cathedral Plaza" în imediata

apropiere a Catedralei Româno-Catolice "Sfântul Iosif" din București, precum și a

proiectelor de construire și de sistematizare care afectează zonele istorice din

municipiul București

Nr. XLIV/55/6.11.2006

RAPORT FINAL

Senatul României a fost sesizat de către Arhiepiscopia Româno-Catolică București în legătură cu construcția ce urmează a fi ridicată pe strada G-ral Berthelot nr. 11-15, lângă Catedrala "Sfantul Iosif", construcție denumită în continuare "Cathedral Plaza", potrivit proiectului beneficiarului.

Urmare a acestei sesizări este înființată Comisia de Anchetă pentru studierea condițiilor de legalitate și oportunitate privind construirea imobilului "Cathedral Plaza", în imediata apropriere a Catedralei Româno-Catolice "Sfântul Iosif" din București, precum și a proiectelor de construire și de sistematizare, care afectează zonele istorice din Municipiul București (denumită în continuare Comisia) prin Hotărârea Senatului nr. 23, publicată în Monitorul Oficial nr. 572/3.07.2006.

Comisia este formată din șapte membri astfel:

- Vasile Ioan Dănuț Ungureanu - Președinte

- Cristache Rădulescu - Vicepreședinte

- Verginia Vedinaș - Secretar

- Ioan Chelaru - Membru

- Vasile Pușkaș - Membru

- Radu Cerințe - Membru

- Norica Nicolai - Membru

Comisia s-a întrunit în 14 ședințe, în zilele de 12.07, 28.08, 30.08, 06.09, 12.09, 13.09, 19.09, 28.09, 03.10, 04.10, 10.10, 11.10, 16.10, 17.10.

După studierea actelor puse la dispoziție de părțile implicate, Comisia a decis că este necesar să fie audiate atât persoane care au participat direct la întocmirea și realizarea proiectelor care au stat la baza autorizației de construcție, cât și reprezentanți ai autorităților publice implicate în această activitate. Astfel, au fost audiați următorii:

- Victor Gaetan, ziarist

- Romeo Gavriliu, Inspectoratul de Stat în Construcții

- Constantin Epuran, Inspectoratul de Stat în Construcții

- Emanuel Necula, inginer structurist, autor proiect

- Doru Braia, ziarist

- Virgil Ștefan Nițulescu - Ministerul Culturii

- Gabriela Osiceanu, Ministerul Mediului

- Ileana Popescu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului

- Narcisa Serafim - Agenția pentru Protecția Mediului București

- Victoria Gărbacea - Agenția pentru Protecția Mediului București

- Ioan Chiliman - Primar, Primăria sectorului 1

- Alexandra Moldovan - Primăria sectorului 1

- Oana Rădulescu - Primăria sectorului 1

Comisia a solicitat întocmirea unor rapoarte de specialitate de către experți recunoscuți în domeniul de activitate care reprezintă interes în speță, respectiv:

- Prof. Radu Ciuceanu - directorul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române

- Arhitect Dan Marin - Vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România

- Gheorghe Pătrașcu - Director general al Direcției Generale Amenajarea Teritoriului Urbanism și Politica Locuirii din Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului

- Dl. prof. dr. ing. Mihai Voiculescu - decan al Facultății de Construcții Civile și Industriale București - expert atestat A1 - rezistență și stabilitate

Comisia a fost înființată în baza sesizării Arhiepiscopiei Româno-Catolice București. La dispoziția Comisiei au fost puse documentele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții ale Senatului privind această sesizare. Comisia a solicitat prin mai multe adrese unor autorități publice sau private informări și documente necesare pentru analizarea obiectului cu care a fost investită, după cum urmează:

- Arhiepiscopia Româno-Catolică București

- S.C. Millenium Building Developmeot SRL

- S.C. Bog'Art S.A.

- Primăria Municipiului București

- Primăria sectorului 1

- Inspectoratul de Stat în Construcții

- Serviciul Român de Informații

- Westfourth Arhitecture

- Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a Camerei Deputaților

- Oficiul Național al Registrului Comerțului

Toate documentele Comisiei de anchetă se regăsesc în arhiva acesteia.

Coroborând actele deținute cu audierile făcute, Comisia a constatat următoarele:

Terenul pe care se face construcția a fost dobândit de firma S.C. Millenium Building Development SRL (la momentul tranzacției firma purta denumirea de S.C. Negulici Construct S.R.L), prin contractele de vânzare-cumpărare nr. 145/16.01.1998, suprafață de teren 1122,59 mp, vânzători fiind Mihai Nicolae DIAMANDESCU și Măria Olga Teresa IOVĂNESCU, și nr. 459/16.01.1998, suprafață de teren 700 mp, vânzătorii fiind ASLAN Corina și LEONARDI ANASTASIADE Anca Rodica Verginia.

Diferența de 186 mp a fost obținută în două etape, prin contractul de concesiune nr. 675/24.09.2002 încheiat între Primăria Municipiului București, Primar Traian Băsescu și firma S.C. Millennium Building Development S.R.L., a unei suprafețe de 70 mp, și prin contractul de concesiune nr. 1887/8.12.2005 încheiat între Primăria Municipiului București, Primar Adriean Videanu a unei suprafețe de 116 mp.

Firma beneficiară, S.C. Millenium Building Development S.R.L., încheie, în anul 2004, un contract de proiectare, cu firma S.C. Westfourth Architecture S.A., al cărei reprezentant este dl. inginer Emanuel Necula. Pe lângă partea de proiectare, aceștia mai încheie și un contract de "project management" și "consulting management". La rândul său, S.C. Westfourth Architecture S.A. se asociază pentru partea de rezistență a clădirii cu firma românească S.C. Popp & Asociații S.R.L.

Construcția este realizată de S.C. Bog'Art S.R.L.

Arhiepiscopia Româno-Catolică București, prin reprezentantul acesteia Monseniorul Ioan Robu, Arhiepiscop de București, își dă acordul pentru realizarea proiectului acestei clădiri de birouri, Cathedral Plaza, în anul 1999, luna noiembrie, act interpretat ca un consimțământ de vecinătate.

În aprilie 2001, face o solicitare către S.C. Millenium Building Development S.R.L. pentru birouri, sală de conferințe și expoziție în cadrul noii clădiri precum și locuri de parcare.

În iulie 2001, Arhiepiscopia trimite o adresă către S.C. Millenium Building Development S.R.L., prin care îi informează pe aceștia că își retrage acordul dat anterior, motivând că există temerea că biserica ar avea de suferit ca și structură în urma construcției ce urma a fi începută.

În aprilie 2005, Arhiepiscopia Româno-Catolică București trimite o altă adresă firmei S.C. Millenium Building Development S.R.L., prin care își menține punctul de vedere exprimat anterior referitor la retragerea acordului dat pentru construirea Cathedral Plaza.

În mai 2005, Millenium înștiințează Arhiepiscopia că s-a avut permanent în vedere siguranța Catedralei "Sfântul Iosif" și în același timp le aduce la cunoștință că acordul dat anterior a produs deja efecte juridice.

Două luni mai târziu, firma beneficiară asigură Arhiepiscopia că în eventualitatea unor daune produse bisericii, acestea vor fi suportate în totalitate de Millenium.

În perioada următoare (2005-2006) are loc o corespondență permanentă între firma Millenium și Arhiepiscopie, nereușindu-se ajungerea la nici un acord. Arhiepiscopia solicită asigurări că vor fi plătite daune și cere toate avizele, autorizațiile deținute de firma beneficiară, iar acesta solicită permiterea accesului în incintă pentru expertizarea stării actuale a bisericii și montarea "martorilor".

În principal, Arhiepiscopia Româno-Catolică contestă legalitatea autorizației de construire nr. 179/18/B/43074/24.02.2006, a avizelor și acordurilor obținute și deținute de firma beneficiară, precum și valabilitatea acestora.

În sprijinul celor afirmate de reprezentanții Arhiepiscopiei Româno-Catolice stau și mărturiile experților cărora li s-a cerat părerea, consemnate în rapoartele scrise, și susținerile orale ale persoanelor audiate consemnate în stenograme, regăsite în anexele menționate.

Astfel, domnul Emanuel Necula, proiectantul construcției, susține că autorizația a fost luată pe alt proiect decât cel inițial, substanțial modificat ca parte de structură și destinație a spațiilor construite. Cele mai grave schimbări, în opinia sa, sunt reducerea grinzilor, menținându-se încărcările, adăugarea de beton armat în nucleul central, mărind greutatea clădirii cu 9000 tone, retragerea peretelui de structură, rezultând astfel tasări uriașe. Motivul pentru care acești pereți au fost retrași este că, în acest caz, nu mai este nevoie de acordul vecinilor.

De altfel, din mărturia sa reiese și faptul că în momentul în care și-a dat seama de modificările aduse proiectului și de pericolul iminent asupra Catedralei Sf. Iosif, a reziliat unilateral contractul cu firma Popp & Asociații, firmă care se pare că a autorizat proiectul în forma sa finală, chiar dacă nu se regăsește nicăieri competența sa în acest sens. Domnul inginer contestă atât autorizația în sine cât și avizele obținute pentru această construcție, întrucât termenul lor de valabilitate (2 ani) este trecut demult. Constatăm că marea majoritate a avizelor sunt din anii 2000 și 2001.

Lăsând la o parte faptul că cele două proiecte, cel inițial și cel pentru care s-a luat autorizația de construcție sunt diferite, domnul Necula mai spune că nici măcar datele din autorizație nu corespund cu cele din proiectul final.

Aceste afirmații trebuie verificate cu mare atenție de Inspecția de Stat în Construcții.

Referitor la autorizația de construcție, domnul prof. univ. dr. ing. Mihai Voiculescu specifică în raportul domniei sale că aceasta a fost dată contrar practicilor de autorizare întrucât, prin documentația prezentată, nu a fost soluționată plastica fațadelor. Aceasta trebuia să conțină, conform legii, planșe care să ilustreze "toate fațadele, cu indicarea materialelor și finisajelor, inclusiv culorile, cotate și cu indicarea racordării la nivelul terenului amenajat". Se constată că în autorizație nu este nominalizat proiectantul de structură, iar proiectul nu poate fi considerat finalizat întrucât data de elaborare este 2001 iar proiectul de structură este contractat în 2005. Avizul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural național al Municipiului București este dat în data de 06.02.2006, deci la două luni de la înregistrarea cererii de autorizația la Primăria sect. 1 București.

De asemenea, domnul prof. univ. dr. ing. Mihai Voiculescu face o analiză a tuturor etapelor care ar fi trebui urmate, legal, concluzia fiind că:

1. Intenția și demersurile investitorului SC MILLENIUM - BUILDING DEVELOPMENT SRL de a edifica clădirea "Cathedral Plaza", au demarat înainte de anul 2000, când competența de emitere a documentelor de autoritate, respectiv certificate de urbanism și autorizări de construire, era a Primăriei Generale a Municipiului București, care a emis în anul 2000 certificatul de urbanism nr. 152B/09.09.2000.

2. Prin modificarea prevederilor

Legii nr. 50/1991 , din anul 2001, competența de emitere a documentelor de autoritate pentru cazul analizat, respectiv certificatul de urbanism și autorizația de construire, revine Primăriei Sectorului 1.

3. Amplasamentul propus pentru edificare se află într-o zonă de protecție a monumentelor istorice, situație în care sunt obligatorii și determinante avizele de autoritate și specialitate ale Ministerului Culturii și Cultelor, prin Direcția de Monumente Istorice, respectiv ale Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, la faza PUZ, respectiv avizul premergător autorizării potrivit

HG nr. 723/2002 .

4. În condițiile în care caracteristicile urbanistice ale proiectului propus nu se încadrează în Planul Urbanistic General și în Regulamentul local de urbanism aprobat prin HCGMB nr. 279/21.12.2000 și ale Planului Urbanistic Zonal - "zone construite protejate", însoțit de regulamentul de aplicare, au fost inițiate planuri urbanistice derogatorii,

5. Prin certificatul de urbanism emis de către Primăria sectorului 1 s-a solicitat elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru zona Catedralei "Sf. Iosif" unde este propus amplasamentul pentru clădirea de birouri. Planul Urbanistic Zonal - Actualizare PUZ zona Catedrala "Sf. Iosif" a fost aprobat prin HCGMB nr. 213/29.09.2005 sub această denumire improprie, în condițiile în care Planul Urbanistic Zonal aprobat prin HCGMB nr. 278/21.12.2000 se referea la o arie extinsă, de 14.3 ha teren, în timp ce noua propunere de studiu face referire la o suprafață restrânsă, de numai 2000 mp, conținând noi indicatori urbanistici care pot fi justificați pe baza unei documentații noi, însoțită de avizele actualizate pentru noua formă propusă a obiectivului care modifică valorile inițiale aprobate.

6. Prin HCL Sector 1 nr. 243/27.05.2004 se aprobă PUD pentru amplasamentul noii clădirii din str. General Berthelot nr. 11-15. Acest PUD nu poate justifica soluția propusă și nu se încadrează în cerințele specifice PUZ - "zone construite protejate" aprobat prin HCGMB 279/21.12.2000.

7. Condiționările eliberării avizelor în cazul Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Electrica, au fost numai parțial soluționate.

8. În cazul avizelor care au fost emise înainte de aprobarea PUZ și nu au fost actualizate în condițiile noului PUZ, acestea se consideră a nu mai fi valabile datorită schimbării documentației tehnice inițiale pentru realizarea construcției, a valabilității limitate a certificatului de urbanism în baza căruia a fost solicitat avizul și eliberării de noi certificate de urbanism care nu prevăd obligativitatea obținerii avizelor specifice noilor categorii de documentații și soluții constructive propuse. Cazul avizului SRI nr. 26.675/27.07.2001.

9. Autorizația de construire a fost eliberată cu condiționări care necesitau studii, evaluări și reglementări ulterioare, care nesoluționate pe cale amiabilă au condus la acțiuni în instanța de judecată.

10. Autorizația de construire s-a emis cu întârziere, cererea de solicitare a autorizației fiind înregistrată în data de 22.11.2005, iar autorizația fiind eliberată în data de 24.02.2006.

Pentru procedura de autorizare, Primăria sectorului 1 trebuia să solicite avizul comun MCC-MTCT, pentru zonele protejate.

11. Actualul Plan Urbanistic Zonal aprobat pentru zona respectivă nu are avizul SRI;

12. Nu au fost executate expertizele tehnice necesare evaluării stării tehnice a clădirilor învecinate, expertize necesare, condiționate prin certificatele de urbanism nr. 221/15B/15064/06.02.2004 și nr. 1973/83B/5701/13.06.2005. S-a considerat, în mod nejustificat de către beneficiar că "Expertiza tehnică - studiul de impact" elaborată de către proiectant pentru clădirea "Cathedral Plaza" se poate substitui acestora.

13. Trebuie analizat CADRUL LEGAL prin care Consiliul Local al Sectorului 1 prin Hotărârea nr. 243/2004 - art. 3 de aprobare a PUD abrogă toate prevederile urbanistice aprobate anterior prin Hotărârea C.G.M.B.

În bună parte, susținerile expertului se regăsesc în opinia Inspectoratului de Stat în Construcții, cu nr. 2969/12.05.2006, înregistrat la Camera Deputaților cu nr. 17492/12.05.2006, diferențele sunt neesențiale, însă reprezentanții Primăriei sectorului 1 București au contestat aceste puncte de vedere, iar audierea primarului sectorului 1 București este neconvingătoare în a reține că autorizația de construcție întrunește toate elementele de legalitate și oportunitate.

Împărtășind aceeași părere, domnul arhitect Dan Marin, vicepreședintele Ordinului Arhitecților din România, consideră că modificarea indicatorului CUT max. (coeficient de utilizare a terenului) prevăzută în Planul Urbanistic Zonal (PUZ) prin Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) este ilegală din următoarele considerente:

- în baza

art. 48, alin. 3 din Legea nr. 350/2001 , "planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunțită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea condițiilor de construire", deci asta presupune respectarea cadrului general stabilit prin PUZ și nu încălcarea lui prin majorarea CUT-ului de la 4 la 8.1.

- regulamentele unor documentații de rang superior, respectiv PUG Municipiul București și PUZ Zone protejate construite Municipiul București au fost încălcate de cel al unei documentații de rang inferior PUD str. General Berthelot.

Domnul prof. Radu Ciuceanu, directorul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, aduce în discuție în raportul său aceleași probleme de legalitate ca și ceilalți experți, considerând astfel că autorizația de construcție încalcă mai multe legi în vigoare. Mai mult decât atât, pune în discuție faptul că beneficiarul construcției nu a avut niciodată un acord notarial de la Arhiepiscopie și în consecință, acordul de principiu dat de aceasta, nu poate produce efecte juridice. Între concluziile dumnealui regăsim următoarele:

- Ministerul Culturii și Cultelor cunoaște bine acest lucru și ar trebui să fie preocupat în primul rând de protejarea monumentului istoric, nu întreprinde nimic cu toate că

legea nr. 422/2001

privind protecția monumentelor istorice îi impune ca prin corpul propriu de control și audit să sisteze lucrările.

- Încălcarea premeditată a legislației prin promovarea la Consiliul General al Municipiului București, în 29.09.2005, Hotărârea nr. 213, a reactualizării PUZ zona Catedrala Sfântul Iosif cu analizarea unei zone de numai 2000 mp (terenul firmei Millenium) în loc de 14,6 ha cât cuprindea PUZ-ul din anul 2000 și care expiră în anul 2005.

Nu sunt de neglijat în acest context nici reacțiile opiniile publice. În acest sens, putem menționa inițiativa civică "Salvați Catedrala și Piața Revoluției", reprezentată de domnul Doru Braia. Această acțiune exprimă indignarea opiniei publice față de această construcție lângă un lăcaș de cult atât de important respectiv Catedrala Sfântul Iosif, precum și față de indiferența autorităților în ceea ce privește firma S.C. Millenium Building Development S.R.L., firmă ce are ca asociați mai multe persoane juridice cu sediul social în Cipru, lucru confirmat și de documentația primită de la Oficiul Național al Registrul Comerțului.

La polul opus se află reprezentanții autorităților publice implicate în acordarea avizelor ce au stat la baza autorizației de construcție care au susținut legalitatea tuturor actelor eliberate.

Domnul Gheorghe Pătrașcu, arhitect, director în cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, spune că, într-adevăr s-au constatat anumite nereguli de către Inspecția de Stat în Construcții, dar nimic de natură să afecteze fondul problemei. De asemenea, poziția ministerului susmenționat este că nu există nici o bază legală pentru invalidarea procedurii de avizare a Planului Urbanistic Zonal în baza retragerii acordului emis de Arhiepiscopia Româno-Catolică în anul 1999.

Din audierile reprezentantului Ministerului Culturii și Cultelor, domnul Virgil Ștefan Nițulescu, reiese același lucru, și anume, instituția pe care o reprezintă, apreciază că, din punct de vedere juridic nu are nici un temei legal pentru retragerea avizului, cu toate că Arhiepiscopia și-a retras acordul inițial. În motivarea refuzului retragerii avizului, Ministerul Culturii și Cultelor aduce argumentul că firma beneficiară a retras construcția la 10 m de Catedrala "Sfântul Iosif" lucru care exclude necesitatea acordului vecinilor. De altfel, din verificările Comisiei a reieșit faptul că acest lucru este neconform cu realitatea, distanța dintre cele două clădiri fiind mult mai mică.

Un alt minister implicat a fost Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor care și-a exprimat punctul de vedere prin reprezentanții săi doamna Gabriela Osiceanu, consilier superior în cadrul Direcției Generale Valoare, Impact și Controlul Poluării, doamna Ileana Popescu, director al Direcției de Autorizare și Reglementări din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, doamna Narcisa Serafim, șef serviciu autorizări în cadrul Agenției de Protecție a Mediului București și doamna Victoria Gărbacea, consilier superior în cadrul serviciului de autorizări a Agenției de Protecție a Mediului București.

Din audieri rezultă faptul că, pentru emiterea avizului ce intră în competența Ministerului Mediului, celelalte avize emise de alte autorități publice nu constituie documentație obligatorie. În consecință, nu intră în atribuțiunile lor să verifice legalitatea PUD-ului sau valabilitatea avizelor, atâta timp cât poartă ștampila altei instituții care și-a asumat răspunderea pentru legalitatea lor. Mai mult, avizul mediului se concretizează în acordul unic emis de Comisia de acorduri unice din cadrul Primăriei, care are în competență analizarea tuturor avizelor anterioare, sub toate aspectele. De aceea, toate aceste avize nu sunt condiționate unul de altul.

Reprezentanții Inspectoratului de Stat în Construcții, Romeo Gavriliu și Constantin Epuran, subliniază faptul că indiferent de constatările Inspectoratului, oprirea lucrărilor este o prerogativă a justiției exclusiv, în baza modificărilor aduse în anul 2005

Legii nr. 50/1991 .

De asemenea, domnul Ioan Andrei Chiliman, primarul sectorului 1 susține că primăriile nu au competență legală de respingere a unei autorizații de construire, dacă la dosarul proiectului supus acesteia se află toate documentele cerute prin certificatul de urbanism, precum și orice alte documentații prevăzute de lege. Aceste susțineri sunt infirmate de concluziile la care au ajuns experții care au întocmit rapoartele și de depozițiile martorilor audiați de Comisie.

Lipsa unui acord între cele două părți implicate, Arhiepiscopia Româno-Catolică și S.C. Millennium Building Development S.R.L., a dus la declanșarea unei serii de procese inițiate de ambele părți.

Există o sentință a Judecătoriei sectorului 1 București nr. 6213/17 aprilie 2006 prin care Arhiepiscopia este obligată să permită accesul unei echipe de specialiști pentru a efectua expertiza stării în care se află Catedrala în momentul actual. Chiar dacă o astfel de sentință există, reprezentanții bisericii catolice au refuzat să se efectueze o astfel de expertiză.

În afară de procesul aflat pe rolul Tribunalului București, secția contencios administrativ, au fost introduse de către Arhiepiscopia Româno-Catolică câteva cereri de ordonanță prezidențială pentru sistarea lucrărilor, toate aceste cereri fiind respinse.

Pe lângă procesele amintite, Arhiepiscopia a făcut mai multe demersuri către autoritățile statului (primărie, prefectură, președinție, Guvern etc.), dar acestea și-au declinat competența, având în vedere procesul care este pe rolul Tribunalului București, considerând că orice decizie în cauză constituie o ingerință neconstituțională și o încălcare a principiului separației puterilor în stat.

Comisia a fost investită și cu anchetarea condițiilor de oportunitate privind proiectele de construcții care afectează zonele istorice ale Bucureștiului, aspecte ce vor fi disjunse de prezentul raport.

Din analiza punctelor de vedere ale experților au mai reieșit următoarele aspecte pertinente înțelegerii procesului de ridicare a imobilului în conflict, lângă Catedrala Sfântul Iosif.

Domnul arhitect Dan Marin, consideră această problemă de oportunitate astfel: "Date fiind valorile și caracterul zonei centrale a Bucureștiului, amplasarea unor clădiri înalte nu constituie o necesitate din punct de vedere al imaginii urbane. Și nici unicul semn de modernitate și de dinamism economic generator de dezvoltare. Totuși, prezența acestui tip de clădiri poate fi luată în considerare în anumite situații, dar numai prin îndeplinirea simultană - pe lângă criteriile funcționale, tehnice, economice - a trei condiții de ordin spațial:

1. clădirea înaltă este necesară pentru refacerea sau întărirea coerenței spațiale - crearea unei ierarhii sau a unor repere, întregirea unei compoziții;

2. clădirea înaltă nu provoacă un conflict de scară, la nivel de obiect sau de ansamblu - trebuie în mod clar făcută diferența calitativă dintre un accent de înălțime, o clădire dezvoltată vertical care se integrează prin contrast unei compoziții urbane unitare și o clădire înaltă care produce o ruptură de scară, nemaiavând nici o relație cu vecinătatea;

3. clădirea înaltă nu provoacă un conflict de imagine - nu există elemente perturbatoare ale câmpului perceptiv al monumentelor sau ale integrității unor perspective sau compoziții urbane. Cu aceste limite, prezența unor accente de înălțime în anumite puncte ale zonei centrale a Bucureștiului este posibilă. Transplantarea însă în această zonă a unor clădiri (foarte) înalte - chiar onorabile ca obiect în sine - dar aparținând, prin dimensiuni, unei scări urbane complet străine, este distructivă și inacceptabilă, ele își pot însă găsi locul în zonele destructurate de demolările masive din anii '80, așa cum a demonstrat-o concursul "București 2000", sau pe locul unor platforme industriale, astăzi dezafectate.

Domnul Gheorghe Pătrașcu spune: "Considerăm că pentru a putea fi depășite astfel de probleme sunt necesare o serie de măsuri: elaborarea unei strategii de dezvoltare a capitalei, clară, coerentă și asumată de comunitate. Este necesară elaborarea unor politici urbane coerente pe baza unei anumite viziuni. Dacă viziunea este (așa cum reiese din studiul actual de altimetrie al Bucureștiului) ca orașul să capete mai multe puncte înalte, trebuie asumată această viziune, dar realizate studii privind impactul unei asemenea investiții. În cazul în care strategia de dezvoltare a Bucureștiului include descurajarea unor astfel de intervenții și dezvoltarea unor situri care să concentreze clădirile înalte, municipalitatea trebuie să își definească, mai ales având în vedere rezerva de teren disponibilă, o serie de proiecte urbane, care să fie supuse unei proceduri specifice. Trebuie să se depășească înțelegerea acestui tip de intervenții doar ca obiecte care se inserează în spațiu și să se treacă la ideea de proiect complex.

- Necesitatea actualizării Planului Urbanistic General al Bucureștiului așa încât să răspundă dinamicii economice și nevoilor orașului și locuitorilor săi și elaborarea sa așa încât să fie un instrument de control al dezvoltării;

- Nevoia conturării unei politici urbane coerente referitoare la spațiul public și tratarea cu importanța cuvenită mai ales în intervențiile publice;

- Promovarea concursurilor de urbanism și arhitectura pentru proiectele de anvergura finanțate din bani publici (integral sau parțial);

- Revizuirea poziției administrației față de problemele patrimoniu urban al Bucureștiului și față de rolul pe care acesta trebuie să-l joace în modul de a concepe dezvoltarea orașului, în acord cu practicile urbane și cu documentele europene, pe care suntem obligați să le respectăm, și reflectarea acestei revizuiri în politicele și strategiile de dezvoltare urbană a municipalității;

- Delegarea de către autoritatea locală a competențelor de promovare a proiectelor urbane către structuri flexibile și cu calități de excelență specifică de tipul societăților de economie mixtă*1) (ex. Franța, Marea Britanie)".

_____________

*1) În Franța, o societate de economie mixtă este o societate anonimă cu capital majoritar deținut de către colectivitățile locale (comuna, departamentul sau regiunea) și în care restul de capital este deținut de către parteneri economici și financiari privați. Recurgerea la SEM garantează colectivităților locale ce au calitatea de acționar și co-contractant luarea în cont a interesului general în cadrul obiectivelor comune pentru care s-a făcut asocierea.

Din punct de vedere legislativ, Comisiei i-a fost recomandată susținerea constituirii unei Comisii interdepartamentale pentru conceperea unei legislații și a unui cod al urbanismului și mai mult decât atât, o regândire a instituțiilor și departamentelor care dau astfel de avize.

PREMISELE CONCLUZIILOR

1. Constatând că înscrisurile examinate de Comisie, emise de autoritățile publice și private implicate în proiectarea și realizarea construcției denumite "Cathedral Plaza", au produs și produc efecte interpretate diferit de către aceștia. Comisia cere Guvernului prin Inspectoratul de Stat în Construcții să revadă printr-un control cronologic, amănunțit și riguros toate documentațiile de specialitate menționate în certificatele de urbanism și autorizația de construire și să dispună, dacă este cazul, suspendarea deîndată, a realizării construcției.

Esențial în activitatea Inspectoratului de Stat în Construcții este documentul cu nr. 2969 din 12 mai 2006 sub semnătura Inspectorului General de Stat, ce pune în discuție caracterul de legalitate al autorizației de construire nr. l79/18/B/43074 din 24 februarie 2006, eliberată de Primăria Sectorului 1 București. Opinia expertului Mihai Voiculescu întărește aspectele de nelegalitate și anume că, autorizația de construire a fost eliberată fără ca prin documentația prezentată spre autorizare - Proiect nr. 733/2001 eliberată de S.C. Westfourth Arhitecture S.A. București, să fie soluționată plastica fațadelor.

Mai mult, în autorizarea de construire nu este nominalizat proiectantul de structură ce a fost contractat numai în anul 2005, deși data proiectului este 2001. Depoziția domnului Emanuel Necula arată fără echivoc că a fost angajat pe partea de structură a proiectului și că în realitate s-a autorizat altceva decât proiectul său. Inspectoratul General în Construcții va trebui ca în baza hotărârii Senatului să evalueze atât opinia expertului Mihai Voiculescu, cât și a specialistului Emanuel Necula, întrucât aspectele strict tehnice exced competențele acestei Comisii.

În Speță mai lipsește expertizarea tehnică asupra Catedralei "Sfantul Iosif" și asupra tuturor vecinătăților cu mențiunea neafectării acestora în caz de seism, împreună cu proiectul de monitorizare a lor de la data începerii lucrărilor, 22 martie 2006. în locul acestor expertize tehnice de specialitate, autoritatea publică locală a acceptat un document intitulat "Expertiză tehnică - studiu de impact" realizat de proiectantul S.C. Popp și Asociații, lucrare tehnică contestată de specialiștii audiați de Comisie, și s-a făcut vorbire despre o hotărâre judecătorească - nepusă în executare - de obligare la expertizarea catedralei, ceea ce nu poate fi acceptat în perspectiva înțelegerii comportării clădirii Catedralei Sfantul Iosif în caz de seism.

În mod surprinzător pentru Comisie, emitentul autorizației - Primăria Sectorului 1 București, din suma de documente și documentații, certificate, avize, acorduri eliberate ori retrase, cu termen sau pe durată nedeterminată, a reținut numai pe cele ce au deschis drumul eliberării autorizației de construire și a înlăturat fără temei poziția vecinilor ce în mod expres și-au retras avizul (vezi exemplul avizului SRI).

2. Solicită Guvernului să fundamenteze de urgență, în maxim 15 zile, un proiect de lege pentru declararea utilității publice de interes național sau local asupra imobilului "Cathedral Piaza", str. G-ral Berthelot nr. 11-15, teren și construcție în curs de realizare și să urmeze de urgență procedurile de expropriere și de stabilire a despăgubirilor.

Guvernul va dispune deîndată oprirea oricăror lucrări de construcții până la adoptarea legii de utilitate publică urmată de definitivarea procedurii de expropriere și punerea în posesie a expropriatorului.

Din examinarea modului în care au evoluat relațiile dintre cei implicați în realizarea proiectului "Cathedral Piaza", reflectată în corespondența dintre aceștia. Comisia a stabilit că aceștia nu pot ajunge la un compromis ceea ce impune intervenția Guvernului prin recunoașterea utilității publice și declararea acesteia de interes național sau local, în temeiul art. 5 și

art. 6 din Legea nr. 33/1994

pentru a ocroti astfel proprietatea privată și să asigure protecție obiectivelor sociale de cultură și cult și de protejare a monumentelor istorice de valoare, cum este în speță cazul Catedralei "Sfântul Iosif".

3. Comisia a hotărât să ceară Ministerul Public cercetarea tuturor aspectelor legate de realizarea proiectului și a construcției "Cathedral Plaza" spre a stabili, dacă este cazul, răspunderea penală a celor implicați.

Astfel, art. 3, lit.b), art. 24, pct.l) și

art. 25 din legea nr. 50/1991 , republicată, se referă la următoarele fapte ce trebuie cercetate:

"Art.3, lit.b) lucrările [...] care urmează să fie efectuate la construcțiile reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecție prevăzute prin lege."

"Art.24, pct.l) executarea, fără autorizație de construire sau desființare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art.3, lit.b)"

"Art.25 În cazul săvârșirii faptelor prevăzute la art.24, organele de control prevăzute de prezenta lege, care au constatat fapta, sunt obligate să sesizeze organele de urmărire penală."

4. Guvernul va iniția de urgență revederea și completarea legislației generală și specială legată de autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, privind calitatea în construcții, privind amenajarea teritoriului și urbanismul, perfecționarea regulamentului general de urbanism, realizarea ghidului cuprinzând, detalieri și exemplificări pentru elaborarea și aprobarea regulamentelor locale de urbanism de către Consiliile locale și activitatea Inspectoratului de Stat în Construcții.

Comisia constată că legislația din domeniul autorizării construcțiilor, calității în construcții, urbanism, arhitectură și protejarea patrimoniului istoric este, într-o mare măsură, incompletă, confuză și necorelată. Interpretarea abuzivă a legislației și încălcarea ei a devenit o practică curentă ce trebuie combătută de instituțiile statului de drept.

Astfel, este o realitatea că identitatea urbană a Bucureștiului este una neomogenă în ansamblu, în care pot fi identificate părți valoroase ce trebuiesc protejate. La nivelul reglementărilor de urbanism. Planul Urbanistic General (PUG) cuprinde două studii fundamentale și anume:

PUZ - Zone protejate construite și respectiv, Studiul de Altimetrie ce interesează Comisia.

PUZ-ul - Zone protejate construite - Municipiul București cuprinde în mod evident și Catedrala "Sfântul Iosif" așa cum a fost aprobat prin HCPGM nr. 278 din 21 decembrie 2000, respectiv este cuprinsă în UTR Cpl- zonă centrală situată în zona protejată, sub zona protejată 16, "Calea Victoriei" ce a fost definită cu POT = max. 70%, CUT = max. 3.0 și H max. raportat la lățimea străzii, iar în Regulamentul de urbanism aprobat prin HCGMP nr. 279 din 21 decembrie 2000 pentru zona construită protejată Cp 16, prevedea indicatorii POT = max. 80%, CUT= max. 5.0; H max. = 28 m, în condițiile de parcelă de colț.

La data adoptării PUZ-ului elaborat în perioada 1997 - 2000 este evident că lângă Catedrala "Sf. losif s-a aflat teren cu titlu de spațiu liber neconstruit și că sensul de protecție a zonei construite nu înseamnă interzicerea construcțiilor, ci subordonarea intervențiilor contemporane în raport cu valorile caracteristice ale zonei, la nivel local și de ansamblu.

Comisia reține din Studiul de altimetrie că este importantă analizarea fiecărui caz concret ce punctează în Planul Urbanistic General clădiri înalte sub 45 m și clădiri foarte înalte ce depășesc această înălțime, relativ la scara locului. De aceea, înălțimea, în speță de peste 70 m și silueta clădirii sunt factori ce se relaționează cu scara locului, clădirile vecine, căile de acces și infrastructura edilitară. Nu este suficient ca amplasarea clădirilor înalte și foarte înalte să fie opțiunea investitorilor, pentru că aceasta ar conduce la îndeplinirea mecanică și arbitrară a procedurii de autorizare. Studiul altimetric de caz se impune, în speță pentru București deoarece pentru zona centrală protejată a capitalei, amplasarea unor clădiri înalte nu constituie o necesitate din punct de vedere urbanistic și arhitectural, realizarea clădirii înalte fiind subsumată altor condiții. Iată de ce Ministerul Culturii și Cultelor fie singur, fie prin Direcția de Monumente Istorice, deopotrivă cu Ministerul Transportului, Construcțiilor și Turismului, trebuie să avizeze autorizația de construire ori, în speță, aceste avize au fost formale, ignorând semnificația lăcașului de cult și monument istoric Catedrala "Sfântul Iosif".

O altă inadvertență pentru PUZ-ul "Catedralei "Sfântul Iosif" aprobat prin HCGMB nr. 278 din 21 decembrie 2000 și actualizare PUZ "Catedrala Sfântul Iosif" aprobată prin HCGMB nr. 213/29 septembrie 2005 este suprafața de teren la care se referea de la 14,3 ha teren la numai 2000 mp explicația fiind obținerea de indicatori urbanistici care să justifice construirea imobilului "Cathedral Plaza" cu alți parametri POT, CUT și H decât cei aprobați prin PUG - HCGMB nr. 269/21 decembrie 2000. Astfel, multitudinea avizelor de autoritate și de specialitate ale Ministerul Culturii și Cultelor și Ministerul Transporturilor, Turismului și Construcțiilor s-a acordat cu interesul S.C. Millennium Buiding Development S.R.L., iar celelalte avize cerute de Consiliul Local al Sectorului 1 București s-au acordat perfect pentru eliberarea autorizației, mai cu seamă că soluția tehnică a fost avizată de CT.UAT sector 1 cu Avizul nr. 18CA6/2004 și aprobat prin HCLS1 nr. 243/ 27 mai 2004 ce în articolul 3 menționează că abrogă toate prevederile urbanistice aprobate anterior prin HCGMB și astfel, s-au modificat încă odată în favoarea solicitanților avizele MCC și MTCT (fost MLPTL).

Un alt aspect neexplicat de autoritățile implicate în cercetarea legalității procedurilor de întocmire și avizare a documentaților urbanistice este documentul Primăriei Municipiului București cu nr. de înregistrare 213 din 29 septembrie 2005 întrucât, în fapt, există două avize CTUAT - PMB cu indicatori urbanistici diferiți.

În concret, propunerile Comisiei relevate de consultarea specialiștilor a căror lucrări concrete se află la dosar, coroborat cu prevederile art.74,76 și 108 din Constituția României, se referă la:

- elaborarea normelor de aplicare pentru

legea nr. 350/2001

privind amenajarea teritoriului și urbanismului sub aspectul procedurii de avizare a documentațiilor de urbanism și de informare și consultare a populației;

- limitarea urbanismului derogatoriu deoarece Planurile Urbanistice Zonale (PUZ-urile) și Planurile Urbanistice de Detaliu (FUD-urile) s-au dovedit a fi împotriva prevederilor din Planurile Urbanistice Generale (FUG-uri) și, prin aceasta, ipotezele inițiale de protejare a unor zone sunt înfrânte;

- asocierea PUD-urilor și PUZ-urilor cu o ilustrare urbanistică;

- delimitarea zonelor de protecție a monumentelor de o manieră neechivocă, fermă și sub sancțiunea nulității absolute deoarece

legea nr. 422/2001

modificată prin

legea nr. 259/2006

s-a dovedit ineficientă;

- întărirea instituțiilor din domeniul urbanismului și protecției patrimoniului istoric;

- conturarea zonelor de interferență între elementele de decizie urbanistică și decizia arhitecturală pentru că disocierea lor prezentă în legislație se repercutează asupra calității cadrului construit;

- legiferarea concursurilor de urbanism și arhitectură;

În final, un cod de urbanism se impune ca necesar, iar realizarea sa este perfect posibilă prin inițiativa legislativă și activitatea Guvernului dublată de consultarea Comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

5. Luând act de impactul negativ al realizării proiectului și construcției denumite "Cathedral Plaza" în relațiile cu Sfântul Scaun, solicită Ministerul Afacerilor Externe acțiuni urgente de explicare și prezentare a soluțiilor adoptate de Parlamentul României și Guvern.

Situația cercetată de Comisie cuprinde și perspectiva externă, prin interesul Sfântului Scaun față de respectul acordat de autoritățile publice din România, principalului lăcaș de cult româno - catolic din București Catedrala Sfântul Iosif - lăcaș de cult ocrotit de

legea nr. 422/2001

la Poziția 402.B-ll-m-A-18132, și considerația astfel arătată Arhiepiscopiei Româno -Catolice din București și din România. Mai concludentă sub acest aspect este scrisoarea lui Hans - Gert Pottering adresată Excelenței sale, domnului Traian Băsescu, Președintele României la 6 septembrie 2006 (vezi anexa nr.l9)

6. Comisia, constatând protecția insuficientă, a lăcașelor de cult și a monumentelor istorice de către Ministerul Culturii și Cultelor și de către Direcția Monumentelor Istorice împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, solicită revederea legislației specifice și adoptarea, prin lege, a unor măsuri severe de protecție a acestora.

Legea nr. 422/2001

privind protejarea monumentelor istorice recunoaște Catedralei "Sfântul Iosif" o poziție de protecție, în temeiul calității de monument de arhitectură cu numărul 402.B-ll-m-A-18132.

Comisia desprinde poziția greșită a Ministerului Culturii și Cultelor ce, folosind un echivoc legislativ între Comisia Națională a Monumentelor Istorice și Direcția Cultură, Culte, Patrimoniu Cultural NaționaL a Municipiului București, a avizat întotdeauna favorabil tot ce s-a dorit a fi realizat în zona protejată de 100 m a Catedralei "Sfântul Iosif" și nu a sancționat PUZ-urile derogatorii, pe care le-a vizat în temeiul legii.

Faptul că Ministerul Culturii și Cultelor a ignorat realitatea edificiilor de lângă Biserica Armenească, aspect de notorietate în realizarea construcțiilor foarte înalte în zone protejate, se conturează ca un abuz în interpretarea dispozițiilor legale.

7. Comisia constată că opinia publică și presa au reacționat justificat și în mod spontan, sancționând astfel lipsa de transparență a deciziilor luate de autoritățile publice locale și excesivitatea unui proiect ales pe criterii economice și speculative, într-un climat politic favorabil.

Depozițiile celor audiați de către Comisie, protestele de stradă ale cetățenilor reflectate în mass-media, părerile exprimate de personalități marcante ale lumii mediatice și nu numai, precum și analizele făcute pe multiple aspecte semnalate de către aceștia, formează convingerea Comisiei că activitatea acesteia este necesară și trebuie să răspundă întrebărilor justificate ale cetățenilor, exprimate față de modul în care se construiește în municipiul București.

Comisia adoptă prezentul raport cu un număr de voturi exprimate potrivit listei alăturate.

8. Luând în considerare și punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări nr. XIX/1904/2006, anexat, Comisia propune Senatului adoptarea prezentei hotărâri.

Comisia, considerând că este în măsură să dea un răspuns primului obiectiv stabilit prin

Hotărârea Senatului nr. 23/2006

a întocmit prezentul raport și un proiect de Hotărâre și va solicita continuarea activităților pentru aprofundarea și identificarea problemelor reale cu care se confruntă, în plan legislativ, autoritățile publice, precum și cetățenii, propunând finalizarea acestora până la sfârșitul sesiunii prezente.

CONCLUZII FINALE

1 - Comisia solicită Guvernului să fundamenteze de urgență, în maxim 15 zile, un proiect de lege pentru declararea utilității publice de interes național asupra imobilului "Cathedral Plaza", str.G-ral Bertholot nr. 11-15, teren și construcție în curs de realizare, și să urmeze de urgență procedurile de expropriere și de stabilire a despăgubirilor.

Guvernul va dispune deîndată oprirea oricăror lucrări de construcții până la adoptarea legii de utilitate publică, definitivarea procedurii de expropriere și punerea în posesie a expropriatorului.

2 - Comisia solicită Guvernului României, ca prin Inspectoratul de Stat în Construcții să revadă, printr-un control cronologic, amănunțit și riguros, legalitatea și oportunitatea tuturor documentațiilor de specialitate referitoare la proiectarea, autorizarea și construirea imobilului "Cathedral Plaza" și să dispună oprirea deîndată a realizării construcției.

3 - Comisia cere Ministerului Public să cerceteze toate aspectele legate de realizarea proiectului și a construcției "Cathedral Plaza", spre a stabili, dacă este cazul, răspunderea penală a celor implicați.

4 - Comisia cere Guvernului ca în termen de 3 luni să revadă și să completeze legislația generală și specială legată de autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, privind calitatea în construcții, privind amenajarea teritoriului și urbanismul, perfecționarea regulamentului general de urbanism, realizarea ghidului cuprinzând, detalieri și exemplificări pentru elaborarea și aprobarea regulamentelor locale de urbanism de către Consiliile locale și activitatea Inspectoratului de Stat în Construcții, precum și a altor reglementări în materie.

5 - Comisia semnalează necesitatea adoptării unui Cod al Urbanismului în România și cere Guvernului să inițieze un astfel de proiect împreună cu comisiile de specialitate ale Parlamentului.

6 - Comisia constată impactul negativ al realizării proiectului și construcției denumite "Cathedral Plaza" în relațiile cu Sfântul Scaun și solicită Ministerului Afacerilor Externe identificarea căilor diplomatice pentru comunicarea măsurilor adoptate de Parlamentul României și Guvern.

7 - Comisia ia act de inexistența unei protecții suficiente a lăcașelor de cult și a monumentelor istorice de către Ministerul Culturii și Cultelor și de către Direcția Monumentelor Istorice, împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și solicită Guvernului revederea legislației specifice și adoptarea, prin lege, a unor măsuri severe de protecție a acestora,

8 - Sancționând astfel lipsa de transparență a deciziilor luate de autoritățile publice locale și excesivitatea unui proiect ales pe criterii economice și speculative. Comisia constată că, opinia publică și presa au reacționat justificat și spontan, generând activitatea prezentei Comisii speciale de anchetă, care va funcționa până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare, termen până la care va prezenta un Raport privind proiectele de construire și de sistematizare care afectează zonele istorice din municipiul București.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Comisia de anchetă

având drept scop

investigarea condițiilor

de legalitate și de

oportunitate privind

construirea imobilului

"Cathedral Plaza"

Tabel nominal cu membrii Comisiei

Semnatari ai Raportului final al Comisiei

Vot pentru

Vot împotriva

sen. Ungureanu Vasile

Ioan Danuț - Președinte

(Semnătură)

sen. Rădulescu Cristache-

Vicepreședinte

(Semnătură)

sen. Vedinaș Verginia

-

Secretar

(Semnătură)

sen. Norica Nicolai

-

Membru

(Semnătură)

sen. Ioan Chelaru

-

Membru

(Semnătură)

sen. Cerințe Radu

-

Membru

(Semnătură)

sen. Puskaș Valentin

-

Zoltan - Membru

(Semnătură)